2,166 matches
-
un monolog dramatic în care vorbește un personaj, la fel cum în "My Last Duchess" vorbește un ucigaș în serie cu sânge nobil (mai ales pe mâini), și nu Robert Browning. "I have done it again./One year in every ten/ I manage it-", afirmă personajul lui Plath, anunțând că jocul cu moartea este un fel de ritual, gestionat periodic și foarte bine, să se dea impresia că este ceva real ("I do it so it feels real"). Tot pentru a
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ROBERT ELLIOT Eutanasia HELGA KUHSE Avortul MARY ANNE WARREN Sexul RAYMOND A. BELLIOTTI Relațiile personale HUGH LAFOLLETTE 29. Egalitate, discriminare și tratament preferențial BERNARD R. BOXILL Animalele LORI GRUEN Etică relațiilor de afaceri ROBERT C. SOLOMON Crim] și pedeaps] C.L. TEN Politica și problema mâinilor murdare C.A.J. COADAY R]zboi și pace JEFF MCMAHAN Partea a șasea: Natură eticii În ciuda numeroaselor teorii etice dezvoltate în vederea norm]rii comportamentului și a num]rului considerabil de scrieri care trateaz] aplicarea acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe teme legate de etică afacerilor, printre care c]rții Above the Bottom Line, It’s Good Business și Ethics and Excelence. A mai publicat: The Passions, În the Spirit of Hegel, About Love și A Passion for Justice. C.L. Ten este lector de filosofie la Monash University. Este autorul lucr]rilor Mill on Libery și Crime, Guilt and Punishment. Laurence Thomas pred] în cadrul Facult]ților de Filosofie și Științe Politice ale Siracuse University și este autorul lucr]rii Living Morally
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
The Hard Problems of Management (Sân Francisco: Jossey-Baas, 1986). Solomon, R. (with Hanson, K.): It’s good business (New York: Atheneum, 1985; Harper and Row, 1987). Velasquez, M.: Business Ethics (Eaglewood Cliffs, NJ.: Prentice Hall, 1979). 32. Crim] și pedepas] C.L. TEN Legea penal] interzice unele forme de comportament precum crimă, atacul, violul și tâlh]ria. Infractorii sunt pedepsiți adesea cu închisoarea. Ce justific] pedeapsă? Pedeapsă este privarea, îndep]rtarea de ceea ce infractorul apreciaz] foarte mult - libertatea sau o sum] de bani
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Murphy (Blemont, Cal.: Wadsworth, 1973). Murphy, J.G.: Retribution, Justice and Therapy (Dordrecht: Reidel, 1979). Primoratz, I.: Justifying Legal Punishment (Atlantic Highlands: Humanities Press, 1989). Sprigge, T.L.S.: ‘A utilitarist reply to Dr. McCloskey’ Contemporary Utilitarism, ed. M.D. Bayles (New York: Doubleday, 1968). Ten, C.L.: Crime, Guilt, and Punishment: A Philosophical Introduction (Oxford: Clarendon Press, 1987). 33 Politică și problema „mâinilor murdare” C.A.J. COADY i. Introducere Politica a ridicat întotdeauna întreb]ri provocatoare despre scopul și autoritatea a ceea ce se înțelege a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1999, 1-3; Oana Fotache, În grădina (muzeului) literaturii, LCF, 1999, 23; Marin Mincu, Un douămiist întârziat, CNT, 1999, 47; Adrian Alui Gheorghe, Poezia de după eclipsă, CL, 1999, 11; Nicoleta Ghinea, Un alt fel de morală, RL, 2000, 2; Cistelecan, Top ten, 175-177; Grigurcu, Poezie, II, 541-545; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 531-534; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 277-280; Vasile, Poezia, 299-302; Marius Chivu, Vinicius uncool, RL, 2003, 23; Firan, Profiluri, II, 331-332. C. M. B.
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
descoperit, de asemenea, că fumatul dublează riscul de atac cerebral, iar la femei riscul este este aproape de zece ori mai mare decât la bărbați. Fumatul este strâns legat și de Îmbătrânirea prematură. Expunerea permanentă la fumul de țigară ridează prematur tenul și Îngălbenește dinții și unghiile. După părerea doctorului Peter Proctor, dermatolog și cercetător farmacolog din Houston, fumul de țigară deteriorează peretele interior al vaselor sanguine, ceea ce duce la scăderea producției de oxid de azot, iar acest lucru poate inhiba creșterea
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Dintre lucrările publicate, amintim volumul Teorie și practică în educația la distanță (2003), peste zece articole și studii apărute în reviste din străinătate, de referință fiind „University Continuing Education in Romania” (2003) și „Adult education in Romania in the last ten years- requirements and realities” (2002). A coordonat șapte cărți, dintre care cele mairelevante (fiind și prim autor) sunt Introducere în educația adulților (2005) și Portret al educației adulților în România (2003). Diana Szasz este cercetător la Institutul Român de Educație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
and Central Europe, Elipsa, Varșovia. Sava, S. (coord.) (2001), Educația adulților în România - Politici educaționale, culturale și sociale, Conferința Națională de Educație a Adulților, ediția I, Editura Almanahul Banatului, Timișoara. Sava, S. (2002), „Adult Education in Romania in the Last Ten Years - Requirements and Realities”, în B. Németh, F. Pöggeler (coord.), Ethics, Ideals and Ideologies in the History of Adult Education, Peter Lang, Frankfurt am Main. Sava, S.; Matache, M. (coord.) (2003), Portret al educației adulților în România, IREA & IIZ/DVV-Proiect
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Dintre lucrările publicate, amintim volumul Teorie și practică în educația la distanță (2003), peste zece articole și studii apărute în reviste din străinătate, de referință fiind „University Continuing Education in Romania” (2003) și „Adult education in Romania in the last ten years- requirements and realities” (2002). A coordonat șapte cărți, dintre care cele mairelevante (fiind și prim autor) sunt Introducere în educația adulților (2005) și Portret al educației adulților în România (2003). Diana Szasz este cercetător la Institutul Român de Educație
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
and Central Europe, Elipsa, Varșovia. Sava, S. (coord.) (2001), Educația adulților în România - Politici educaționale, culturale și sociale, Conferința Națională de Educație a Adulților, ediția I, Editura Almanahul Banatului, Timișoara. Sava, S. (2002), „Adult Education in Romania in the Last Ten Years - Requirements and Realities”, în B. Németh, F. Pöggeler (coord.), Ethics, Ideals and Ideologies in the History of Adult Education, Peter Lang, Frankfurt am Main. Sava, S.; Matache, M. (coord.) (2003), Portret al educației adulților în România, IREA & IIZ/DVV-Proiect
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
realizările științifice valoroase, care se Înregistrează, la modul esențial, În evidențele mentale ale publicului cititor, și nu În bibliografii sau În rapoarte contabile de cercetare, nu au lipsit, În anii din urmă, din raftul ideal dedicat studiului alterității. Un „top ten” pe această temă ar putea Începe cu lucrarea extrem de sistematică a lui Klaus Heitmann, Das Rumänenbild im deutschen Sprachraum, publicată mai Întâi În 1985 și tradusă În România zece ani mai târziu. Lista poate fi continuată, Într-o ordine aleatorie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
genul mignon sau pentru cel Împlinit se conciliază uneori Într-o singură imagine contradictorie: Lelea naltă și voinică, Par’ că-i trasă-ntr-o verigă. Dacă În această privință părerile rămân Împărțite, În ceea ce privește al doilea element al portretului feminin, anume tenul, acesta trebuie să fie Întotdeauna cât mai deschis. Fără excepție, În toate textele de epocă analizate, mândra e „ca omătul albă-n piele” sau „ca ghiocu’ Îi albuță”. Desigur, varietatea antropologică a satului ardelean și mai ales Înfățișarea țărăncii arse
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
element semnificativ de decor și În cea mai celebră descriere imaginară a Transilvaniei, realizată de Bram Stoker În romanul Dracula. Caracterul „meridional” atribuit românilor, o trăsătură de temperament corelată cu aspectul fizic, Îi face pe observatorii maghiari să evidențieze adeseori tenul măsliniu al acestora, părul Închis la culoare, de regulă de un negru intens, la fel ca și culoarea ochilor. În cazul românilor din Muntenia, remarcile călătorilor maghiari cu privire la pigmentația acestora merg până la a-i asemăna cu țiganii. Totuși, aceste observații
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Privirea lui Nagy este condusă acum de sentiment, percepția este spontană, directă, patetică, lipsită de calmul și caracterul artificial al decorurilor neoclasiciste. De asemenea, remarcăm și faptul că viziunea romantică e cea care conferă româncelor atributele feminității orientale, ilustrate de tenul „creol răsăritean” și de privirile languroase. Articolul lui Nagy trebuie să fi fost citit și de Kőváry László XE "László" , unul dintre cei mai reprezentativi istorici maghiari din Transilvania. Într-o lucrare publicată În anul 1847, intitulată Statistica Ardealului, el
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe piață tot felul de produse, care de care mai sofisticate, în ambalaje ce iau ochii, însoțite de reclame agresive. Unele dintre aceste produse cu eficiență îndoielnică, dacă sunt folosite în exces și pe termen lung au efecte devastatoare asupra tenului. Victimele cosmeticelor cu reclame amăgitoare ajung ca la 50-55 de ani să aibă pielea feții tăbăcită și smochinită, în timp ce suratele lor care nu au folosit astfel de artificii își păstrează netezimea și frumusețea obrazului și la vârste mai înaintate. În
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
ca la 50-55 de ani să aibă pielea feții tăbăcită și smochinită, în timp ce suratele lor care nu au folosit astfel de artificii își păstrează netezimea și frumusețea obrazului și la vârste mai înaintate. În materie de îngrijire și întreținere a tenului este bine ca frumoasele noastre să țină seama de sfaturile și recomandările competente ale specialiștilor dermatologi și ale cosmeticienilor, și să nu dea crezare reclamelor deșănțate și mincinoase ale producătorilor și vânzătorilor de produse cosmetice. Musafiria În relațiile de rudenie
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
generalului Berthelot căruia ostașii români îi spuneau „dom’general Burtălău”? Parcă nu chiar foarte diferite de cele de pe meleagurile noastre, nu? S-ar putea crede că băbuțele noastre, specializate-n tămăduiri, au făcut schimburi de experiență sub semnul francofoniei. 2 Tenul luminos și proaspăt... ..este unul din atributele frumuseții. Sunt lucruri simple care trebuie avute în atenție. Vă sfătuim, în special pe voi cele tinere, să evitați produsele cosmetice industriale pe bază de substanțe chimice. Nici frecventarea saloanelor cosmetice nu v-
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
sfătuim, în special pe voi cele tinere, să evitați produsele cosmetice industriale pe bază de substanțe chimice. Nici frecventarea saloanelor cosmetice nu v-o recomandăm prea de timpuriu. Ați văzut femei trecute, nu cu mult, de prima tinerețe cu un ten „lucrat”, curat, dar ofilit și fără vitalitate? Se pot identifica astfel ușor și pe stradă, cele ce au făcut vizite regulate cosmeticienelor, probabil mai mult decât era necesar. Considerăm că mușchii feței nu trebuie solicitați în mod artificial, obosiți, ci
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
fructele și legumele proaspete. (căpșuni, fragi, caise, piersici, citrice, castraveți, roșii etc.) Aplicați-le pe fața curățată, timp de cca 20 minute și apoi spălați bine. Luați obiceiul ca atunci când mâncați ceva proaspăt, cu multe vitamine, să vă invitați și tenul la festin. Nu vă va părea rău. Laptele, uleiul de măsline, gălbenușul de ou, smântâna sunt produse naturale cu efecte deosebite asupra tenului. Laptele crud curăță, emoliază, albește pielea. Gălbenușul hrănește, vitaminizează, întinerește, dar e mai puțin indicat la tenurile
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
apoi spălați bine. Luați obiceiul ca atunci când mâncați ceva proaspăt, cu multe vitamine, să vă invitați și tenul la festin. Nu vă va părea rău. Laptele, uleiul de măsline, gălbenușul de ou, smântâna sunt produse naturale cu efecte deosebite asupra tenului. Laptele crud curăță, emoliază, albește pielea. Gălbenușul hrănește, vitaminizează, întinerește, dar e mai puțin indicat la tenurile grase. Ceara de albine este un ingredient, dar mai puțin indicat la tenurile deshidratate. Drojdiile, fermenții lactici, iaurtul, oțetul, mierea sunt și ele
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
tenul la festin. Nu vă va părea rău. Laptele, uleiul de măsline, gălbenușul de ou, smântâna sunt produse naturale cu efecte deosebite asupra tenului. Laptele crud curăță, emoliază, albește pielea. Gălbenușul hrănește, vitaminizează, întinerește, dar e mai puțin indicat la tenurile grase. Ceara de albine este un ingredient, dar mai puțin indicat la tenurile deshidratate. Drojdiile, fermenții lactici, iaurtul, oțetul, mierea sunt și ele importante în îngrijirea tenului: modifică aciditatea pielii și împiedică dezvoltarea germenilor infecțioși. Mierea este emolientă, acidifiantă și
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
de ou, smântâna sunt produse naturale cu efecte deosebite asupra tenului. Laptele crud curăță, emoliază, albește pielea. Gălbenușul hrănește, vitaminizează, întinerește, dar e mai puțin indicat la tenurile grase. Ceara de albine este un ingredient, dar mai puțin indicat la tenurile deshidratate. Drojdiile, fermenții lactici, iaurtul, oțetul, mierea sunt și ele importante în îngrijirea tenului: modifică aciditatea pielii și împiedică dezvoltarea germenilor infecțioși. Mierea este emolientă, acidifiantă și ușor astringentă. Iată, de exemplu, un amestec pentru demachiere care e și un
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
emoliază, albește pielea. Gălbenușul hrănește, vitaminizează, întinerește, dar e mai puțin indicat la tenurile grase. Ceara de albine este un ingredient, dar mai puțin indicat la tenurile deshidratate. Drojdiile, fermenții lactici, iaurtul, oțetul, mierea sunt și ele importante în îngrijirea tenului: modifică aciditatea pielii și împiedică dezvoltarea germenilor infecțioși. Mierea este emolientă, acidifiantă și ușor astringentă. Iată, de exemplu, un amestec pentru demachiere care e și un excelent mijloc de întreținere: 2 linguri de miere amestecată cu zeama de la 1/2
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]
-
alcool din cidru sau alcool cu mentă Ei distrug germenii infecțioși, stimulează circulația și dizolvă grăsimile naturale în exces de pe față. Atenție, nu neglijați gâtul (ca și decolteul) dați-le aceeași atenție ca feței. Și un ultim sfat: pentru un ten clar, seara, înainte de culcare, după curățirea pielii de impurități, treceți pe față (și pe gât!) o rondea de lămâie (nu mai des de odată pe săptămână). Fiți sigure că alegând produse naturale pentru îngrijirea tenului vostru veți avea rezultate dintre
51 Sfaturi înţelepte pentru a fi cât mai sănătoși cât mai voioși și cât mai…frumoși by Ecaterina Grunichevici () [Corola-publishinghouse/Science/760_a_1582]