1,490 matches
-
profesorul, indignat de „evidenta neștiință matematică” a elevilor, își regăsește uneori seninătatea pierdută citindu-le din poemele lui Poe, Mallarmé, Rimbaud, Rilke. La sfârșit de an, nu le strică acestora să li se predea, două-trei ore, filosofie matematică. Originalul profesor suplinitor ajunge asistent, conferențiar și apoi profesor universitar. Pentru el, „geometria elementară nu e numai o categorie seacă, didactică, ori paradisul arhaic și naiv al gândirii matematice; dar, dimpotrivă, un model al esențialității și eleganței formulării, un clasicism”. Se consideră un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
Pădure, j. Mureș), istoric literar și publicist. Este fiul Floarei (n. Stoica) și al lui Ioan Șandru, țărani. Frecventează școala primară în localitatea natală, iar din 1946 Liceul „Petru Maior”, apoi Școala Pedagogică din Reghin (1949-1953). Învățător (1953-1955) și profesor suplinitor (1957-1961) în comuna Bilbor, județul Harghita, va fi director al Casei Raionale de Cultură Toplița și profesor (1968-1978) la liceul din aceeași localitate, unde se va ocupa de îndrumarea revistei „Cântecul vârstelor”. Își completase, între 1960 și 1965, studiile la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
acordarea gradației de merit Articolul 5 (1) La concursul pentru acordarea gradației de merit poate participa: ... a) personalul didactic de predare, didactic auxiliar și cel de conducere din unitățile de învățământ, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, și suplinitorii, cu o vechime în învățământul preuniversitar de peste 3 ani care au performanțe deosebite în inovarea didactică, în pregătirea preșcolarilor sau a elevilor, în pregătirea elevilor distinși la concursuri școlare, faza națională și internațională, în perioada 19 ianuarie 2004-18 ianuarie 2008
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192710_a_194039]
-
ieșene; își va lua licența în matematică și fizică în 1895. În 1891 intră, la Iași, ca bursier la Școala Normală Superioară, unde îl are coleg pe G. Ibrăileanu. Din 1894 până în 1928 își exercită vocația de om de catedră: suplinitor la Bârlad (1894-1895), profesor la Curtea de Argeș (1895-1897), Vaslui (1897-1899), unde primește și funcția de director, Tulcea (1899-1904), în fine la București, la liceele „Mihai Viteazul” (1904-1916), unde e numit director, și „Gheorghe Lazăr” (1916-1928). Singur sau în colaborare, alcătuiește manuale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
raportul devine elogios, de mai multe ori, asupra fostului medic al ospiciului, insistând cu privire la "umanitarismul și la spiritul național al Lăjescului". După încheierea reviziei, ospiciul a fost condus de dr. C. Codrescu din Bârlad, care a deținut funcția de director suplinitor, deplasându-se în acest scop din Bârlad din când în când. Despre acest doctor avem date mai complete decât despre predecesorul său. Codrescu era un vechi salariat al Spiridoniei, fost medic secundar al Spitalului Sf. Spiridon între 1865 și 1867
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
În anul 1897, fiind numit director al Ospiciului Socola, a lăsat ca succesor la școală pe doctorul Antoniu, care, și acesta, avea să lucreze mai târziu la Ospiciul Socola. În 1899, ministrul îi acordă lui Alexandru Brăescu titlul de profesor suplinitor, pe care îl va confirma în 1902, fără însă a bugeta nou înființata catedră. Fire fermă și demnă, el va cere în repetate rânduri nominalizarea catedrei, dar rezultatul fiind negativ, în 1906 refuză să mai onoreze Facultatea de Medicină din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
catedra de psihiatrie, în aceleași condiții ca și Alex. Brăescu, nefiind un post bugetat. După 1912, și-a continuat activitatea ca medic practician, ilustrându-se prin numeroase publicații de specialitate, de cultură generală, traduceri și studii de filozofie. Ca profesor suplinitor, a lăsat în amintirea celor care l-au cunoscut imaginea unui excelent conferențiar. A colaborat, în îndelungata sa activitate, la reviste românești și străine dintre cele mai importante. Dintre lucrările publicate, cităm articolele sale din revista Spitalul ("Nebunia lui Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
machete de decoruri de teatru, ceea ce i-a adus conferirea Legiunii de onoare din partea guvernului francez. În 1934 este inspector delegat cu organizarea teatrului sătesc, iar în 1938 este director al Teatrului Muncitoresc “Muncă și Voie Bună”. A fost profesor suplinitor la catedra de Dicțiune, dramă și comedie a Conservatorului din București, în anul școlar 1943 - 1944. S-a dovedit a fi și un scriitor de mare talent, dar și autorul unor piese apreciate de marele public precum și de critica literară
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
n. Nedelcu) și al lui Ștefan Gană, țărani. După absolvirea școlii primare în satul natal, devine elev al unei școli profesionale de mecanici-utilaj (1949-1952), ulterior student al Facultății Muncitorești la Iași și București (1952-1954); în 1954 și 1955 este profesor suplinitor la Măldăieni, în 1955 se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București. După absolvire (1960) funcționează ca asistent în cadrul aceleiași facultăți. Urcă, prin concurs, toate treptele carierei didactice, până la gradul de profesor universitar și șef al Catedrei de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
la instituții bucureștene de învățământ artistic universitar. Din 1961 este profesor de limba română la o școală generală din Băneasa, concomitent urmând, la cursuri fără frecvență, Facultatea de Filologie a Universității din București, absolvită în 1965. Numit în 1966 lector suplinitor la Catedra de literatură română a Facultății de Filologie din Craiova, își susține doctoratul în 1972 cu o monografie despre Grigore H. Grandea. Este promovat conferențiar, iar în 1977 profesor, șef al Catedrei de literatură română și universală, unde funcționează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
2011 , cu modificările și completările ulterioare, în temeiul contractului individual de muncă înregistrat în Registrul general de evidență a salariaților cu numărul....., se încheie astăzi,........., prezenta fișă a postului: Numele și prenumele .............. Specialitatea: ................... Denumirea postului:............... Decizia de numire: ............... Încadrarea: titular / suplinitor / cadru didactic asociat Număr de ore sarcini de serviciu: ..... Număr ore de predare: ............ Profesor diriginte la clasa: ..... Cerințe: - studii: ........................................... ..................................................... - studii specifice postului.......................... - vechime ........................................... - grad didactic ..................................... Relații profesionale: - ierarhice de subordonare: director; director adjunct; responsabil comisie metodică/catedră; - de colaborare: cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237485_a_238814]
-
2011 , cu modificările și completările ulterioare, în temeiul contractului individual de muncă înregistrat în Registrul general de evidență a salariaților cu numărul......, se încheie astăzi,......., prezenta fișă a postului: Numele și prenumele: ................................ Specialitatea: ...................................... Denumirea postului: ................................. Decizia de numire: .................................. Încadrarea: titular/suplinitor/cadru didactic asociat: .......... Număr de ore sarcini de serviciu: ........................ Număr ore activitate directă cu elevii ............... din care ....... număr ore de punere a Centrului de Documentare și Informare la dispoziția utilizatorilor în cadrul activităților libere ...... Profesor diriginte la clasa: ........ Cerințe: Studii: .................................................................. Studii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237485_a_238814]
-
modificat de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 4.556 din 6 iulie 2011 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 538 din 29 iulie 2011. Grad didactic: definitiv; gradul II; gradul I ..................................... Am avut următorul statut în învățământ: titular/suplinitor calificat/suplinitor necalificat ................ . Ocupația actuală: Vă rog să-mi aprobați înscrierea la concursul din anul ......, în vederea predării cursului de Limbă, cultură și civilizație românească la unități școlare din Italia/Spania/Belgia. --------- Paragraful șase din anexa 1 la metodologie a fost
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223292_a_224621]
-
pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 4.556 din 6 iulie 2011 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 538 din 29 iulie 2011. Grad didactic: definitiv; gradul II; gradul I ..................................... Am avut următorul statut în învățământ: titular/suplinitor calificat/suplinitor necalificat ................ . Ocupația actuală: Vă rog să-mi aprobați înscrierea la concursul din anul ......, în vederea predării cursului de Limbă, cultură și civilizație românească la unități școlare din Italia/Spania/Belgia. --------- Paragraful șase din anexa 1 la metodologie a fost modificat de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223292_a_224621]
-
peregrinărilor familiei, C. învață la Craiova, Caracal și Buzău, luându-și bacalaureatul la Liceul „Sf. Sava” din București, în 1918. Urmează, tot aici, studii de filosofie la Facultatea de Litere și Filosofie, pe care a absolvit-o în 1922. Profesor suplinitor de limba franceză și de filosofie în București, la liceele „Sf. Sava”, „Mihai Viteazul”, „Spiru Haret”, „Gh. Lazăr”, „M. Eminescu” și „Matei Basarab”, și în Iași, la Liceul Militar, secretar al Institutului Social Român, își începe cariera universitară în 1929
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286295_a_287624]
-
Breslau, diploma de doctor în filosofie, în baza unei teze despre naționalitatea comercianților din Imperiul Roman. Înapoiat în țară, unde în 1905 fusese numit profesor la Bacău, este transferat în 1907 la Iași, fără a funcționa. Recomandat în 1909 ca suplinitor la Catedra de istorie antică a Universității din București, în noiembrie își începe cursul. În același an școlar e și profesor de latină la Liceul „Gh. Lazăr”. Devine membru al Comisiei Monumentelor Istorice, director al Muzeului Național de Antichități (din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
cu puținii bani strânși, se înscrie în 1900 la Universitatea din Leipzig, unde în 1902, sub îndrumarea lui Gustav Weigand, își dă doctoratul cu teza Mihail Eminescu’s Leben und Prosaschriften, publicată în 1903. Întors în țară, funcționează ca profesor suplinitor în București, la liceele „Sf. Sava” și „Gh. Lazăr”, apoi ca profesor titular de limba și literatura germană la Seminarul Central și la Seminarul Nifon. Elev fiind, debutase în 1893, la „Gazeta de Transilvania”, cu articolul Codrul în poezia poporală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
pentru titularizare, concursul dosarelor, interviuri etc). Evidența personalulu Încadrat etset Înregistrat obligatoriu În Registrul de Evidență. În unitatea noastră avem un număr de 28 de salariați din care: a. personal didactic- 16 - 1 manager - 2 institutori - 12 educatoare - 1 institutor suplinitor b. personal didactic auxiliar - 1 contabil - 1 administrator c. personal auxiliar - 2 bucătari - 1 muncitor Întreținere - 1 portar - 1 spălătoreasă - 5 Îngrijitori Pe lângă aceste categorii de personal uitatea noastră colaborează pe bază de convenții cu personal asociat după cum urmează: Personal
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
, Sabina Cornelia (25.III.1912, Târgoviște - 3.V. 1989, București), folclorist. Învață mai întâi în orașul natal și urmează Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1930-1934), devenind aici asistent suplinitor (1934-1938) la Catedra de dialectologie și folclor romanic, asistent definitiv (1938-1947) la Catedra de istoria literaturii române vechi, șef de lucrări (1947-1952) la Catedra de literatură română modernă, iar ulterior cercetător științific la Institutul de Etnografie și Folclor din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
la Școala Medie Tehnică de Drumuri și Poduri din Bacău (1952-1953) și la Centrul Școlar Mediu de Energie Electrică și Electrotehnică „Iosif Rangheț” din București (1953-1955), absolvind în 1956, la Bacău, prin examen de diferență, și liceul. Funcționează ca profesor suplinitor la școala din Luizi-Călugăra (1956-1958) și ca metodist al Casei de Cultură din Târgu Ocna (1958-1960), apoi urmează Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București (1960-1965), unde rămâne ca preparator. În 1968 e promovat asistent, în 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
în științe biologice (doctor în științe biologiceă. Activitatea didactică a lui Alexei Alexinschi, desfășurată între anii 1927-1954, s-a ilustrat în învățământul liceal, predând obiectul științe naturale la Hotin, Tecuci și Iași. În această perioadă a primit diferite titluri: profesor suplinitor (1927-1930), profesor titular provizoriu (19301936) și profesor definitiv (1936-1954). Îmbrățișând la început cariera didactică, Alexei Alexinschi nu s-a îndepărtat însă de știință, devenind un specialist consacrat în studiul lepidopterelor. Încă din anul 1950, fiind profesor de liceu, a fost
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Acțiunea izotiocianatului de benzoil asupra aldoximelor și cetoximelor, pe care o susține în 1949, când i se conferă titlul de doctor în științe cu mențiunea „Magna cum laudae”. Cariera didactică în învățământul superior a început-o în 1941, ca asistent suplinitor la Facultatea de Chimie a Universității din Iași. În 1942 este numit asistent provizoriu, în 1948, conferențiar, iar în 1962 profesor universitar titular, la Catedra de Chimie organică. În perioada 1974-1980 a funcționat ca profesor de chimie organică la Facultatea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de Agronomie din Iași, cu sediul la Chișinău, pe care o absolvă în 1936. În aprilie 1938 a fost încadrat asistent extrabugetar la Catedra de Fitotehnie condusă de profesorul Nicolae Zamfirescu, devine apoi asistent definitiv, șef de lucrări (1946), profesor suplinitor (1948) și, în fine, profesor titular (1949), mai întâi la disciplinele de „Pășuni și fânețe” și de „Tehnică experimentală agricolă”, pentru ca din 1952 să ocupe postul de profesor la importanta disciplină de „Fitotehnie”, înlocuindu-l pe magistrul său profesor Nicolae
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
științe naturale a Universității din Iași, formându-se ca biolog sub îndrumarea unei pleiade de mari profesori și oameni de știință: Paul Bujor, Ioan Borcea, Ion Simionescu, Ion Athanasiu, Constantin Motaș și alții. Încă din studenție (1930ă este numit preparator suplinitor, apoi asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie al Universității ieșene, iar între anii 1936-1953 este asistent și șef de lucrări la Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea. În anul 1939 își susține, sub conducerea profesorului Ioan Borcea, teza de doctorat cu
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Universității din Iași, formându-se ca biolog sub îndrumarea unei pleiade de mari profesori și oameni de știință: Paul Bujor, Ioan Borcea, Ion Simionescu, Ion Athanasiu, Constantin Motaș și alții. Încă din studenție (1930ă este numit preparator suplinitor, apoi asistent suplinitor la Laboratorul de Zoologie al Universității ieșene, iar între anii 1936-1953 este asistent și șef de lucrări la Stațiunea Zoologică Marină de la Agigea. În anul 1939 își susține, sub conducerea profesorului Ioan Borcea, teza de doctorat cu titlul Amfipodele României
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]