8,354 matches
-
de respirațiune, trebuie neapărat să se nască pauze și poticniri cari nu vor coincide cu cele condiționate de sensul vorbirei și de-aceea vor turbura coeziunea internă în învederarea (Anschaulichkeit ) întregului tablou. Procesul natural al respirațiunei trebuie așadar să devină supusul legei mai înalte a nexului, logic. Abia aceasta ni dă prima lege abstractă pentru respirațiune. Vorbitorul nu are voie de-a urma în acest proccs natural după plac trebuințelor sale dentotdeuna, ci are de-a o pune în consunet cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care morala pură, ce conține legile necesarii morale a unei voințe libere în genere, stă cu doctrina proprie a virtuții, care consideră aceste legi sub împiedecările concrete ale sentimentelor, înclinărilor și pasiunilor cărora oamenii sânt mai mult sau mai puțin supuși și care niciodată nu poate constitui o știință adevărată și demonstrată, pentru că, asemenea acelei logice aplicate, ea are nevoie de principie empirice și psicologice. {EminescuOpXIV 390} II. DESPRE LOGICA TRANSCENDENTALĂ Logica generală abstrage, precum am arătat, de la tot cuprinsul cunoștinței
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
făcut din parte-și totul pentru ca orice vorbire de rău să nu-i mai aducă primejdie. Urât va fi mai cu seamă atunci (precum am spus-o deja) când va fi hoț și va întinde mâna la averile și femeile supușilor săi, de la cari ar trebui să se abțină. Pe câtă vreme nu se atinge averea și onoarea oamenilor ei trăiesc mulțumiți și nu ai a te lupta decât cu ambiția câtorva, care se poate înfrîna în diferite chipuri. Disprețuit e acela care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trece drept schimbăcios, ușurel, muieratic, pusilanim, nehotărât; de acestea principele trebuie să se ferească ca de-o stîncă-n mare și cată să se silească a arăta în acțiunile sale oarecare mărime, curaj, seriozitate și tărie. În toate tractările lui cu supușii cată să excite părerea că hotărârile lui sânt irevocabile și să se ție în așa respect încît nimeni să nu cuteze de a-l amăgi sau mrejui. Un principe despre care se cred acestea are faimă destulă și cu greu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
faimă destulă și cu greu se va plănui vro conjurație contra lui. Nimeni nu-l atacă dacă știe că are calități mari și e respectat de ai săi. Un principe n-are să se teamă decât de două lucruri: dinlăuntru - despre supuși, dinafară - despre puterile străine. Contra acestora te aperi c-o armată bună, și cui o are nu-i vor lipsi nicicând amici, înăuntru va avea totdeuna liniște până când s-ar isca vreo conspirație, și, dacă e atacat de dinafară și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vreo conspirație, și, dacă e atacat de dinafară și a orânduit și făcut toate celea cum am spus eu, atunci, ca și Nabis sparțiatul, va respinge toate năvălirile de dinafară, numai de-și va rămânea credincios șie însuși. Dar despre supuși ai a te teme de conspirație chiar când în aparență domnește liniștea, în contra căreia principele se asigură daca evită ura și disprețul poporului; căci cine 900 {EminescuOpXIV 901} plănuiește conspirații crede totdeuna de-a mulțumi poporul prin moartea principelui. Cine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Exceptez pe împăratul turcesc, care ține în permanență cam douăsprezece mii de oameni pedestri și cincisprezece mii călări, de cari atârnă siguranța și tăria împărăției lui și pe cari trebuie să și-i aibă prieteni fără nici o considerație pentru ceilalți supuși. Tot așa 344 r stă lucrul cu sultanul din Egipt, care e cu totul în mînile soldaților lui și care trebuie să și-i ție prieteni, țină cât o ținea. Mai e de observat că principele acesta e cu totul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și delicați. Învingătorul va avea statut de învingător pentru o situație concretă, cu instrumente adecvate pentru ea și se va afla în această poziție până la apariția altei situații în care posibilii teroriști vor folosi mijloace și procedee inedite, imposibil de supus controlului internațional, precum mijloacele de susținere a violenței armate. Intransigența comunității internaționale față de rețelele teroriste și infrastructura lor, măsurile adoptate la nivel global, spectrul impunerii unor sancțiuni grave, inclusiv de natură militară, împotriva statelor bănuite că ar încuraja terorismul își
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
va fi vehiculată de diverse interpretări mistico-alegorice medievale (22) și de texte bisericești, inclusiv de un „Molitvelnic, izvodit din slovenie pre limba rumâniască”, tipărit în 1689 : „Doamne dumnezeu, atoatețiitoriule ! tu arătași corabia în chipul besearecii, între [= către] direptul și ugodnicul [= supusul] tău Noe” (16, p. 286). în Biblie, arca lui Noe este desemnată prin cuvântul ebraic tebah = „ladă, cutie”. În limba latină, el a fost tradus prin arca („ladă, sicriu, casetă” etc.). Cuvântul pare a fi înrudit cu turc. ardja („ladă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Arhiepiscop al bisericii mitropolitane de la Marcianopole în Misia inferioară, în domnia Bulgariei și administratorul umil și nedemn al Durostorului [...] și al [orașului] Tomis în Sciția la Marea Neagră și al Moldovei”. În anul 1646, papa Inocențiu al X-lea îi cerea supusului său să între- prindă o vizită în Moldova și să-i înainteze un „raport general” privind situația tuturor bisericilor de rit romano-catolic din această provincie, pentru a studia, se pare, posibilitatea convertirii populației Moldovei la catolicism. În afară de tratarea temei comandate
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a doua jumătate a secolului al XV-lea (36, p. 162). Cu numai un secol mai târziu, un călător francez în Moldova l-a văzut pe principele Petru Șchiopul așezat sub un arbore și înconjurat de ofițerii săi, judecându-și supușii (91, p. 196). La rândul său, Ludovic al IX-lea (1226-1270) este descris de un cronicar contemporan judecându-și supușii la poalele unui stejar (vezi 119). Dar varianta cântecului eroic în discuție are un final specta- culos. La venirea voinicului
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în Moldova l-a văzut pe principele Petru Șchiopul așezat sub un arbore și înconjurat de ofițerii săi, judecându-și supușii (91, p. 196). La rândul său, Ludovic al IX-lea (1226-1270) este descris de un cronicar contemporan judecându-și supușii la poalele unui stejar (vezi 119). Dar varianta cântecului eroic în discuție are un final specta- culos. La venirea voinicului cu probele materiale ale reușitei sale, Sila de Mihai „încremenește” de supărare. El îl încoronează totuși pe noul domn, anunță
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
către zei” (Scala Dei) nu este neapărat de proveniență creștină. În spațiul tracic, motivul este atestat din perioada precreștină. Polyaenus (secolul al II-lea e.n.) consem- nează o informație privitoare la un preot și rege trac (Kosingas) care își amenință supușii că se va plânge zeiței Hera, al cărei mare preot era, urcându-se la ea în cer, „pe o mulțime de scări mari de lemn [...] puse cap la cap” (Stratagemata, VII, 22). Revenind la episodul din cântecul funerar în discuție
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aceea, misteriile pe care le introduse Dionysos se numesc orfice” (Diodor din Sicilia, Biblioteca istorică, III, 65). în fine, tot un suveran trac, Licurg, „regele tracilor de la Hellespont”, a fost pedepsit de zeul Dionysos cu pierderea minților, fiindcă a interzis supușilor săi celebrarea cultului acestuia. „Licurg le-a atacat pe menade în locul numit Nyseion și le-a ucis pe toate. Dar Dionysos și-a îmbarcat oastea și i-a învins pe traci, într-o luptă aprigă. Pe Licurg l-a prins
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
centrul palatului stătea suveranul, iar pe margine, împrejurul lui, stăteau teologii care participau la disputa interconfesională (fotografie de Andrei Oișteanu, 2007) De fapt, Akbar Han voia să aleagă credința religioasă „cea mai autentică”, pentru a o adopta el însuși și supușii săi. Iată ce dorea împăratul mogul, după cum consemna în 1580 misionarul iezuit Antonio Monserrate, trimis la Fatehpur în încer carea de a-l converti la creștinism : „Vreau ca într-o zi să fie adunate cărțile tuturor doctrinelor religioase, iar teologii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
rău informată încît nici nu știe nimic de circulara ministerului unguresc, făcută pe baza notei sale oficiale (cu al cărui număr și dată îl servim mai sus), iar d. I. Brătianu zice: "Ar voi d. Lahovari să populăm Dobrogea cu supuși străini de origine romînă" Străini de origine romînă! Contradictio in adjecto. Străini cari nu știu altă limbă decât a noastră, cari sub orice regim se simt și se numesc români, cari au trecut din Oltenia în Banatul Severinului, acea veche
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
avea ținuturile lui proprii, legea lui proprie - antiquam et aprobatam legem -, principii proprii, autoritățile proprie elective, fără nici un amestec din partea Coroanei ungurești. Era un neam de ostași, oameni de arme, un popor aliat maghiarilor, nu supus lor, atât de puțin supus încît notarul regelui Bela nu se sfiește a-și încuscri pe cei întîi regi de rasă arpadiană cu fiicele Domnilor români anteriori înființării statelor dunărene. Notarul poate fi apocrif, poate fi dintr-un veac mai târziu, dar psicologic și pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mai vitale și mai arzătoare chiar; ci pipăie în întunerec când pulsul unuia, când al altuia; nu om de sistem, nu reprezentant de partid, nu șef al unui guvern liberal, ci cancelar, prezident de republică, suveran care alege între opiniile supușilor lui, făcîndu-i pe ei responsabili de ele, iar el rămânând de-o parte, sacrosanct, inviolabil, Dalai - lama. Ia să fim nițel mai muritori, d-le ministru prezident. Mai ia-o pe mânecă singur, mai dă la lumină adâncimile spiritului de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
precum i se cere aceasta și unui german, unui francez sau italian, precum li se cere acelor evrei care sunt de sute de ani în țara noastră, nimeni pîn' acum n-a întrebat pe d. C. A. Rosetti când, din supus turcesc, 159 {EminescuOpXIII 160} a devenit cetățean român, precum în genere cererea aceasta i se face omului ce vine din Apus niciodată celui pripășit de peste Dunăre. Astfel Laurian bunăoară, Bărnuț, Maiorescu erau străini și trebuiau împămînteniți. Fleva și Cariagdi, Carada
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pripășit de peste Dunăre. Astfel Laurian bunăoară, Bărnuț, Maiorescu erau străini și trebuiau împămînteniți. Fleva și Cariagdi, Carada și C. A. Rosetti n-aveau nevoie să fie împămînteniți, căci erau considerați ca pământeni. Ei bine, acești oameni de peste Dunăre, de jure supuși străini până azi, s-au constituit în societate politică la noi, au scos gazeta "Romînul", ba au jucat chiar frumoasa farsă de-a se da de mai români decât românii, făcând din naționalitate și patriotism o marfă pe care-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
deși cu multe sacrificii - și Europa a fost scutită de a fi aruncată în peripețiile funeste ale unor războaie de exterminare. Cu toate că un suveran ajuns la adânci bătrânețe și altul, atins de-o boală ce n-avea vindecare, au fost supuși ineluctabilei legi a naturii de care toți oamenii fără deosebire sunt stăpâniți, totuși puterea politică n-a făcut decât să-și schimbe dețiitorul, fără a-și schimba direcțiunea, încît în realitate lucrurile stau cam tot astfel precum stăteau și în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
decât daca ne dă un act formal de abdicație în mână. Nu putem lăsa soarta istorică a țării pe asemenea mâni. 380 {EminescuOpXIII 381} ["ARDELENII SĂ NU SE FACĂ... "] 2263 Ardelenii să nu se facă cetățeni români, ci să rămâie supuși austriaci, ca să se poată 'ntoarce cu toate drepturile în Austria. Să ceară românii consul general la București. Eu sunt născut în Bucovina, tată-meu e bucovinean, un grec ca Vogoridi n-a fost în stare a-l face cetățean. Societatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
putut reconstitui cele mai intime resorturi ale funcționării Abației. Era însă liniștit, fiindcă îl cunoștea bine pe tânăr. ― Nu înțeleg, Rade. Mi-ai dat cărți în care am citit că un om poate căpăta în multe feluri puteri dumnezeiești asupra supușilor săi. Faraonii vechiului Egipt au fost primii care au descoperit... ― Da. Dar întotdeauna aplicarea forței brute pentru a controla viețile supușilor nu a dus nicăieri. ― Și minciuna e mai bună? Bietele clone cred că sunt bolnave și de aceea nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Mi-ai dat cărți în care am citit că un om poate căpăta în multe feluri puteri dumnezeiești asupra supușilor săi. Faraonii vechiului Egipt au fost primii care au descoperit... ― Da. Dar întotdeauna aplicarea forței brute pentru a controla viețile supușilor nu a dus nicăieri. ― Și minciuna e mai bună? Bietele clone cred că sunt bolnave și de aceea nu au voie să iasă din Sat! ― Nu e o minciună, Aloim. E o iluzie, o graniță dumnezeiască menită să ne facă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
așa, Sfinția Ta? Fu rândul Starețului să zîmbească: ― Pentru că, dacă mai ucizi vreun frate de-al nostru, o să consider gestul tău ca o agresiune a Curții imperiale împotriva Abației și... ― Și o să declanșezi un bombardament orbital asupra mănăstirii ăsteia, fiindcă supușii tăi mă provoacă mereu. Și asta este o negare a Favorii Istorice de care împăratul meu nu va întîrzia să afle. Vorbește, femeie, și spune cum s-au petrecut lucrurile! se întoarse Rim către Maria. ― Mi-e teamă, Sfinția Ta
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]