2,012 matches
-
și de a Învéța totul s-ar mai fi cuibérit vreodaté În inima lui și-atunci nu l-ar mai fi putut Împlini. Bucuria această și pérerea de réu se Întîlneau undeva În pieptul lui Șasa și Împreuné féceau ca tară sé paré și tristé și frumoasé. Bucuria fécea țara lui Șasa frumoasé, iar pérerea de réu o fécea tristé. Prin fața geamului alergau stîlpii și copacii de pe marginea drumului iar mai Încolo se vedeau, plecînd, iazul și pédurile de pe deal, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
doare cumplit... zise el sughițând. Nu! nu! îngerul meu... mergi acasă... Să nu ți se-ntîmple nimica pe drum, gândește la Cezara ta... margaritariule... Nu se putu opri de a prinde capul între mâni și de a-l mai săruta o dată tare și cu zgomot... - Acuma mergi, mergi te rog... - De ce mă rogi? - Pentru că te-aș ucide de ai mai rămânea. - Cum? - Știu eu cum, zise și râse c-o esperiență șireție... Aide, fugi. Ea-l duse pân la un hățiș și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
le va face vinovate de închiaburire prin exploatarea țăranului sărac.... I.M. nu uită persecuțiile suferite de părinții săi, alături de alți fruntași ai satului și „amintirile” fac din el un justițiar al vremurilor actuale. Sunt luate în cătare, adesea prin lunetă, tarele văzute și nevăzute ale societății care a urmat comunismului, societate totalitară ce-i supusese părinții la nedreptăți strigătoare. Autorul radiografiază societatea noastră capitalistă cu componentele ei, în care, în loc de râuri prin care să curgă lapte și miere, fantasme visate imediat
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
generație la alta, Încă de pe vremea Îndepărtatului meu strămoș, Seniorul Minamoto Yorimasa, căruia i-a fost dăruit de Prințul Takakura, pentru că organizase o armată loială lui. Familia noastră i-a slujit cândva pe shoguni, dar, Încă din timpul lui Hachisuka Taro, ne-am pierdut influența. Astfel că acum nu mai suntem decât un clan oarecare de provincie. Cu siguranță, nu vom putrezi În țară, fără să facem nimic. Nu, eu, Hachisuka Koroku, am jurat că a sosit vremea! Am așteptat ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Când Își reveni, Otowaka mergea deja În direcția opusă. Takumi mersese mai departe și se afla acum la o distanță considerabilă În fața lui. * * * Căldura stăruitoare a verii se stinse În sfârșit; diminețile și serile miroseau a toamnă, iar frunzele de taro erau de un verde sănătos și atinseseră maturitatea. Șanțul ăsta n-a mai fost dragat de cel puțin cinci ani, bombăni Hiyoshi. Exersăm la nesfârșit călăria și Învățăm diverse tehnici ale suliței, dar lăsăm ca mâlul să se adune sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
ani, de o frumusețe fără pereche. Fusese adoptată Însă și nu făcea parte dintre fiicele naturale ale lui Nobunaga. Cu toate acestea, după ceremonia nupțială, Shingen păru extraordinar de mulțumit de ea, iar uniunea fu binecuvântată curând cu un fiu, Taro. Pentru un timp, cel puțin, hotarul de la miazănoapte al clanului Oda părea asigurat, dar, la nașterea lui Taro, tânăra mamă muri. Atunci, Nobunaga Îl logodi pe fiul său cel mare, Nobutada, cu cea de-a șasea fiică a lui Shingen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Nobunaga. Cu toate acestea, după ceremonia nupțială, Shingen păru extraordinar de mulțumit de ea, iar uniunea fu binecuvântată curând cu un fiu, Taro. Pentru un timp, cel puțin, hotarul de la miazănoapte al clanului Oda părea asigurat, dar, la nașterea lui Taro, tânăra mamă muri. Atunci, Nobunaga Îl logodi pe fiul său cel mare, Nobutada, cu cea de-a șasea fiică a lui Shingen, pentru a Împiedica slăbirea alianței dintre cele două provincii. În același sens, Îi făcu o propunere și lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
noastră conversație? — Nu, stăpâne. A intrat adineaori În bucătărie și a pregătit chiar el legumele pentru masa dumneavoastră. În acest moment, gătește orezul, așa că va veni de Îndată ce termină. — Cum? Hanbei gătește pentru mine? — Da, stăpâne. Hideyoshi luă o Îmbucătură de taro - era cald Încă - și ochii i se umplură iarăși de lacrimi. Gustul legumei părea să nu i se oprească pe limbă, ci-i inunda tot trupul. Simțea că era un gust aproape prea bun pentru un om ca el. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
samuraii. Dacă primește permisiunea dumneavoastră, se va muta aici imediat. Care sunt dorințele seniorului meu? — Perfect, răspunse repede Katsuyori. Adu-le pe soția mea aici și pe cele nevestele tinere. În acel moment, moștenitorul său, În vârstă de cincisprezece ani, Taro Nobukatsu, păși Înainte, Încercând să-i schimbe gândul: — Tată, nu crezi că nu e bine? Katsuyori se Întoarse spre fiul său, mai puțin nemulțumire și mai mult cu Îngrijorare agitată: — De ce? Păi, dacă vin femeile aici, nu vor face decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Întoarse spre fiul său, mai puțin nemulțumire și mai mult cu Îngrijorare agitată: — De ce? Păi, dacă vin femeile aici, nu vor face decât să ne Încurce. Iar dacă bărbații le văd plângând, până și cei mai viteji samurai se descurajează. Taro era Încă doar un băiețandru, dar ținea să-și spună părerea. În continuare, le aminti că provincia Kai fusese țara lor strămoșească Încă de pe vremea lui Shinra Saburo și că trebuia să rămână a lor până la sfârșit, chiar de erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
sunt mai multe provincii În care vi s-ar putea acorda azil. După ce vă veți reuni aliații, veți putea, cu siguranță, să vă reabilitați. Nagasaka Chokan Încuviință, iar Katsuyori prinse să tindă În acea direcție. Își aținti ochii asupra lui Taro, rămânând tăcut un moment. Apoi, se Întoarse spre doamna de onoare și spuse: Vom pleca. Astfel, sfatul lui Taro fu refuzat de tatăl său. Băiatul se Întoarse În tăcere, cu capul În piept. Mai rămânea Întrebarea dacă să fugă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
cu siguranță, să vă reabilitați. Nagasaka Chokan Încuviință, iar Katsuyori prinse să tindă În acea direcție. Își aținti ochii asupra lui Taro, rămânând tăcut un moment. Apoi, se Întoarse spre doamna de onoare și spuse: Vom pleca. Astfel, sfatul lui Taro fu refuzat de tatăl său. Băiatul se Întoarse În tăcere, cu capul În piept. Mai rămânea Întrebarea dacă să fugă la Agatsuma sau să se fortifice În zona Muntelui Iwanodo. Dar, indiferent ce drum alegeau, abandonul capitalei și fuga era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
uimire. — Numai atâția sunteți? Întrebă el. La un moment dat, mulți vasali superiori și chiar oameni de rând dispăruseră. I se spuse că profitaseră de momentul când ziua se-ngâna cu noaptea și fugiseră toți la castelele lor, Împreună cu vasalii. — Taro? — Sunt aici, tată. Taro Își mână calul spre silueta singuratică a părintelui său. Punând la un loc toți vasalii, samuraii de rând și pedeștrii, se adunau mai puțin de o mie de oameni. Erau Însă multe palanchinuri și lecției lăcuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
Întrebă el. La un moment dat, mulți vasali superiori și chiar oameni de rând dispăruseră. I se spuse că profitaseră de momentul când ziua se-ngâna cu noaptea și fugiseră toți la castelele lor, Împreună cu vasalii. — Taro? — Sunt aici, tată. Taro Își mână calul spre silueta singuratică a părintelui său. Punând la un loc toți vasalii, samuraii de rând și pedeștrii, se adunau mai puțin de o mie de oameni. Erau Însă multe palanchinuri și lecției lăcuite pentru soția seniorului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
vai, la cătunul de munte Komagai, Katsuyori și Însoțitorii lui descoperiră că singurul om pe care contaseră se răzgândise pe neașteptate. — Refugiați-vă În altă parte! Blocând cărarea alpină spre Sasago, Oyamada Nobushige Împiedica grupul lui Katsuyori să treacă. Katsuyori, Taro și tot grupul nu mai aveau Încotro. Tot ce puteau face era să schimbe direcția și o luară la fugă spre Tago, un sat de la poalele Muntelui Temmoku. Primăvara era În deplină putere, dar munții și câmpiile, cât vedeau cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
și a fiului său. Se vedea că soția lui fusese destul de prevăzătoare ca să se pregătească din timp pentru acel moment. În tăcere, Îi oferi soțului ei ceașca. Luând-o În mână, Katsuyori sorbi o Înghițitură și i-o trecu lui Taro. Apoi, o Împărți cu soția lui. — Stăpâne, o ceașcă pentru frații Tsuchiya, spuse ea. Tsuchiya, trebuie să-ți iei rămas bun cât Încă ne mai aflăm În astă lume. Tsuchiya Sozo, valetul personal al lui Katsuyori, și cei doi frați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
zbârnâitul unei săgeți și, curând, peste tot În jurul lor, se Înfigeau săgeți În pământ. Din depărtare, se auzeau ecouri de Împușcături. — Au venit! — Pregătiți-vă, stăpâne! Războinicii se ridicară toți odată. Katsuyori Își privi fiul, observându-i Îndârjirea. — Ești gata? Taro făcu o plecăciune și se ridică, răspunzând: — Sunt gata să mor aici, lângă dumneata. — Atunci, ne luăm rămas bun. În timp ce tatăl și fiul păreau gata să se repeadă asupra inamicului, soția lui Katsuyori Îi strigă din spate bărbatului ei: — Voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
jos și luă o halebardă, după care ridică o sabie lungă. De-acum, inamicul ajunsese chiar În fața lui, iar o luptă Între tăioasele lame dezgolite n-avea să dureze mai mult de un moment. — Acesta e sfârșitul! — Senior Katsuyori! Senior Taro! Am să v-o iau Înainte! Strigând Încoace și-ncolo de la unul la altul, ultimii oameni ai clanului Takeda erau doborâți, pe rând. Armura lui Katsuyori se Înroșise toată. — Taro! Își chemă el fiul, dar avea vederea Încețoșată de propriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mult de un moment. — Acesta e sfârșitul! — Senior Katsuyori! Senior Taro! Am să v-o iau Înainte! Strigând Încoace și-ncolo de la unul la altul, ultimii oameni ai clanului Takeda erau doborâți, pe rând. Armura lui Katsuyori se Înroșise toată. — Taro! Își chemă el fiul, dar avea vederea Încețoșată de propriu-i sânge. Toți cei din jur păreau dușmani. — Stăpâne! Încă mai sunt aici! Sozo e lângă dumneavoastră! — Sozo, repede... voi comite seppuku. Rezemându-se de umărul valetului, Katsuyori se retrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
de fier. Acoperiți cu răni de la nenumăratele săbii și lănci, frații Tsuchiya muriră, Încununați de glorie. Fratele cel mijlociu stătuse cu fiul lui Katsuyori de la Început până la sfârșit. Tânărul senior și vasalul său fură loviți și uciși În același timp. Taro era considerat un tânăr frumos și până și autorul Cronicilor lui Nobunaga, care nu a manifestat nici un pic de Înțelegere În descrierea morții clanului Takeda, i-a lăudat inimoasa și superba moarte. Având doar cincisprezece ani și fiind dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
frumos și până și autorul Cronicilor lui Nobunaga, care nu a manifestat nici un pic de Înțelegere În descrierea morții clanului Takeda, i-a lăudat inimoasa și superba moarte. Având doar cincisprezece ani și fiind dintr-o familie ilustră, chipul lui Taro era foarte rafinat, cu pielea albă ca zăpada. Îi Întrecuse pe alții În bărbăție, refuzase să Întineze numele familiei și-și păstrase curajul până la moartea tatălui său. Nu exista nimeni care să considere că faptele lui ar fi avut pereche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
insistențe reușea să înființeze Institutul de Filologie și Folclor de pe lângă catedra de filologie romanică. După un an i s-a anulat recunoașterea oficială și subvenția. Prima publicație care inaugurează seria publicațiilor Institutului de Filologie și Folclor, este monografia Graiul din Tara Hațegului (București 1919) În 1914-1915 Ovid Densusianu prezintă cursurile: Literatura nouă la popoarele romanice, Monografia limbilor romanice, Toponimie Reto-romană. În lunile de vară ale lui 1915, Densusianu pleacă în Elveția, apoi la întoarcere se retrase din fața nemților, provizoriu, la Iași
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
a operei sale. Dă la iveală volume de versuri ca Heroica (1919) Sub Stânca vremii (1919), Salba clipelor (1921), Raze peste lespezi (1924), În zorile vieții (1925) Încercări dramatice Brazde de lumină (1915), Fântâna blestemată (1915), publică monografia Graiul din Tara Hațegului ( București,1915), Flori alese din cântecele poporului ( București 1920 ), Vieața păstorească în poezia noastră populară ( I, II, București, 1922 -1925 ), Studii ca : Păstoritul la bascii din Soule și Limba descântecelor apărute în revista înființată de el - “Grai și suflet
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
filologie și cum, de altă parte, metodele riguroase ce se aplică în filologie pot să călăuzească și pe cei care se ocupă cu folclorul, activitatea Institutului va putea da o îndrumare bună și în această direcțiune.” Monografia model Graiul din Tara Hațegului inaugurează seria publicațiilor „Institutului de Filologie și Folclor" anunțând că subvențiunea i s-a suprimat anul trecut"(1914). La începutul acestei monografii are grijă să precizeze că în prezentarea materialului pe lângă partea pur lingvistică „am avut în vedere și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
că subvențiunea i s-a suprimat anul trecut"(1914). La începutul acestei monografii are grijă să precizeze că în prezentarea materialului pe lângă partea pur lingvistică „am avut în vedere și interesul pe care-l poate oferi pentru folclor”. Graiul din Tara Hațegului este prima lucrare model, prin care Ovid Densusianu a încercat să-și pună în practică metodele sale de cercetare și culegere a folclorului. Această monografie aprofundează cercetarea dialectologiei, metodologia restrângându-se în funcție de anumite concepte. Metodele sale de cercetare și
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]