19,688 matches
-
trei funcții principale: de protecție, permițând țării noastre să sprijine acele ramuri sau sectoare de importantă economică sau strategică ridicată; fiscală, taxele vamale percepute ad-valorem fiind vărsate la bugetul administrației centrale de stat; de negociere, conferind posibilitatea obținerii unor concesii tarifare în scopul favorizării exporturilor. În vederea unificării importului și exportului într-o singură structură armonizată cu Uniunea Europeană, Parlamentul României a adoptat în anul 1997 un nou Cod Vamal 14. Ulterior, în cursul aceluiași an, a fost introdus 13 Noul Tarif vamal
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
taxele 17 Conform Ghidului de utilizare a tarifului vamal de import al României, 1999, mai ales în cazul produselor agricole, discrepanțele dintre nivelul taxelor vamale consolidate și cele folosite efectiv în anul 1999 au fost uriașe (de ex. pentru poziția tarifară 0102.10.30 animale vii: vaci, taxa vamală consolidată a fost de 285%, iar cea folosită efectiv doar 3%; la fel, pentru 0103.92.11 animale vii: porci, taxa vamală consolidată a fost de 285%, iar cea aplicată efectiv 15
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
autohtoni vor fi constrânși să iasă de pe piață, ceea ce va conduce inevitabil la reducerea producției cât și a gradului de activitate în anumite sectoare economice invadate de bunuri din import (industria de electronică, telecomunicații, farmaceutică, produsele agroalimentare, etc.). reducerea ratelor tarifare și a bazei tarifare induse de liberalizarea comerțului exterior conduce, de cele mai multe ori, la scăderea veniturilor bugetare ale țării. Analizând evoluția ponderii tarifelor efectiv colectate, de-a lungul întregii perioade de tranziție, în România aceste valori s-au menținut la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
să iasă de pe piață, ceea ce va conduce inevitabil la reducerea producției cât și a gradului de activitate în anumite sectoare economice invadate de bunuri din import (industria de electronică, telecomunicații, farmaceutică, produsele agroalimentare, etc.). reducerea ratelor tarifare și a bazei tarifare induse de liberalizarea comerțului exterior conduce, de cele mai multe ori, la scăderea veniturilor bugetare ale țării. Analizând evoluția ponderii tarifelor efectiv colectate, de-a lungul întregii perioade de tranziție, în România aceste valori s-au menținut la un nivel extrem de scăzut
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
tarifelor efectiv colectate, de-a lungul întregii perioade de tranziție, în România aceste valori s-au menținut la un nivel extrem de scăzut, nedepășind 1,7% din PIB29. Deoarece veniturile bugetare consolidate reprezintă doar aproximativ 33% din PIB, rezultă că politicile tarifare vamale au un impact general scăzut asupra bugetului public și din acest motiv influența lor asupra procesului de redistribuire a venitului în cadrul economiei naționale este la rândul ei destul de limitată, excluzând în acest fel posibilitatea apariției unor distorsiuni majore. Pe parcursul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
economiei naționale este la rândul ei destul de limitată, excluzând în acest fel posibilitatea apariției unor distorsiuni majore. Pe parcursul procesului de liberalizare a comerțului exterior românesc, principalul impediment pentru producătorii autohtoni nu a fost generat de efectele directe ale reducerii barierelor tarifare și netarifare, ci s-a datorat în special procesului de aliniere a prețurilor interne la cele de pe piața mondială și de asemenea eliminării subvențiilor în scopul sporirii eficienței sectorului public și ca o consecință a derulării procesului de privatizare. 4
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
realizarea unei zone de liber schimb între cele două părți, prin semnarea unui Acord Interimar care a intrat în vigoare la 1 mai 1993 și care prevedea eliminarea graduală, în cadrul unei perioade de tranziție de zece ani, a tuturor obstacolelor tarifare și netarifare din calea comerțului reciproc. Crearea zonei de comerț liber s-a realizat prin concesiile convenite de părți pe o bază asimetrică, prin eliminarea de către UE a taxelor vamale și restricțiilor cantitative asupra produselor exportate de România în decurs
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
afine, măceșe, etc.), reduceri de taxe vamale indiferent de cantitatea efectiv importată (măruntaie comestibile de bovine, flori, castraveți, vinete, ardei, ceapă uscată, pepeni, vișine, zmeură, pere, gemuri, gelatine, marmelade, etc.) și exceptări sau reduceri de taxe vamale în cadrul unor contingente tarifare. În prima jumătate a anului 2002, între țara noastră și Comisia Europeană au avut loc negocieri în vederea continuării liberalizării comerțului cu produse agricole de bază. Acestea s-au finalizat prin încheierea unui 4 A. Iancu, Liberalizare, integrare și sistemul industrial
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
liberalizat complet începând cu 1 aprilie 2003 pentru o serie de produse de interes deosebit pentru țara noastră, precum: ovinele vii, carnea de ovine, sucul de mere, mierea de albine, castraveciorii și nucile; convenirea de către ambele părți a unor contingente tarifare cu taxă vamală zero la grâu și făină de grâu, porumb, orez, carne de bovine și preparate din carne de bovine și malț; reducerea taxei vamale aplicate la importul în Comunitate de bovine vii din România de la 20% la 10
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1993 Acordul sub formă de schimb de scrisori între Comunitatea Europeană și România 5 a intrat în vigoare la 1 aprilie 2003 (Legea 73/ 11.03.2003 publicată în Monitorul Oficial 167/ 17.03.2003) privind stabilirea reciprocă de contingente tarifare pentru anumite vinuri și Acordul dintre România și Comunitatea Europeană privind protecția reciprocă și controlul denumirii vinurilor. Aceste acorduri, care au prevăzut îmbunătățirea pe o bază preferențială a condițiilor de acces pentru vinurile românești pe piețele țărilor membre ale C.E.
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
membre ale C.E. și acordarea conform principiului asimetriei, a unor facilități la importul în România de vinuri provenind din aceste țări, au intrat în vigoare la 1 februarie 1994, respectiv 1 martie 1994. Deoarece Acordul privind stabilirea reciprocă de contingente tarifare pentru anumite vinuri a expirat la 31 decembrie 1997, în vederea asigurării unui regim preferențial pentru comerțul cu vinuri dintre România și UE, acesta a fost prelungit pe baze anuale până în anul 20006. În prezent, noul regim comercial în domeniul vinurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
cu vinuri dintre România și UE, acesta a fost prelungit pe baze anuale până în anul 20006. În prezent, noul regim comercial în domeniul vinurilor și băuturilor alcoolice vizează deschiderea de către UE la importul de vin din România a unui contingent tarifar anual de 300000 hectolitri cu taxe vamale zero și menținerea la importul României de vin din UE a nivelului contingentului tarifar anual de 60000 hectolitri, cu taxe vamale zero. În același timp, în scopul compensării creșterii contingentului tarifar la exportul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
în domeniul vinurilor și băuturilor alcoolice vizează deschiderea de către UE la importul de vin din România a unui contingent tarifar anual de 300000 hectolitri cu taxe vamale zero și menținerea la importul României de vin din UE a nivelului contingentului tarifar anual de 60000 hectolitri, cu taxe vamale zero. În același timp, în scopul compensării creșterii contingentului tarifar la exportul de vinuri în UE, România va deschide contingente tarifare anuale la importul din UE de rachiu de vin sau de tescovină
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
unui contingent tarifar anual de 300000 hectolitri cu taxe vamale zero și menținerea la importul României de vin din UE a nivelului contingentului tarifar anual de 60000 hectolitri, cu taxe vamale zero. În același timp, în scopul compensării creșterii contingentului tarifar la exportul de vinuri în UE, România va deschide contingente tarifare anuale la importul din UE de rachiu de vin sau de tescovină din struguri (1500 hectolitri cu taxa vamală de 50% din taxa MFN) și de whisky (1400 hectolitri
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și menținerea la importul României de vin din UE a nivelului contingentului tarifar anual de 60000 hectolitri, cu taxe vamale zero. În același timp, în scopul compensării creșterii contingentului tarifar la exportul de vinuri în UE, România va deschide contingente tarifare anuale la importul din UE de rachiu de vin sau de tescovină din struguri (1500 hectolitri cu taxa vamală de 50% din taxa MFN) și de whisky (1400 hectolitri cu aceeași taxă vamală); în domeniul comerțului cu produse piscicole, considerate
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
de 158880 utilizat în ultimul an de funcționare a acordului inițial (1997), concomitent cu reducerea taxei vamale cu 60%, astfel încât în anul 2000 acesta a ajuns la 188880 hectolitri. La importul din UE în România a rămas în vigoare contingentul tarifar de 60000 hectolitri, iar în anul 2000 s-a aplicat o taxă vamală preferențială de 10%. unele specii de pești și produse din pește și consolidarea avantajelor de care beneficiază România pe piața comunitară în baza sistemului generalizat de preferințe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
considerată de aproape 2,6 ori, iar importurile s-au majorat, ușor mai accentuat, de aproximativ 2,7 ori). Cu toate acestea, "România nu și-a îmbunătățit performanțele, ba chiar dimpotrivă (efect de antrenare fără efect de învățare). Simetria concesiilor tarifare la momentul aderării și faptul că aderarea s-a produs într-un moment neprielnic (România intra într-o perioadă de recesiune, iar celelalte țări, oricum mai avansate pe calea reformei, erau în plină perioadă de creștere) au contribuit la cronicizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Elveția, Norvegia, Islanda, Liechtenstein) s-au angajat să realizeze o zonă de liber schimb bilaterală în domeniul comerțului cu produse industriale, taxele vamale fiind complet eliminate începând cu 1 ianuarie 2002. Calendarul de liberalizare, necesar pentru eliminarea treptată a obstacolelor tarifare și netarifare, a fost stabilit pe baze asimetrice, fiind mai lent pentru România în comparație cu țările membre AELS. În ceea ce privește relațiile comerciale reciproce cu produse agricole, părțile și-au acordat reciproc anumite concesii la unele produse care prezintă interes la export, România
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
produselor industriale considerate cele mai sensibile la import, în anul 2003 ambele țări și-au aplicat reciproc taxe vamale reduse cu 80%, eliminarea totală a acestora realizându-se începând cu data de 1 ianuarie 2004. În ceea ce privește nivelul general de liberalizare tarifară și netarifară prevăzut de acord pentru produsele industriale, acesta se situează la același nivel în comparație cu cel existent în acordul încheiat de UE cu Statul Israel. În domeniul comerțului cu produse agricole, datorită gradului ridicat de sensibilitate a acestor produse pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
În domeniul comerțului cu produse agricole, datorită gradului ridicat de sensibilitate a acestor produse pentru piețele celor două țări, acordul stabilește abolirea sau reducerea taxelor vamale pentru unele produse de interes la exportul fiecărei părți, nelimitat sau în cadrul unor contingente tarifare. Facilitățile acordate de țara noastră Statului Israel în cazul comerțului cu produse agricole sunt, în ansamblul lor, mai puțin favorabile în comparație cu cele oferite de UE. e) Acordul de comerț liber dintre România și Republica Lituania 18, încă de la intrarea sa
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
să-și aplice reciproc aceleași prevederi pe care le au cu UE. În cazul comerțului cu produse agricole dintre cele două țări semnatare ale acordului s-au convenit concesii punctuale, sub forma unor reduceri de taxe vamale în cadrul unor contingente tarifare. f) Acordul de comerț liber dintre România și Republica Albania a fost semnat la Tirana pe data de 21 februarie 2003 și a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2004. În acord este prevăzut faptul că părțile vor stabili gradual
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
certe, care s-au soldat cu un impact benefic asupra schimburilor comerciale ale țării noastre cu străinătatea. În primul rând, România a obținut pe cale multilaterală clauza națiunii celei mai favorizate din partea țărilor membre 20, beneficiind în acest fel de concesiile tarifare negociate în cadrul GATT, excluzând prin aceasta riscul retragerii unilaterale a acestora din partea celorlalți membrii, fără compensații echivalente. În al 19 cu doar trei ani de zile înainte de eliminarea lor completă, în anul 1999, mediile simple ale taxelor vamale de import
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
să-și asume anumite angajamente în conformitate cu principiile și legitățile unei economii de piață. În sfera produselor industriale, România a consolidat taxele vamale la un nivel maxim de 35%, excepție făcând doar produsele care erau înscrise anterior în lista de concesii tarifare anexate în Lista LXIX, anexă a Acordului GATT. Încă de la constituirea OMC21 în anul 1995, țara noastră și-a revizuit Lista în vederea punerii în practică a Sistemului armonizat în anul 1996 și, în același timp pentru a liberaliza, începând de la
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și îmbrăcăminte) în cadrul GATT s-a solicitat tuturor țărilor membre eliminarea restricțiilor într-o perioadă de 10 ani (până la 1 ianuarie 2005), când se va realiza liberalizarea totală a livrărilor. În domeniul produselor agricole, peste trei sferturi din numărul pozițiilor tarifare au fost consolidate la niveluri cuprinse între 50% și 375%, în conformitate cu importanța lor pentru economia națională. Media aritmetică simplă, în cazul acestei categorii de produse, este preconizată să atingă o valoare de 112% în anul 2004. În plus, România s-
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
situeze într-o deplină concordanță cu procesul de aderare a României la UE. 5.5. Efectele liberalizării regionale asupra comerțului exterior 5.5.1. Mutații în structura geografică a comerțului exterior românesc Eliminarea barierelor comerciale netarifare și reducerea nivelului celor tarifare ca urmare a adoptării acordurilor care au urmat rundei Uruguay și creării OMC precum și semnarea Acordurilor de liber schimb cu UE, CEFTA, AELS au determinat modificări de esență în ceea ce privește volumul și structura comerțului exterior pentru ansamblul statelor din Europa Centrală
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]