1,445 matches
-
strategie complexă de prevenire și combatere ,, În timp util” a diverselor delicte și crime comise cu violență și de protecție socială și juridică a victimelor rezultate În urma lor. Criminalitatea violentă acoperă un spectru larg de delicte și crime (omoruri, violuri, tâlhării, loviri, vătămări corporale, loviri cauzatoare de moarte etc.), având o etiologie complexă În cadrul căreia sunt implicați, pe de o parte, autorul sau autorii acestor delicte, care exercită sau utilizează forța și violența asupra altor persoane În diverse modalități și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
moment sau unor stări ,,explozive”, neavând capacitatea de a-și controla echilibrul moral și emoțional. Mobilurile mai frecvente ale faptelor violente sunt reprezentate de conflictele spontane sau repetate cu victima, ca și de sentimentele de ură, gelozie, răzbunare, jaf sau tâlhărie, de multe ori pe fondul consumului de alcool chiar Împreună cu victima. La rândul lor, victimele pot fi ocazionale sau Întâmplătoare, neavând nici o legătură cu agresorii, provocatoare sau incitante, care prin gesturi, atitudine, limbaj și comportament precipită declanșarea violenței asupra lor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
1. Ponderea victimelor delictelor cu violență În totalul victimelor delictelor săvârșite În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Numărul victimelor delictelor cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă În perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime În general, astfel Încât ponderea acestora În ansamblul victimelor Înregistrate să ajungă la aproximativ 13 procente. Din punctul de vedere al vulnerabilității victimale, majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Dacă avem În vedere tipul sau natura delictelor comise cu violență, Într-o proporție covârșitoare de 70,0% victimele au fost consecința delictelor de omor, viol, vătămări corporale simple și grave, tâlhării (figura 4). Fig. 4. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de tipul (natura) delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Ca pondere, pe primul loc se situează victimele care au avut de suferit vătămări corporale simple și grave
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Ca pondere, pe primul loc se situează victimele care au avut de suferit vătămări corporale simple și grave (35,6%), urmate de cele care au fost ținta unor acte de tâlhărie (20,7), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte cu violență În funcție de natura acestora și sexul victimei, care relevă că bărbații sunt ținta cu predilecție a delictelor de omor, loviri cauzatoare
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte cu violență În funcție de natura acestora și sexul victimei, care relevă că bărbații sunt ținta cu predilecție a delictelor de omor, loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale simple și grave și tâlhării, În timp ce femeile victime dețin ponderea covârșitoare În delictele de viol (figura 5). Fig. 5. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Astfel, În cazul delictelor de omor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
omor, bărbații sunt victime Într-o proporție de 62,8%, iar femeile reprezintă doar 37,2%. De asemenea, bărbații dețin ponderea covârșitoare În totalul victimelor cu vătămări corporale simple și grave (83,2%), având ponderi superioare și În delictele de tâlhărie (58,9%); În schimb, femeile sunt Într-o proporție de 90,0% victimele delictelor de viol. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
celui urban În privința victimelor delictelor de omor (65,7% față de 34,3%), viol (61,1% față de 38,9%) și vătămări corporale (58,2% față de 41,8%), În timp ce mediul urban deține ponderea covârșitoare În privința numărului de victime ale unor acte de tâlhărie (74,0% victime În urban față de numai 26,0% victime În rural). Un indicator relevant care caracterizează starea victimelor delictelor cu violență Îl reprezintă consumul de alcool chiar de către victimă sau de către aceasta Împreună cu agresorul, În multe cazuri alcoolul reprezentând
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, Într-o proporție covârșitoare de 92,0%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (figura 11). Fig. 11. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de tipul delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității) Pe tipuri de delicte, ponderea cea mai ridicată o dețin victimele violenței intrafamiliale concretizată sub
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Mai relevantă este analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul rând, a unor delicte de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte (figura 17). Fig. 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
loviri cauzatoare de moarte (figura 17). Fig. 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Peste o treime dintre minori au fost victimele unor delicte de tâlhărie, În urma unor acte de violență și jaf comise asupra lor de către diverși agresori, În timp ce aproximativ o pătrime au fost victime ale unor acte de viol. De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime În urma unor loviri și vătămări
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
au fost victime Într-o proporție de 55,4% În urma delictelor de omor, reprezentând totalul victimelor (63 de minori) În delictele de pruncucidere, În timp ce minorii Între 14 și 17 ani constituie majoritatea victimelor În cazul delictelor de viol (72,0%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (74,0%) (figura 18). Fig. 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
existat ,,nici un fel de efect În urma prezenței sau absenței televizorului care să influențeze rata crimei În ce privește cele două tipuri de orașe. Mai mult, În orașele cu televizoare nu a existat o creștere a ratei crimei. A existat o creștere a tâlhăriilor, hoției, autorii atribuindu-le deprivării relative suferite de cei care urmăreau posturile de televiziune, observând afluența oamenilor din emisiunile pe care le urmăreau” (Felson, 1996, 107). Un studiu care vizează Îndeaproape violența mass-media și omuciderea este cel al lui David
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
stabilite de legislația penală sau violează codurile normative privind ordinea socială și bunele moravuri, fiind considerată o abatere semnificativă de la modelul juridico-penal al unei societăți” (Banciu, 2004, 3). Fapte precum omuciderea, loviturile cauzatoare de moarte, vătămarea corporală gravă, violul, furturile, tâlhăriile, ultrajul, prostituția, proxenetismul, înșelăciunea, corupția, terorismul produc disfuncționalități sociale ce se includ în categoria „problemelor sociale”. Ca problemă socială, criminalitatea este generatoare de opinie publică. În acest sens se pronunță și Mark Warr (1995, 296) când afirmă: „Ca problemă socială
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda și Kuwait) a urmărit să stabilească dacă publicul din diferite țări și culturi ierarhizează în același fel diferitele infracțiuni. S-a cerut să se asocieze pedepse mai aspre sau mai blânde infracțiunilor (omucidere, viol, furt, tâlhărie, furt de automobile). Cu excepția Kuwaitului, în care populația s-a pronunțat pentru pedepse mai severe, în celelalte șapte țări a existat o concordanță în ceea ce privește periculozitatea diferitelor crime (Scott și Al-Thakeb, 1977). Același model al aprecierii periculozității delictelor s-a întâlnit
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de diferite societăți. În aceste orașe miniere locuite de mulți aventurieri, viața era trepidantă, nu lipseau jafurile și Încăierările, dar mai puțin decât În California nord-americană. „Goana după aur”, prosperitatea unora, a dus și la Înmulțirea actelor de jaf și tâlhărie, din partea foștilor deținuți și a sărăcimii (atacau diligențe sau căruțe cu aur)154. Fixarea taxelor pentru eliberarea autorizațiilor de prospectare și impozitele lunare pentru extracția aurului deosebit de ridicate din partea autorităților coloniale, la care se adăugau abuzurile comise de funcționarii publici
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
după rândurile de mai jos vor încerca să arate (...). Peste satul pescăresc Alba, au trecut necazuri și nevoi cu duiumul, acestea au fost aduse de oameni d'alde Kerciulescu, Grozuță și Macarie, bogătași învățați să trăiască din sudoarea pescarilor (...). Și tâlhăriile exploatatorilor se adună, lanț cu lanț. Vremurile se înnoiesc însă. Din mijlocul pescarilor obidiți se ridică oameni care știu de unde vine binele, de unde vine răul. Așa e de pildă Artimon, secretarul organizației de partid din Alba. Dintr-o familie de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
colosală, Împletite din nuiele, În interiorul cărora pun oameni vii; manechinelor li se dă foc și oamenii mor Învăluiți de flăcări. Galii socotesc că zeilor nemuritori le este mai plăcută sacrificarea de oameni care au fost prinși cu vreun furt, vreo tâlhărie sau alt delict; În cazul În care lipsesc asemenea victime, recurg la sacrificarea unor nevinovați (De bello galico, VI, 16.). După cum am observat deja, referitor la tăierea rituală a capetelor este bine să punem Încă de la Început În evidență două
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
în original; ... e) declarație notarială pe proprie răspundere din care să reiasă faptul că nu a fost condamnată pentru una din infracțiunile privind regimul circulației pe drumurile publice sau de omor, lovire ori vătămare cauzatoare de moarte, vătămare corporală gravă, tâlhărie sau furt al unui vehicul, dacă nu a intervenit reabilitarea, sau cazierul judiciar, în original; ... f) în cazul cetățenilor străini, declarație notarială din care să rezulte că nu posedă un alt permis de conducere național eliberat de o autoritate străină
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216376_a_217705]
-
conduce vehicule pe drumurile publice pentru consum de alcool. ... f) când a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracțiune la regimul circulației pe drumurile publice, de omor, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte, vătămare corporală gravă, tâlhărie, ultraj, ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice, viol, lipsirea de libertate în mod ilegal, luarea sau darea de mită, trafic de influență, trafic sau consum ilicit de droguri, dacă nu a intervenit reabilitarea sau amnistia; ... g) când i-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216376_a_217705]