1,684 matches
-
municipiul București; 6. dr. Mariana Mitroi - județul Giurgiu; 7. dr. Gabriela Horhoianu - județul Argeș; 8. dr. Manuela Anca Popescu - municipiul București; 9. dr. Șerban Popescu - municipiul București. Membri supleanți: 1. dr. Anca Gabriela Hîncu - municipiul București; 2. dr. Radu Cantemir Tarhon - municipiul București." Articolul II Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Președintele Colegiului Medicilor Dentiști din România, Ecaterina Ionescu București, 13 noiembrie 2015. Nr. 12. ---
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266506_a_267835]
-
07.11 și 07.12, prin termenul legume se înțelege și ciupercile comestibile, trufele, măslinele, caperele, dovleceii, dovlecii, vinetele, porumbul dulce (Zea mays văr. saccharata), ardeii din genul Capsicum sau Pimenta, mărarul și plantele comestibile, cum ar fi pătrunjelul, asmățuiul, tarhonul, cresonul și maghiranul (Majorana hortensis sau Origanum majorana). 3. Poziția 07.12 cuprinde toate legumele și zarzavaturile uscate ale speciilor clasificate la pozițiile de la 07.01 până la 07.11, cu excepția produselor: a) legume cu păstaie, uscate, curățate de păstăi (poziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164688_a_166017]
-
caracter esențial nu este conferit de speciile menționate la paragraful 1), nici de amestecurile vizate la paragraful 2) de mai sus (poziția nr. 21.06). În afară de acestea sunt excluse: a) Plantele comestibile de la Capitolul 7, cum ar fi pătrunjelul, hasmațuchi, tarhonul, cresonul, maghiranul, coriandrul și mărarul. ... b) Boabele de muștar (poziția nr. 12.07), ca și făină de muștar, preparată sau nepreparată (poziția nr. 21.03). ... c) Conurile de hamei (poziția nr. 12.10). ... d) Unele fructe, grăunțe și părți din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166450_a_167779]
-
cu apă. Aceștia sunt adesea colorați cu caramel sau alți coloranți organici, (vezi de asemenea excluderea de la pct. a) de mai jos). * * * Oțetul și înlocuitorii de oțet comestibil sunt folosiți pentru asezonarea sau conservarea alimentelor și pot fi aromatizați (cu tarhon etc.) sau cu condimente. Poziția exclude: a) Soluțiile apoase care conțin în greutate peste 10% acid acetic (poziția nr. 29.15). Totuși nu intră sub incidența prevederilor de la Notă 1d) de la Capitolul 22 și rămân prin urmare clasificate la această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166437_a_167766]
-
care caz, sosul bearnez a avut după numai scurt timp mare succes. Ingredientele necesare pentru 4-6 porții: Timpul necesar pentru preparare: 25 minute. Se alege după posibilitate șalote și se toacă foarte mărunt. La fel se toacă și frunzele de tarhon și pătrunjel. Cepele cu sare se fierb înăbușit în ceva unt timp de cel puțin cinci minute pe foc mic. Apoi se adaugă oțetul, piperul și jumătatea verdețurilor. Lichidul se fierbe până este redus la o cantitate de două lingurițe
Sos bearnez () [Corola-website/Science/317486_a_318815]
-
Componența Consiliului Județean Timiș (36 de consilieri) ales pe 1 iunie: Gheorghe Ciuhandu (PNȚCD) câștigă al patrulea mandat de primar din primul tur de scrutin. Consiliul Local Timișoara Componența Consiliului Local Timișoara (27 de consilieri) ales pe 1 iunie: Victor Tarhon (PD-L) a fost ales în funcția de Președinte al Consiliului Județean Tulcea. Consiliul Județean Tulcea Componența Consiliului Județean Tulcea (30 de consilieri) ales pe 1 iunie: Constantin Hogea (PD-L) a obținut un nou mandat de primar din primul
Alegeri locale în România, 2008 () [Corola-website/Science/311942_a_313271]
-
cum scrie „Larousse Gastronomique”, preferata sa friptură de mușchi, denumită după el „Chateaubriand”. Ea a fost inventată de către bucătarul personal al acestuia, respectabilul Montmirail. Originar, maestrul a servit-o cu un sos redus de vin alb cu unt, șalote caramelizate, tarhon și suc de lămâie. Bucata de mușchi de 400-600 de grame (din mijlocul fileului în sus), eliberată de grăsime și zgârciuri, se prepară întreagă. Friptura se unge cu ulei și se prăjește scurt 1-2 minute (depinde de grosimea cârnii) în
Friptură de mușchi (Chateaubriand) () [Corola-website/Science/334321_a_335650]
-
apreciabil de ostași, căzând eroic în luptă un număr de 77 de consăteni, așa cum sunt consemnați în Pomelnicul parohiei: <br> Primul Război Mondial 1916-1918 Lt. Farm. Fiera Nicolae Serg. Constantin Ion Sold. Dumitru Nicolae Driceanu Gheorghe Serbulea Gheorghe Gheorghe Tudorache Tarhon Ion Bujoianu Gheorghe Radu Tiberea Vasile Ion Ionita Marin Bunda David Bunda Ion Condeanu Arghir Soare Tudor Stanciu Marin Petre Gheorghe Mihai Păun Comsa Andrei Petre Radu Bristor Dumitru Stroe Petre Petre Petre Gugiu Iosif Gugiu Nicolae Oprea Savu Moise
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
castraveții]], [[Ceapă|ceapa]], [[Dovleac|dovlecii]] și ""aiul""([[usturoi]]ul) iar dintre rădăcinoase: [[morcov]]ul, [[pătrunjel]]ul, ""țelenul""([[Țelină|țelina]]), "[[Păstârnac|"păstrănacul"]]", ""hireanul""([[hrean]]ul) și "napul turcesc". Dintre plantele aromatice mai cunoscute sunt: [[cimbru]]l, [[leuștean]]ul, [[mărar]]ul și [[Tarhon|tarcănul]]. [[Pădure|Pădurile]] erau în trecut mult mai întinse decât acum, astfel în [[1885]] ele cuprindeau o suprafață de 2372 jugăre(cca 1365ha). Tradiția orală confirmă că până la sfârșitul secolului trecut, pădurile de [[fag]] de pe ""Valea Lupului"" coborau spre sat
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
continuându-se tot de la dreapta la stânga ș.a.m.d., până la completarea celor patru laturi . Gastronomia din Ținutul Secuiesc face parte din cea maghiară, fiindcă combinația între tipurile de carne folosite (porc, vită, pui), condimentele (paprica, ardei, pătrunjel, cimbru, mărar, leuștean, tarhon, usturoi, ceapă) și legumemele preferate (cartofi, varză, castraveti, gogoșari) sunt în mare parte asemănătoare, dar totodată oamenii din regiune, care trăiesc mai ales în depresiuni, munți și dealuri au trebuit să acomodeze condiților geografice, astfel au creat o lume specifică
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
15 f[onti]; miere de trestie fl. 30; 60 f[onti] orez fl. 8 d. 40; 32 f[onti]"tengeriszölö" fl. 6 d. 40; 12 f[onti] stafide fl. 3 d. 68; ceapă rosie fl.5; usturoi fl.2 ; pătrunjel, tarhon, salvie fl.3; oțet fl. 5 d. 76; 50 eitel unt fl. 20; 32 e [itel] miere fl. 8 d. 32; 4 ferdele făină albă fl. 6; 1000 ouă fl. 5; 200 găini fl. 24; 200 pui de găină fl
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
din spatele cabanei „3 Brazi“, resimțită pe fundul gol; tramvaiele de pe „Bucureștii Noi“, forfecând aerul dimineții ca niște raci; grădinile Pajurei, umflate de trandafiri, dovleci și floarea-soarelui; cafeniul zilnic al blocului 66; certurile din bucătărie, plutind în arome de piper și tarhon; ușa capitonată a dormitorului tatălui, prin care nu se-aud țipetele și din care nu rămâne pe retină decât o imensă pată vișinie; mașinile copiilor de politicieni, așteptând-o la colțul străzii; bilele chinezești, argintii, găsite în sertarul unei vile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
meșteșugitelor tranzacții comerciale, i se părea că târguiala pe tarabă Încetase să mai fie la Înălțimea importantei sale staturi, așa că Îi trimitea pe alții. Acum, Însă, Îl apucase un dor de om bătrân de zarvă, de miros de varză murată, tarhon, pătrunjel și mărar, caise, piersici, usturoi, castraveți, de asfaltul veșnic ud, de grătarul care răspândea fum gros de cârnați fripți, de vrăbiile care cuibăreau și se gâlceveau zgomotos sub acoperișul pieței. De cu seară Își pregătise coșul Înalt, din nuiele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la New Europe College, Andrei Pleșu ne vorbea de mesele de la Wissenschaftskollege din Berlin, unde se ajunsese la rafinamente gastronomice postmoderne fabuloase, consumându-se, de pildă (cu o plăcere nu Întotdeauna unanimă, dar unanimitatea e o psihoză modernă), Înghețată de... tarhon. Aici Începe savoarea timpurilor noastre: cu Înghețata de tarhon intri În postmodernism; cu Înghețata de fistic, peste care torni ciocolată, ești Încă În modernism... Doru Pop: Eu nu vreau decât să Îmi exprim Îndoiala că realitatea virtuală de tip Matrix
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mesele de la Wissenschaftskollege din Berlin, unde se ajunsese la rafinamente gastronomice postmoderne fabuloase, consumându-se, de pildă (cu o plăcere nu Întotdeauna unanimă, dar unanimitatea e o psihoză modernă), Înghețată de... tarhon. Aici Începe savoarea timpurilor noastre: cu Înghețata de tarhon intri În postmodernism; cu Înghețata de fistic, peste care torni ciocolată, ești Încă În modernism... Doru Pop: Eu nu vreau decât să Îmi exprim Îndoiala că realitatea virtuală de tip Matrix este o realitate nonverbală, că aparține non-logosului. Pentru că Hollywoodul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
mâncare se deschid. La masă!.. La brațul Graziellei... Un prânz Împărătesc! și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, masline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! Ca mai În vârstă În litere, științe și arte, eu stam la dreapta stăpânei casei
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
după principiul ofertă - contracost, mai pe scurt: Țal! „Un prânz Împărătesc! și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, măsline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! ca mai În vârstă În litere, științe și arte...”. Eroii sunt Însă nu pur și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
când omul Ține la ceea ce are. Quis est sine peccato? Pe lângă feluritele bucate, amestec de finețuri gastronomice occidentale (camembert, supă de clapon cu patèle, patricieni la grătar, cașcaval, tort etc.) și de mâncăruri cu specific balcanic-oriental (ghiuden, chifteluțe marinate cu tarhon, ciorbă de schimbea, ciulama, cataif etc.), lista băuturilor eroilor lui Caragiale - În diferitele situații În care se află - e aproape la fel de variată: bere, mastică, vermut (franțuzesc), șampanie (Pommery extra-sec frappé), lichioruri, curaçao („triplesec”) coniac, pelin, Țuică, marsala / vin
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
aldehide (la tomate în plus și alcooli), tot mai importantă pe măsură ce au înaintat în faze mai complete de maturare, contribuind la formarea aromei acestor produse într-o proporție determinantă. 5. Compușii fenolici ca timolul (cimbru, cimbrișor, măghiran), carvacrolul (măghiran), estragolul (tarhon), anetolul (anason, fenicul), miristicina (pătrunjel) dau aroma dominantă din produsele respective, fiind regăsiți în uleiurile volatile extrase. Alți compuși fenolici se găsesc în cantități mai mici, având calitatea de a nuanța aromele; apiolul (pătrunjel), -naftolul (coacăz negru), hidrojuglona (nuci), cetona
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și terpenoidele sunt hidrocarburi nesaturate, aciclice ramificate sau ciclice, cu catene laterale, precum și derivații lor funcționali de tip izoprenic. Sunt componente principale ale uleiurile volatile și extractelelor. Derivații aciclici mai importanți sunt câțiva alcooli terpenici, ca linaloolul (coriandru, busuioc, măghiran, tarhon), sau metilcavicolul (busuioc). Terpene ciclice sunt limonenul (țelină, mărar, chimion), felandrenul (leuștean, fenicul), și pinenul (pătrunjel, leuștean, țelină). Cetonele terpenice ciclice sunt carvona (chimion, mărar) sau fencona (fenicul). Sesquiterpenele sunt reprezentate de carotolul și daucolul din morcovi Există și compuși
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
usturoiul, prazul etc 7. legume din grupa verzei varzele de căpățână, conopida, guliile, broccoli etc. 8. legume condimentare-aromatice mărarul, pătrunjelul de frunze, țelina de frunze, asmățuiul, magheranul+oregano, cimbrul, cimbrișorul etc 9. legume perene sparanghel, revent (rubarbă), ștevie, hrean, leuștean, tarhon 10. ciuperci ciuperca de strat (champignon), bureții. Se grupează cartofii de toamnă separat de legume, iar cartofii timpurii alături de rădăcinoase într-o grupă comună (rădăcini tuberizate-tuberculi). Se acceptă denumirile de rădăcinoase, bulboase, dar mai puțin ardeioase, bostănoase, frunzoase, vărzoase etc.
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
1.1. murate: varza, castraveții, pătlăgelele (gogonele), conopida, murături asortate; 1.2. în oțet castraveți, ardei (Kapia, gogoșari, iuți), varză roșie, sfeclă roșie, conopidă, dovlecei Patison, tomate (gogonele); 1.3. suprasărate ardeii (grași, iuți), conopida, fasolea verde, mărarul, pătrunjelul frunze, tarhonul frunze, țelina frunze, frunze de viță, amestecuri suprasărate (STR 17-85) (fasole verde 40%, morcovi 17%, varză 20%, ardei 12%, pătrunjel 3%, păstârnac 3%, conopidă 3%, dovlecei 1%, țelină frunze 1%) sau ciuperci în saramură; 166 2. Deshidratate ardei deshidratat (STR
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
frunze deshidratat (STR 31-89); făină de morcov (STR 588-88); morcov deshidratat (STAS 10722-82); făină de păstârnac (STR 588-88); păstârnac rădăcini deshidratat (STAS 10722-82); pătrunjel frunze deshidratat (STR 31-89); praz deshidratat (STR 4-89); salată deshidratată (NID 32-89); spanac deshidratat (STR 8-89); tarhon deshidratat (STR 31-89); tomate deshidratate (STR 5-89); făină de țelină-rădăcini (STR 588-88); făină din frunze de țelină (STR 588-88); țelină frunze deshidratată (STR 31-89); țelină rădăcini deshidratată (STAS 10722-82); făină de urzici (STR 589-88); făină de usturoi (NID 10-89); usturoi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
licopină din pielițe de tomate industrializate. Uleiuri volatile (numite și esențiale sau eterice) Busuioc (Ocimum basilicum), cimbru (Satureja hortensis), cimbrișor (Thymus serpyllum), leuștean (Levisticum officinale), maghiran (Majorana hortensis, sinonim Origanum majorana), mărar (Anethum graveolens), morcov (Daucus carota), părunjel (Petroselinium sativum), tarhon (Atemisia dracunculus), țelină (Apium graveolens) etc. Uleiuri volatile și rezinoide Ceapă (Allium cepa), usturoi (Allium sativum) Coloranții clorofilieni (porfirinici) din frunze de urzică. etc. Uleiuri comestibile din semințele de struguri sau de tomate rămase după prelucrarea de bază (o modalitate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Prin timpurietatea perioadei de consum (martie-mai), prin importantele cantități prelucrate de industria conservelor în țările producătoare, precum și prin calitatea preparatelor obținute, sparanghelul este o plantă legumicolă a cărei cultură se extinde în multe țări. ASMĂȚUIUL, LEUȘTEANUL, MĂRARUL, PĂTRUNJELUL DE FRUNZE, TARHONUL ȘI ȚELINA DE FRUNZE se folosesc mai frecvent în țara noastră pentru condimentarea preparatelor culinare, iar LOBODA se cultivă pentru frunzele tinere, întrebuințate mai ales în prepararea borșurilor. Majoritatea acestor zarzavaturi sau verdețuri apar pe piață primăvara devreme, contribuind prin
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]