3,370 matches
-
semăna cu o chilie de ascet; mică , cu tavanul aproape de podea, înghesuită, cu o ușă de lemn veche și roasă de cari.O clanță modernă cu yală distona cu peisajul dezolant, sărăcăcios... Gentianne călcă ușor pe urmele atâtor lacrimi și suspine...o vale a plângerii și neștirii de sine, a nălucirilor și coșmarurilor. Două paturi , apropiate unul de altul se sufocau în înghesuiala din mica și întunecata încăpere... Se uită pe geamul mic ce dădea într-o alee cu flori ; un
FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359642_a_360971]
-
cutremurau petalele sub greutatea perlelor sufletului rănit și o răsplăteau cu un boboc nou, în fiecare a doua zi de dimineață... nemaiștiind gustul bucuriei, plângea din nou, mereu, la nesfârșit, contaminând cu tristețe tot ce atingea în jurul ei...Fluvii de suspine o înconjurau, cascade de amintiri dureroase din copilărie, umilințe, neiubiri, uitări,renunțări, interiorizări, refulări toate inundând cu un zgomot infernal dorința de linișe a femeii amenințată de nebunie... Referință Bibliografică: Fragment de roman / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359642_a_360971]
-
inime: vocea și inima lui Benone Sinulescu! În ele sunt munții Buzăului, cu Siriul în brațele lor, având cerul înstelat sus și îmbrădit jos, clătit în lacuri, lumină, frumusețe, veselie, iubire, patimă, suferință, alean, îndurerare, bucurie, însingurare, dragoste, joc, vis, suspin, surâs...! Cine-a iubit și iubește atât Siriul, și cine-l cântă așa și atât ca Benone Sinulescu?! Dar, iată, azi cei dominați de atracția livrească au un mijloc veritabil de a înțelege pentru ce e atât de sentimental oglindit
GHEORGHE C. DIHORU, CONSTANTIN M. POPESCU. CINE-A MAI SCRIS O CARTE CA CÂNTĂ?! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359699_a_361028]
-
frig. Nu aveți nici o scăpare. - Și atunci merită să te obosești până acolo? spuse altul. Se îngroziră cu toții la auzul acestor vorbe și iar căzură în cenușa tăcerii. Ceața deznădejdii îi învăluia încet-încet și din liniștea apăsătoare izvorâră din nou suspinele și plânsetele celor din jurul focului. - Nu se poate, nene! se auzi o voce dintr-un colț mai depărtat de foc. Vă ascultai văicărelile și nu-mi plăcu. Trebuie să mergem la Moș Vreme! Trebuie să aflăm ce se toarce din
MĂRŢIŞOR-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359703_a_361032]
-
albă învăluie-al meu suflet, Voiam să-i curm durerea și spinii grei să rup. Dar El, cu-a Lui iubire, m-a vindecat pe mine Și-a pătruns în odaia adâncii mele inimi, Mi-a adunat durerea și grelele suspine, Fiindu-mi mângâiere și slavă,-n veci, de-a pururi... Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Clopote negre... Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 461, Anul II, 05 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate
CLOPOTE NEGRE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359124_a_360453]
-
ce ar fi putut să fie, să devină, doar dacă potrivnică nu le-ar fi fost chiar ea... Și dincolo de tot chiotul și de toate sunetele celor ce deja ființau în jurul ei, uneori, urechea-i părea să audă și un suspin trist... Suspinul renegatului timp. * Început de tomnă aurie... Pe marginea ferestrei deschisă pentru razele încă pline de căldură ale soarelui, o ciclamă cu flori roz își legăna cu un tremurat imperceptibil petalele sub curentul slab de aer, care pătrundea în
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
fi putut să fie, să devină, doar dacă potrivnică nu le-ar fi fost chiar ea... Și dincolo de tot chiotul și de toate sunetele celor ce deja ființau în jurul ei, uneori, urechea-i părea să audă și un suspin trist... Suspinul renegatului timp. * Început de tomnă aurie... Pe marginea ferestrei deschisă pentru razele încă pline de căldură ale soarelui, o ciclamă cu flori roz își legăna cu un tremurat imperceptibil petalele sub curentul slab de aer, care pătrundea în odaie. Din
NEVAZUTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345151_a_346480]
-
fulgerând, mușcă din parfumul sânilor ce saltă înspre buze arse; dinții, ca o daltă, îi sculptează- n focul, ce arde flămând. un potop de patimi curge în șuvoi și m-aruncă valul mai adânc în tine; scârțâie catargul, ca niște suspine, și un geamăt scoate marea de sub noi. cârma se învârte ca un titirez; am pierdut busola în coapsele tale; între cele patru puncte cardinale, cu tine, în brațe, altfel navighez! https://www.youtube.com/watch?feature=player embedded&v=tORUTSAO m0 Referință
CU TINE, ÎN BRAŢE, ALTFEL NAVIGHEZ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345219_a_346548]
-
de răcoarea mării. Sunt marea care-ți sărută buzele înfierbântate de arșița iubirii încă nenăscute sau cerul înstelat care te îmbrățișează în tăcere, așa cum pot fi și luceafărul ce strălucește aninat la zenit în revărsatul zorilor. Îți port în gând suspinul și mă îmbăt din tăria sentimentului de împlinire...”. Se spune că un roman fără o poveste este o scriere fără esență și vibrație și, de ce nu, lipsită de valoare. La Virgil Stan există o poveste, în acest caz o furtunoasă
ÎN LOC DE PREDOSLOVIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345202_a_346531]
-
despărțirii temporare de bărbatul iubit, plecat prea devreme, dar, totuși, într-o lume mai bună, de chinul lucidității resimțit de poetă în acestă lume în care mai are încă de continuat o misiune și în care râsul e amestecat cu suspinul și cu plânsul. *** TERESIA BOLCHIȘ TĂTARU Capitolul consacrat PROZEI SCURTE debutează cu un suflet tânăr ce poartă o haină mai veche de 80 de ani. Creația Doamnei Apostrof (cu acest pseudonim se semneză distinsa autoare) reconstituie în culori artistice o
STARPRESS 2017 de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340219_a_341548]
-
tău în zbor se va preface ... De câte ori nu te priveam de-ajuns Mă întrebai de ce te țin în brațe Și îmi zâmbeai, dar zâmbetul acela Nu mai știa de ce să se agațe ... De câte ori te mângâiam, plângeai Și lacrimile deveneau păcate; Suspinele se întorceau în mine Și frunzele mureau nevinovate ... De câte ori mă rătăceam, plecai Cu sufletul spre altă umbră care Te întrupa din rimele străine - Credeai că amintirea nu mă doare? De câte ori mă înșelai, tăceam... Tăcerea mea nu îți spunea cât sufăr
UNIVERSUL POETULUI GEORGE TEI de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340243_a_341572]
-
jurnal (proză) București 2002; - Insomniile unei veri (versuri) București 2002; - Ultima piruetă (proza) Pitești 2003; - Îngerul scrie poemul (versuri) Pitești 2003; prefață - Simion Bărbulescu. - Între spaimă și vis (versuri) Pitești 2004; prefață - Simion Bărbulescu. - Jurnalul unei veri (proză) București 2005; - Suspine strigate (versuri) Pitești 2005; prefață - Simion Bărbulescu. - Cartea mamei (proză) Pitești 2006; - Jurnal American (proză) Pitești 2007; - Singurătatea clipelor târzii (versuri) Iași 2008; - Gânduri (proză) Iași 2009; prefață - Vasile Filip. - Scrisori de departe (versuri) SUA 2010; - Articole, eseuri, vol. I
VAVILA POPOVICI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340264_a_341593]
-
fi deștept, Iar, de Crăciun, îi pregătesc un plugușor! Îmi pare rău și de copiii care Nu-au fost cuminți și n-au învățat bine! Căci Moșul nu va ști a lor cărare Și-n loc de daruri, vor avea... suspine ! I-aș promite, dar, că anul viitor Vor fi mai silitori și, , bunăoară, Vor fi buni și-or asculta de-nvățător, Iar, de-i așa, Moșul veni-va iară !!! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: SEARA MARELUI EXAMEN... MIC ! / Virgil Ursu
SEARA MARELUI EXAMEN... MIC ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340307_a_341636]
-
lumeștile motive Ale tristei lui ursite... A avut dureri, înfrângeri Și-ndoieli de strâmbă cruce, Dar a fost înger din îngeri Și nu-i drept a le mai duce... A avut destin de rană Ce în frunze moarte moare, În suspinul de sub geană, În cuvântul care doare... A avut ce azi firescu-i Eu să stihui: ritm și rimă, Când și când să eminescui Plăsmuirea lui sublimă... A avut mizeră soartă Cum au, fericiți, iisușii; Stau și eu la rând la poartă
A AVUT ȘI EL PĂCATE... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340459_a_341788]
-
ocean de vise.../părul tău, lumina dimineții/aruncată peste noaptea dominată de-ntuneric./ Chipul tău, buchet de zâmbete/pe pământul nins cu tristețe”...(„Tu”). Sau: „îți zăresc făptura/Strălucind în lacul plin de vise/ Îți miros parfumul îmbietor de rouă”...(„Suspin”). Însă echilibrul vis-realitate este fragil: „O petală cade lin pe lac/ Nu te mai văd/Erai o Morgana”. Iubita ivită în simțurile sale trezite/stârnite, are chip metamorfic, ascuns în cutele visării și îi bulversează trăirile. Iar sentimentele, încă neconturate
FIORII INEFABILI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340462_a_341791]
-
eu sunt mântuit. Caut timpul prin care ființa Să poată transmite cântarea, Dulceața din vorba curată, Surâsul ce-nvăluie zarea, Caut bobul de lacrimă sfântă, Ce cade din cer peste mine, Prin care să pot a învinge Dureri și amar și suspine. Caut clipa ascunsă-n unghere, Luminii s-o dau pe vecie, Iar tot ce-i tăcere să strige: "Osana, Isuse, doar Ție!" Mai caut ce e nemișcare, Putere să-i dau în durere Și ochi ca să vadă departe, Să știe
ASTĂZI SUNT ȘI EU CREȘTIN de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340494_a_341823]
-
să-mi spună că aseară Carolyn a sărit la bătaie. Tata e foarte voinic, dar nu ar lovi pe cineva în ruptul capului. - De ce continuă să stea cu ea? am întrebat. Gail m-a privit cu ezitare și, odată cu un suspin, mi-a spus: -Tata e analfabet. Depide de ea pentru cecuri, facturi, acte, forme de taxe... Școlarizarea este aproape perfectă în Statele Unite: 97,9% dintre cei trecuți de vârsta de 15 ani au absolvit cel puțin cinci clase de școală
Lamar și neștiința de carte prin uitare () [Corola-blog/BlogPost/338743_a_340072]
-
același lucru, în schimb, se va petrece cu femeile care zăresc un tip cărând, asemenea lui Sisif mitologicul pietroi, flori după el. Dacă respectivul e și îmbrăcat la patru ace și are un aer din ăla de băiat cuminte, un suspin nostalgic va fi cât pe ce să le scape de pe buze. Inima cu siguranță le va palpita mai puternic. Emoțiile se vor succeda. Ah, cine-o fi fericita? Cum o arăta? Oare e conștientă de ce o așteaptă peste o oră
„- Aş dori un buchet de flori pentru prietena mea!” „- Ce-mi puteți spune despre ea?...” Despre ei, cei terorizați de buchetul pentru ea () [Corola-blog/BlogPost/338855_a_340184]
-
să irite și să agraveze relațiile cu turcii. Să creeze un pretext. Instrucțiunile primite de conducătorul misiunii din partea conducătorului Rusiei conduc la ruperea relațiilor diplomatice ruso-turce în luna mai a aceluiași an. Îți recomandăm Turcii își iubesc dictatorul. Și un suspin de admirație de la București Doi - Conducătorul Rusiei ordonă trupelor rusești să intre în România la sfârșitul lui iunie același an, fapt ce se și întâmplă în primele zile din iulie când armatele trec Prutul, fără o declarație de război prealabilă
Da, România e obligată să investească urgent în propria securitate. Războiul Crimeii () [Corola-blog/BlogPost/338524_a_339853]
-
strâng mohor și susai să dăm, când ajungem, la cele cu pene, la cele cu lapte, la toate cele cu toate cele! că sfântă-i și multă verdeața asta despre care zice popa că nu conține nici întristare și nici suspin!... Și adun, și mă uit la soare cum se duce la vale și se apropie de capăt, și mă uit la mătușile mele și la unchiul meu cum prășesc și cântă, cum se apropie de capăt și cântă!...Parcă așa
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) () [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pădurea din mine e-atât de săracă își plânge-n vertebre adânci rădăcini Durerea înaltă cât ceru* de-albastră pădurea din mine-i plecată-n suspin. Pădurea din mine își frânge copacii de dor și de jale, de frunze în vânt Și-i pleacă departe când jurui ortacii în scrâșnet de drujbe pe trailere plâng, . Pădurea din mine-i înaltă și verde își poartă în frunze
PĂDUREA DIN MINE de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340099_a_341428]
-
Zbor în clipe, zbori spre mine, tu iubeai și eu iubeam, Curg în file, curg în mine, te-am zărit, amorul este Arcul tău cel luminos, fiori dulci, în zbor pluteam. Dar privesc oftând în urmă, mor oceane-n cer, suspine, Ascult glasul cel lăuntric, e ecou, ce plâns încet, Uriașă roată-n timpuri, vis semeț, tu pleci, știu bine! Port un trist amurg de liniști, Lună dragă, mi-ești sonet! Vrei, nemărginită-n stele, să mai zbori prin lumi de
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
mit! Fierbi regrete înroșite, a fost tot sau doar priviri? Șoapte-n strune te îndeamnă, vers în cerul adormit. Eu privesc sprânceana vremii, secole de dor eu simt, Ars mi-e-n adâncime versul, căci te cânt, cânt un colind, Lasă, dorm, suspin de tine, mi-eșți în brațe-n visul strâmt, Noaptea-n doruri mă alini, parcă ningi la mine-n gând. Râuri fierb, izvorul tandru-i, printre albe zeități Sufletul se-mbată-n tine,-n raza-ți clară, luminoasă, Aurită ești în
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
voia lui Iisus". Îmbrățișați au stat cu ceasuri și lacrimile-amare Se împleteau pe-obrajii rumeni, șuvoaie la picioare. -Te du, iubite, cată-ți treaba, o să te duc cu mine Că-n inimă ți-am pus iubirea, ce-i neagră de suspine". Plecă băiatul. Dar se-ntoarse și-l imploră pe medic: "-Vreau inimă artificiala! Și nu pot să mă-mpiedic De un transplant de vieți, de moarte, hai doctore, zorește, Dă-i inima frumoasei mele, că moartea mi-o răpește!" -Dar
INIMA NOASTRĂ de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/340113_a_341442]
-
Frosin o transformă într-un act scurt, gratuit și un act ratat - ratat, dar reușit prin cei/cele despre care vorbește (el sau ceilalți), care sunt adesea actori sângeroși proiectați contra decorurilor prăbușite cu un mișcător și emoționant ansamblu de suspine. ”- observa Jean-Paul Gavard-Perret. ,,Un stil foarte personal”- precizează Samuel Bréjar (în revistă ,,Rimbaud”, nr. 8-9/1996), referindu-se la volumul Pour de bon. Alte asemenea aprecieri vin să fixeze poezia să la locul pe care aceasta cu adevarat îl merită
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]