2,381 matches
-
de artă în care cele două figuri de stil sunt posible. Fantasticul are caracteristici specifice de întreținere prin intermediul imaginației imposibilului. Fantasticul prezent în literatură are înțeles ca orice prezență supranaturală în realitate, fiind definit de prezențe ambigue ale unor forțe supranaturale. Acest lucru a dus la identificarea unor noi elemente în cadrul textului literar: fantome, personaje și spații mitice, vrăjitoare, vampiri, elfi sau orci. De aceea Tzvetan Todorov interpretează fantasticul ca o inacțiune imaginară față de ceea ce este real. Prin ideea de fantastic
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
textului literar: fantome, personaje și spații mitice, vrăjitoare, vampiri, elfi sau orci. De aceea Tzvetan Todorov interpretează fantasticul ca o inacțiune imaginară față de ceea ce este real. Prin ideea de fantastic literatura este definită de o prezență stranie unde orice fenomen supranatural capătă o explicație logică, sau o prezentă miraculoasă unde fenomenele supranaturale sunt reale. După Todorov fantasticul apare în două moduri diferite ce implică și două tipuri de genuri fantastice. Primul tip de narațiune fantastică creează o ezitare între real și
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
orci. De aceea Tzvetan Todorov interpretează fantasticul ca o inacțiune imaginară față de ceea ce este real. Prin ideea de fantastic literatura este definită de o prezență stranie unde orice fenomen supranatural capătă o explicație logică, sau o prezentă miraculoasă unde fenomenele supranaturale sunt reale. După Todorov fantasticul apare în două moduri diferite ce implică și două tipuri de genuri fantastice. Primul tip de narațiune fantastică creează o ezitare între real și iluzoriu. Prima stare de ezitare poate explica și interpreta coincidențele ciudate
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
între real și iluzoriu. Prima stare de ezitare poate explica și interpreta coincidențele ciudate. Al doile tip de narațiune fantastică crează o ezitare între real și imaginar. Prin aceasta se pune sub dubiu prezența oricărui eveniment și personaj cu calități supranaturale. Astfel, înțeles putem spune că nu există o distincție clară între fantastic și realismul magic, și niciun privilegiu între elementele naturale și supranaturale. O posibilă diferență între ideea de fantastic și idea de magic constă în abordarea existantă sau fermă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
între real și imaginar. Prin aceasta se pune sub dubiu prezența oricărui eveniment și personaj cu calități supranaturale. Astfel, înțeles putem spune că nu există o distincție clară între fantastic și realismul magic, și niciun privilegiu între elementele naturale și supranaturale. O posibilă diferență între ideea de fantastic și idea de magic constă în abordarea existantă sau fermă față de elementele ce stau la baza realității. Dacă fantasticul e stare de ezitare în acceptarea fenomenelor supranturale, magicul are o atitudinea real-credibilă în
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
între ideea de fantastic și idea de magic constă în abordarea existantă sau fermă față de elementele ce stau la baza realității. Dacă fantasticul e stare de ezitare în acceptarea fenomenelor supranturale, magicul are o atitudinea real-credibilă în acceptarea oricărui fenomen supranatural. Fantasticul este definit de ambiguitate și duce la crearea fanteziei. Identificarea fanteziei înseamnă includerea unei serii de elemente într-un text curent, unde inspirația se produce prin mit și folclor. Literatura este caracterizată de ideea de fantastic prin dobândirea unor
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
multor tipuri de magic. În primul rând, magicul poate fi considerat ca un talent înnăscut ce se exprimă prin spontaneitatea unui personaj. Apoi, magicul poate fi obținut prin studiu. Pentru a putea fi performant, magicul necesită o cunoștință amănunțită. Puterile supranaturale ale diferitelor personaje necesită răbdare și înțelegere a mijloacelor de stăpânire a forței magice. Harry Potter este un personaj caracteristic atât magicului înnăscut, cât și studiului magiei. O altă sursă a magicului este însușirea. Însușirile supranaturale pot fi dobândite printr-
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
o cunoștință amănunțită. Puterile supranaturale ale diferitelor personaje necesită răbdare și înțelegere a mijloacelor de stăpânire a forței magice. Harry Potter este un personaj caracteristic atât magicului înnăscut, cât și studiului magiei. O altă sursă a magicului este însușirea. Însușirile supranaturale pot fi dobândite printr-un pact cu diavolul sau prin respectarea anumitor ritualuri. Magicul survine prin posesia unor obiecte fermecate ce pot fi folosite pentru accentuarea sau însușirea anumitor abilități. Obiectele ficționale magice nu au și nici nu necesită un
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Controlarea anumitor cuvinte sau propoziții înseamnă stăpânirea unei anumite magii, începerea sau închiderea unei vrăji sau stăpânirea unei apariții cu caracteristici magice. Cuvintele pot fi atât adevărate (Dracula), cât și ficționale (Orlok), având ca scop descrierea unor personaje cu însușiri supranaturale. În mod obișnuit, personajele, obiectele sau limbajul magic se bazează pe mitologie sau folclor, fiind posibil prin aportul imaginației în cadrul creației compoziționale. Ceea ce este specific magicului, dar nu și fantasticului este limitarea forțelor supranaturale. Limitarea puterii magice duce la complexitatea
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
scop descrierea unor personaje cu însușiri supranaturale. În mod obișnuit, personajele, obiectele sau limbajul magic se bazează pe mitologie sau folclor, fiind posibil prin aportul imaginației în cadrul creației compoziționale. Ceea ce este specific magicului, dar nu și fantasticului este limitarea forțelor supranaturale. Limitarea puterii magice duce la complexitatea intrigii literaturii și la apariția alternativelor imaginaționale sau teoretice. Intriga este definită de puterea de înțelegere și de priceperea funcțiunii magiei pentru a o putea intensifica sau stopa. Astfel, magia poate fi îmbunătățită prin intermediul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
reguli [...]; 4. Prin geniu natura nu prescrie reguli științei, ci artei, și doar în măsura în care aceasta este artă frumoasă" (Immanuel Kant, Critica facultății de judecare, § 46). 43 Cateheza Sfintei Scripturi ne arată că Dumnezeu s-a revelat oamenilor pe cale naturală și supranaturală. Revelația supranaturală a fost transmisă prin două căi: Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție. Ceea ce unește aceste căi este Dumnezu având forme de exprimare diferite, una în scris și cealaltă oral. Argumentul biblic se găsește la II Tim. 2; 16: "Toată
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Prin geniu natura nu prescrie reguli științei, ci artei, și doar în măsura în care aceasta este artă frumoasă" (Immanuel Kant, Critica facultății de judecare, § 46). 43 Cateheza Sfintei Scripturi ne arată că Dumnezeu s-a revelat oamenilor pe cale naturală și supranaturală. Revelația supranaturală a fost transmisă prin două căi: Sfânta Scriptură și Sfânta Tradiție. Ceea ce unește aceste căi este Dumnezu având forme de exprimare diferite, una în scris și cealaltă oral. Argumentul biblic se găsește la II Tim. 2; 16: "Toată Scriptura este
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
sunt limitate drastic de evidența - enunțată de Manase Hamburda - că „mulțimile au nevoie să afle adevărul, dar nu sunt pregătite să-l audă”. Și, oricum, intriga „realistă” a romanului trece progresiv în plan secund, mimeticul fiind subminat atât din direcția supranaturalului (temeliile orașului erau înfipte în carnea unui imens animal), cât și din direcția autoreferențialității (autorul apare în final ca un deus otiosus care și-a lăsat de izbeliște lumea ficțională). De altfel, asemănătoare sunt temele și tehnicile folosite în piesele
VISNIEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
după ce s-a spălat pe cap. * Dacă pământul se cutremură noaptea, va fi un an cu belșug în recolte, iar dacă se va cutremura ziua, va fi numai cu pagube. * Necunoscând cauzele cutremurelor, omul le-a pus pe seama unor forțe supranaturale, pe care a încercat să le îmbuneze prin jertfe omenești. Seismologul Haroun Tazieff menționează numeroase astfel de jertfe, pe care unele colectivități le aduceau zeilor. Asemenea cazuri sunt cunoscute chiar și în zilele noastre. “în timpul cutremurului din 1960, din Chile
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
Lévi-Strauss În mai multe lucrări consacrate magiei, mentalității primitive sau gândirii sălbatice, „un ansamblu de acte repetitive și codificate, deseori solemne, de ordin verbal, gestual sau postural, cu puternică Încărcătură simbolică, bazate pe credința În acțiunea eficientă a unor ființe supranaturale sau puteri divine, cu care omul Încearcă să comunice” În scopul de a aduce mărturie, de a omagia sau de a obține favoruri. ν Supuse, după Împrejurări, unei legi de asemănare sau de participare, aceste „reguli de conduită” ă sublinia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
scrupuloșii helveți mi i-au înapoiat cu o promptitudine de neimaginat în Valahia. De vreo 4-5 luni am revenit însă la statutul mizerabil de bugetar, care trebuie să întindă cât mai mult de niște bani întotdeauna insuficienți. Enervantă este capacitatea supranaturală a facturilor de a se umfla și enervantă este încăpățânarea salariului de a rămâne încremenit în... fluturaș. Codruț 14 mai 2006 Dragă Codruț, Așa-zisa creștere a nivelului de viață, combinată cu pura tendință a bucureștenilor de a arăta, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
19, vase alese ale Sfântului Duh. La întrebarea arzătoare a unei epoci, Sfântul Duh răspunde cu o pogorâre care este cuvântul-cheie, răspunsul la ghicitoare. Niciodată însă într-o formă abstractă, ci aproape mereu în forma unei noi și concrete misiuni supranaturale: apariția unui nou sfânt a cărui viață este prezentarea mesajului pe care cerul îl transmite; un om care este aici și acum interpretarea justă și dreaptă a Evangheliei 20. Unii au făcut istorie, s-au implicat în viața socială, i-
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
acțiunea umană, revelația cu istoria. Versetul 20: "Astfel creștea cu putere cuvântul Domnului și se întărea" sugerează acțiunea Providenței divine în istorie. Aceasta nu acționează izolat, ci este "țesută în pânza istoriei astfel încât acțiunile omenești dobândesc semnificație divină"52. Evenimentele supranaturale servesc drept cod pentru interpretarea restului istoriei seculare. Vechiul Testament, spune Origene, după Meliton de Sardes, este ca o eboșă. Aceasta a fost necesară, dar nu mai folosește la nimic atunci când statuia este gata. Este ca o lampă care este absurd
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
căderii sale (acum 2000 de ani), ci întrucât el este încă poporul ales, pentru că darurile lui Dumnezeu sunt date o dată pentru totdeauna, iar evreii sunt încă iubiți datorită părinților lor. Putem spune că, în timp ce Bisericii îi este dată sarcina salvării supranaturale și supratemporale a umanității, Israelul este drojdia care face lumea să dospească aici, în istorie, în așteptarea mântuirii. Israelul este nu doar din lume, ci în miezul cel mai adânc al lumii, s-o irite, s-o înțepe și s-
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
de credință religioasă, valori religioase sau religiozitate au sens echivalent, fiind folosiți pentru a se referi la acele orientări de durată în bază cărora se fac anumite opțiuni și care au un fundament de tip religios, cum este credința în supranatural. Menționez că termenul de religiozitate folosit în text se referă la credința în supranatural așa cum este ea concepută de tradiția religioasă creștină și nu la elemente ale religiozității situate "în afara bisericii" (Pollack, 2003), cum ar fi credința în reincarnare, în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
se referi la acele orientări de durată în bază cărora se fac anumite opțiuni și care au un fundament de tip religios, cum este credința în supranatural. Menționez că termenul de religiozitate folosit în text se referă la credința în supranatural așa cum este ea concepută de tradiția religioasă creștină și nu la elemente ale religiozității situate "în afara bisericii" (Pollack, 2003), cum ar fi credința în reincarnare, în telepatie, astrologie sau meditația yoga. Strategia de analiză utilizată este una de tip comparativ
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
valoare de tipul credinței religioase poate să genereze o anumita atitudine care la rândul său să creeze anumite predispoziții comportamentale, ce se pot transpune în comportamente deschise în funcție de context. Pentru exemplificare putem considera o credință de tip religios, în forțe supranaturale, care va genera o atitudine favorabilă față de obiectele din sfera cultului religios. Astfel, cei care sunt credincioși vor avea o atitudine pozitivă față de ritualurile religiei din care fac parte, atitudine care va genera o dispoziție comportamentală in favoarea practicii religioase
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
că pluralismul religios este cel care se asociază cu secularizarea și nu generează religiozitate, fapt susținut de către Berger (1969) și Bruce (1999). Conform autorilor citați pluralismul facilitează contactul cu alte religii și pune sub semnul întrebării atotputernicia unei singure ființe supranaturale, fapt care erodează sentimentele religioase. Tabel 3.1 Regresie lineară, variabila dependentă: religiozitate în Europa 2000 Modelul 1 Modelul 2 Modelul 3 B β B β B β Constanta 0,124 0,538 1,548 Diversitate religioasă 1,533 0
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cu un deceniu mai mult, ar fi descoperit ceea ce lipsea din lista sa. Carisma este "o anumită calitate a unei personalități individuale în virtutea căreia aceasta se distinge de oamenii obișnuiți și este considerată ca fiind înzestrată cu puteri sau calități supranaturale, supraumane sau cel puțin cu puteri extraordinare. Acestea nu sunt accesibile unei persoane de rând, însă sunt privite ca având o origine divină sau ca fiind exemplare, iar pe baza acestora persoana în cauză este tratată drept lider"14. De
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
acordeon. În funcție de maniera în care ne definim cuvintele, acest concept poate să fie aplicat unui număr mare de lideri sau numai unui număr restrâns al acestora. Unii sociologi au întâmpinat dificultăți cu anumite noțiuni care apar în textul lui Weber: supranatural, providențial, grație divină, misiune profetică, extaz. Dacă luăm aceste noțiuni într-un sens restrâns, doar fondatorii de religii, sectele sau mișcările mesianice pot fi considerate drept carismatice. Dacă, pe de altă parte, considerăm că Max Weber a folosit cuvintele la
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]