2,093 matches
-
sau organizaționale, pentru a culmina În Împărtășirea unei estetici. Acest miracol, adesea reînnoit, al accesuluimasiv la plăcerea artistică este un fenomen unic, care trebuie aprofundat În specificitatea sa de fapt social și reprezentațional. Acesta este principalul motiv pentru care muzica suscită În așa măsură atenția specialiștilor În științe sociale din societățile noastre care suportă acum efectele deziluziei democratice, ale diminuării credinței În progresul industrial și științific și ale căutării obsesive a binefacerilor sale. Am putea cita mai multe centre europene sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
tematică, socială sau ecologică. Ele doresc astfel să arate că reprezintă mediul, societatea și cultura acesteia. Întâlnirile care s-au desfășurat la Teatrul Chaillot, la Paris, În 6, 7 și 8 ianuarie 1997 au permis evidențierea faptului că patrimoniul poate suscita pasiuni identitare. În acest sens, el constituie un element federalizator și adesea consensual pentru grupurile umane implicate. Poate deveni și o miză sau chiar o țintă În sine, În cazul conflictelor sau crizelor politice majore. De altfel, este folosit ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Quintul, constrânși să satisfacă cererile coloniilor prin importul de mână de lucru care să-i Înlocuiască pe indieni). Sclavia și statutul identitar Înainte de a fi obiect de studiu, sclavia a fost un ansamblu de realități. Reflecțiile pe care le-a suscitat instituția sclavagistă au fost adesea contaminate de pozițiile susținute de cei care o descriau. În Antichitate, Platon și Aristotel justificau acest mod de exploatare În scrierile lor; În secolul al XIX-lea, descrierile lui Wallon sau ale lui Marx reflectă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Pentru lumea occidentală, primii aboliționiști au fost quakerii din Pennsylvania, care, la 1688, au publicat „Protestul din Germantown”, În care atât sclavia, cât și comerțul cu sclavi erau În mod clar denunțate. La mijlocul secolului al XVIII-lea, renașterea evanghelică engleză, suscitată de predicile lui John Wesley și ducând la crearea Bisericii Metodiste, a condamnat fără echivoc sclavia. Mai târziu, credincioșii care au luat partea sclavilor sau, astăzi, a descendenților lor au făcut acest lucru mai mult În numele unor valori umaniste decât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În multe alte privințe), Însă nu se potrivește defel stalinismului. Acesta a luat ființă pe timp de război dintr-o mișcare revoluționară de mase. Confiscată de un partid social-democrat care, Încă din 1903, a părăsit domeniul democrației, revoluția rusă a suscitat o reacție despotică În Europa (Ungaria, Polonia), dar a produs și un efect năucitor asupra lui Mussolini, aflat pe de altă parte sub influența lui Georges Sorel. Violența „născătoare” a istoriei a declanșat entuziasmul primilor fasciști și al prenaziștilor Înainte de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
indigenilor. Până la sfârșitul anilor ’40 ai secolului XX, majoritatea europenilor nu avuseseră contacte directe cu populațiile țărilor colonizate. În urma decolonizării, un mare număr de indigeni au emigrat către fostele metropole pentru a munci sau a studia acolo. Aceste populații au suscitat rapid comportamente xenofobe, la care s-au adăugat ulterior comportamente identice față de două componente noi ale societăților: lucrătorii imigranți și solicitanții de azil. După Eliberare, toate țările din nord au fost confruntate cu nevoile unei economii orientate Înspre reconstrucție mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sistematică în pragmatică și în analiza discursului datează de doar cîteva decenii. În lingvistica românească, termenul anaforă începe să apară constant în lucrările de specialitate în ultimele decenii ale secolului al XX-lea, deși relația referențială dintre pronume și antecedent suscitase interesul lingviștilor mai devreme. Dificultățile de definire și de interpretare referențială a pronumelor sînt de altfel cele care au determinat abordarea relației anaforice, analiza acestei relații extinzîndu-se apoi și asupra altor expresii anaforice (substantive însoțite de dierse articole sau determinanți
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o genă diferită. Translocațiile 11q23 au o frecvență foarte mare (până la 80%) în leucemiile infantile (sub un an) care sunt atât de tip AML, cât și de tip ALL (Heerema și colab., 1994). Interesul pentru astfel de translocații a fost suscitat de constatarea că la pacienții tratați pentru o tumoră primară apare, ulterior tratamentului, leucemie. Consecința nefericită a tratamentului pacienților neoplazici, în special al celor care au fost supuși radioterapiei sau/și chimioterapiei, este că unii dintre ei dezvoltă leucemie acută
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Rokkan care l-a aprobat la vremea lui, ca și a demersului marxismului sociologic definit de către Seymour Martin Lipset. Am încercat deci să precizăm perspectiva lui Rokkan distingând, pe de o parte, conflictele conjucturale sau evenimențiale, tensiunile care ar putea suscita dezbateri, curente, facțiuni ori dizidențe în sânul partidelor politice și, pe de altă parte, conflictele structurale care generează clivajele ce nasc familiile de partide. Clivajele precedă astfel nașterea partidelor și nu invers, cum s-a afirmat, de obicei, într-un
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Berkeley și Los Angeles, 1985, p. 219. 14 B. Zepa, "Kad vēlēšanu kaislības pierimušas", Diena, 20 aprilie 1999. Importanța clivajului "comuniști/ anticomuniști" în democrațiile postcomuniste Cazul Lituaniei AINÉ RAMONAITÈ 1. Introducere Căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și Orientală a suscitat interesul pentru clivajele politice ale democrațiilor post-comuniste și pentru perspectivele de stabilizare a sistemelor de partid. Problema principală care îi preocupă pe cercetătorii Europei post-comuniste este să știe dacă sistemele de partide ale țărilor postcomuniste au ca punct de plecare
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
influențat anumite cercuri culturale generând o producție culturală aparent deviantă de la linia oficială. Uniunea Scriitoilor a reclamat și ea post-factum statutul deloc alternativ de producere și reproducere a bunurilor simbolice 58. Regimul a acceptat existența "acestor organizații" concurențiale marginale 59, suscitându-le uneori, întrucât acestea își blocau aderenții într-un simulacru de abandon care îi împiedica să recurgă la luarea de cuvânt pentru a-și manifesta opiniile diferite. Această relație ambiguă între monopolul indolent și concurenții săi oficiali explică de ce aceste
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și al transformării structurii sociale 64. Raționalizarea sistematică a totalitarismului a devorat pluralitatea spațiilor în care sensul era fabricat și reprodus potrivit principiilor tradiționale. Abordând ca procedeu de modernizare intervenția și monopolul statului asupra economiei și societății, regimul totalitar a suscitat modernitatea într-un loc diferit de cel pe care l-a avut în vedere. Locul în care aceasta a apărut a fost cel al rupturii între ordinea lucrurilor, de care societatea fusese deposedată, și ordinea umană, o ruptură care a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
2003: nemulțumiți de lucrul făcut, dar impresionați de recunoașterea participării lor în cadrul comisiei de revizuire, actorii opoziției nu au mai găsit energie pentru a-și exprima o poziție diferită față de cea a conducerii. Cifrele sunt elocvente: constituția din 1991 a suscitat o confruntare reală, deși slabă din 10 948 468 de electori prezenți la urne, 8 464 624 au votat "da" (77,31%) și 2 235 085 "nu" (20,41%); revizuirea constituției din 2003 mobilizează 9 938 441 de alegători, dintre
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
devin similare. Limbajul pierde din magia sa cînd trece prin sita analizei structurale. Decizia nu mai există, absorbită de complexitatea structurilor. Cetățeanul devine "îndoctrinat"8, și omul politic este victima iluziilor de libertate. Sistemul tehnic nu antrenează nici un conținut, nu suscită nici un sens: el este totuși determinant, căci dă forma unificată a comportamentelor și a structurilor. Este puterea însăși. Există tehnicizarea dragostei, a religiei și a artei: arta împrumută trăsături de la tehnică 9. Eroarea lui Malraux a fost considerabilă: el a
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de limitele sale. Eu exprim lumea care mă exprimă. Subiectul global este lumea naturală. Dar individul nu și-a pierdut drepturile sale: el trebuie, ca în schema spinozistă, să facă enunțul bun, să se situeze bine în lume pentru a suscita întîlniri bune cu el. Poziție monistă care postulează locul corect al individului în concertul universului. Totalitate, dar totalitate cu ierarhii. Capitolul III COMUNICAREA CONFUZĂ Multă vreme comunicarea reprezentativă și-a afirmat drepturile, în mod dominant, temperată într-o mică măsură
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
detaliate au arătat de-a lungul anilor că eficiența sa este mai des percepută în Franța, Germania și Belgia decât în Italia și Marea Britanie. Asigurarea socială nu este, stricto sensu, o instituție politică, dar este cu toate acestea una care suscită astăzi cele mai puternice dezbateri în multe state europene. Dimensiunea ideologică "dreapta-stânga" apare subliniată în această dezbatere pentru că funcția fundamentală a asigurărilor sociale în statele providențiale avansate este redistribuirea veniturilor. Această problemă a redistribuirii devine din ce în ce mai mult una dintre cele
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Die Zeit a formulat mai multe acuzații împotriva partidelor: acestea promovează niște modele greșite de politicieni, sunt mai interesate de câștigarea alegerilor decât să promoveze interesele populației, politizează totul inclusiv administrația, universitățile, televiziunile și trusturile radio. Interviul lui Weiszacker a suscitat o vie și lungă dezbatere cu privire la "puterea excesivă a partidelor". Între timp, critici severe la adresa partidelor au fost dezvoltate în mai multe țări11. Un rezumat al literaturii cu refeitoare la deteriorarea imaginii partidelor la nivelul opiniei publice și în literatura
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
care doar câțiva au știut s-o dobândească în proza europeană modernă, fiecare cu originalitatea sa. Un Th. Mann. Și mai aproape de lumea lui Rebreanu, polonezul Reymont (în Țăranii), dar fără înțelegerea inovației dostoievskiene" (p. 122-123). Un paradox, ce va suscita cu siguranță comentarii printre confrați, emite Theodor Codreanu cu privire la Sadoveanu: "...singurul scriitor român care s-a apropiat cu adevărat de esența proustianismului a fost Sadoveanu tocmai prin neaderența sa la experiența proustiană" (p. 153). Paradoxal și judicios este și începutul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
periculoasă pentru însăși condiția ființei noastre naționale, care prin atacul la Eminescu se vrea uzurpată din interior chiar de către cei ce ar trebui s-o apere și s-o impună. Poziția lui Theodor Codreanu, polemică, tranșantă, are darul de a suscita interesul criticii și istoriei literare, dar și a ideologilor de azi, întru limpezirea, prin Eminescu, a tocmai atitudinii noastre culturale, în primul rând, în perspectiva europenizării... politice, prost înțeleasă de altfel și trâmbițată deșănțat de către o anumită categorie de intelectuali
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și ce importanță are această unicitate pentru soarta literaturii moderne. (...) Tragismul condiției umane atinge cota unui zero absolut. Pentru cadrele cercetării de față, enigma bacovianismului trebuie căutată chiar în sintagma acelui zero absolut al pesimismului bacovian, aparent." Enigma bacovianismului... ideea suscită reacții contradictorii din partea lectorului poeziei bacoviene, prozei lui, și familiarizat cu receptarea critică a lui Bacovia: dacă poetul "Plumbului" este ușor descifrabil, nu există enigma; dacă lucrurile nu stau așa, pretenția descifrării enigmei este riscantă. Theodor Codreanu își asumă acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
continuă a "galaxiei Grama"... "Bucovina literară", nr. 1-2, ianuarie-februarie 2005 MIHAIL DIACONESCU. FENOMENOLOGIA EPICĂ A ISTORIEI ROMÂNEȘTI, BUCUREȘTI, EDITURA AGER ECONOMISTUL, 2005 Aureliu GOCI Esprit de finesse, les raisons du coeur și ordo amoris Opera literară a lui Mihail Diaconescu suscită un interes deosebit în mediile literare în care Tradiția contează. Dovadă apariția recentă, aproape concomitentă, a două volume despre romanele lui, semnate de Theodor Codreanu Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești (368 pag.) și de Dumitru Radu Fundamentele teologice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
anumitor categorii de lucrători din Ministerul de Interne. Lucrarea începe cu o precizare interesantă din partea redacției: „Ignorată până nu de mult, datorită unei concepții false despre tradiție (sic!), activitatea informativă și contrainformativă desfășurată de organele specializate ale statului român burghez, suscită în ultimul timp tot mai mult interesul ofițerilor de securitate”. Materialul a fost redactat de Eugen Cristescu, șeful Serviciului Special de Informații (1940-1944), în detenție, dar redactorii au considerat că „datorită, probabil, stării psihice puțin propice scrisului în care se
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de masă narativă din mediul feroviar și din oricare mediu ordonat, kilometrice bețe de fier înghite mămăliga națională, mană cerească, Zorleni măsura ponderată de imprevizibil care face o stație, fonologic desemnează fonemul, ne apără sindicatul Blocul Funcțional Feroviar, mii fantezii suscită printre călători, jocuri de cuvinte prin compartimente comportamente, cel literar inclus, Banca releul mai scund, în aer o undă de căldură, dincolo de geam același sens al variației, amănuntul tot grafic, APĂ DE BĂUT scrisă cu pietre de mozaic, Roșiești geană
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
diversele scrieri, cea latină, cea chirilică și cea arabă, reprezentau orientări politice diferite. Ca și în cazul celorlalte renașteri naționale din Balcani, mișcarea culturală albaneză a precedat și a fost însoțită de lupte politice. În secolul al XIX-lea Albania suscitase o mare curiozitate în rîndul intelectualilor europeni, care o priveau ca pe o regiune exotică și romantică. Savantul austriac J. G. von Hahn a publicat o gramatică, un vocabular și o culegere de folclor. Un mare interes pentru istoria Albaniei
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
5,6 milioane în 1976 și 1977. Nici o controversă majoră nu a apărut la nivel diplomatic oficial într-un deceniu relativ lipsit de evenimente pentru continentul european. Poate că problema politică centrală a anilor '70 cu siguranță aceea care a suscitat cel mai mare interes și a atras cea mai mare atenție era găsirea unui succesor al lui Tito, care era trecut de optzeci de ani. Așa cum am menționat, tensiunile și conflictele anterioare din sistemul iugoslav fuseseră în foarte mare măsură
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]