2,132 matches
-
clasice determinând deșirarea tendonului la trecerea firului. Numeroase materiale de sutură au fost întrebuințate cu succes pentru tenorafii: polipropilena, nylon-ul, mătasea, Ethibond®, Mersilene® etc, în general cu dimensiunea 3-0 sau 4-0. Firele monofilament au avantajul unei treceri mai ușoare prin tendon și a unei reactivități mai reduse, dar nodul lor este mai puțin sigur și mai voluminos. Firele multifilament alunecă mai greu, dar riscul de a scăpa nodul este mult mai mic. Pentru surjetul epitendinos, firul preferat este cel de PDS
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
Rolul său nu este numai de a elimina orice neregularitate de contur la nivelul linei de sutură pentru a permite alunecarea, dar contribuie semnificativ și la rezistența tenorafiei. Pentru leziunile TFP sau TFLP la nivelul falangelor distale este necesară reinserția tendonului. Pentru aceasta pe capătul proximal al tendonului se trece un fir prin tehnica Bunnel ale cărui capete sunt trecute transosos și transungheal, unde sunt legate peste o buletă (fig. 14.17). 14.3.3.4. Îngrijirea postoperatorie Imobilizarea în leziunile
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
elimina orice neregularitate de contur la nivelul linei de sutură pentru a permite alunecarea, dar contribuie semnificativ și la rezistența tenorafiei. Pentru leziunile TFP sau TFLP la nivelul falangelor distale este necesară reinserția tendonului. Pentru aceasta pe capătul proximal al tendonului se trece un fir prin tehnica Bunnel ale cărui capete sunt trecute transosos și transungheal, unde sunt legate peste o buletă (fig. 14.17). 14.3.3.4. Îngrijirea postoperatorie Imobilizarea în leziunile tendoanelor flexoare se realizează cu o a
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
Pentru aceasta pe capătul proximal al tendonului se trece un fir prin tehnica Bunnel ale cărui capete sunt trecute transosos și transungheal, unde sunt legate peste o buletă (fig. 14.17). 14.3.3.4. Îngrijirea postoperatorie Imobilizarea în leziunile tendoanelor flexoare se realizează cu o a atelă ghipsată posterioară în poziția Kleinert: flexia pumnului la 30-45°, AMF la 60° și extensia completă a AIFP și AIFD. Prevenirea aderențelor se realizează prin mobilizarea pasivă protejată pentru care s-au propus mai
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
rol de scripete la nivelul pumnului. Imobilizarea dinamică este menținută 4 săptămâni, când exercițiile se fac prin mobilizare activă. Atela poate fi însă păstrată încă două săptămâni pentru a preveni întinderea brutală a degetelor ce ar putea duce la ruptura tendonului. 14.4. LEZIUNILE TENDOANELOR EXTENSOARE 14.4.1. ANATOMIE Degetele sunt extinse de un sistem complex cu origine la nivelul antebrațului și mâinii: extensorul digital comun (EDC), extensorii proprii ai indexului (EIP), auricularului, extensorul lung (EPL) și scurt al policelui
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
nivelul pumnului. Imobilizarea dinamică este menținută 4 săptămâni, când exercițiile se fac prin mobilizare activă. Atela poate fi însă păstrată încă două săptămâni pentru a preveni întinderea brutală a degetelor ce ar putea duce la ruptura tendonului. 14.4. LEZIUNILE TENDOANELOR EXTENSOARE 14.4.1. ANATOMIE Degetele sunt extinse de un sistem complex cu origine la nivelul antebrațului și mâinii: extensorul digital comun (EDC), extensorii proprii ai indexului (EIP), auricularului, extensorul lung (EPL) și scurt al policelui, mușchii interosoși și lombricalii
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
1. ANATOMIE Degetele sunt extinse de un sistem complex cu origine la nivelul antebrațului și mâinii: extensorul digital comun (EDC), extensorii proprii ai indexului (EIP), auricularului, extensorul lung (EPL) și scurt al policelui, mușchii interosoși și lombricalii. De la nivelul antebrațului, tendoanele extensoare digitale, învelite în teci sinoviale, trec pe sub ligamentul inelar posterior al carpului astfel: lungul abductor și scurtul extensor prin compartimentul 1, EPL prin compartimentul 3, EDC și EIP prin al patrulea, iar extensorul auricularului prin compartimentul 5. La nivelul
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
digitale, învelite în teci sinoviale, trec pe sub ligamentul inelar posterior al carpului astfel: lungul abductor și scurtul extensor prin compartimentul 1, EPL prin compartimentul 3, EDC și EIP prin al patrulea, iar extensorul auricularului prin compartimentul 5. La nivelul AMF, tendoanele EDC trimit expansiuni laterale benzile sagitale pe ambele fețe articulare cu rol de stabilizare, împiedicând luxarea tendonului. Acestea se inseră pe plăcile volare și pe ligamentele intermetacarpiene. Tendonul ajunge la nivelul falangei proximale unde formează bandeleta centrală a aparatului extensor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
extensor prin compartimentul 1, EPL prin compartimentul 3, EDC și EIP prin al patrulea, iar extensorul auricularului prin compartimentul 5. La nivelul AMF, tendoanele EDC trimit expansiuni laterale benzile sagitale pe ambele fețe articulare cu rol de stabilizare, împiedicând luxarea tendonului. Acestea se inseră pe plăcile volare și pe ligamentele intermetacarpiene. Tendonul ajunge la nivelul falangei proximale unde formează bandeleta centrală a aparatului extensor, ce se inseră pe baza falangei medii. Tendoanele intrinsecilor sunt localizate volar față de axul de rotație a
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
prin al patrulea, iar extensorul auricularului prin compartimentul 5. La nivelul AMF, tendoanele EDC trimit expansiuni laterale benzile sagitale pe ambele fețe articulare cu rol de stabilizare, împiedicând luxarea tendonului. Acestea se inseră pe plăcile volare și pe ligamentele intermetacarpiene. Tendonul ajunge la nivelul falangei proximale unde formează bandeleta centrală a aparatului extensor, ce se inseră pe baza falangei medii. Tendoanele intrinsecilor sunt localizate volar față de axul de rotație a AMF, îndreptându-se spre dorsal pentru a contribui la formarea aparatului
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
ambele fețe articulare cu rol de stabilizare, împiedicând luxarea tendonului. Acestea se inseră pe plăcile volare și pe ligamentele intermetacarpiene. Tendonul ajunge la nivelul falangei proximale unde formează bandeleta centrală a aparatului extensor, ce se inseră pe baza falangei medii. Tendoanele intrinsecilor sunt localizate volar față de axul de rotație a AMF, îndreptându-se spre dorsal pentru a contribui la formarea aparatului extensor. Pe fața dorsală a falangei proximale, tendoanele interosoșilor formează bandeletele laterale ale aparatului extensor, între ele și bandeleta centrală
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
bandeleta centrală a aparatului extensor, ce se inseră pe baza falangei medii. Tendoanele intrinsecilor sunt localizate volar față de axul de rotație a AMF, îndreptându-se spre dorsal pentru a contribui la formarea aparatului extensor. Pe fața dorsală a falangei proximale, tendoanele interosoșilor formează bandeletele laterale ale aparatului extensor, între ele și bandeleta centrală aflânduse bandeletele transverse, cunoscute și sub denumirea de dosiera interosoșilor. Bandeletele laterale ale aparatului extensor trec de o parte și de alta a AIFP, continuându-se distal pentru
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
din adductor, abductorul scurt și flexorul scurt ai policelui, prin intermediul expansiunilor pe care le trimit pe fața posterioară spre a participa la formarea aponevrozei extensoare. 14.4.2. DIAGNOSTIC Prin poziția lor superficială pe fața dorsală a mâinii și degetelor, tendoanele extensoare sunt deosebit de vulnerabile, motiv pentru care, în cazul oricărei plăgi cu această localizare trebuie suspicionată și investigată posibila afectare tendinoasă. Diagnosticul leziunilor tendoanelor extensoare trebuie să țină cont de anatomia lor complexă. O leziune a EDC se traduce clinic
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
extensoare. 14.4.2. DIAGNOSTIC Prin poziția lor superficială pe fața dorsală a mâinii și degetelor, tendoanele extensoare sunt deosebit de vulnerabile, motiv pentru care, în cazul oricărei plăgi cu această localizare trebuie suspicionată și investigată posibila afectare tendinoasă. Diagnosticul leziunilor tendoanelor extensoare trebuie să țină cont de anatomia lor complexă. O leziune a EDC se traduce clinic prin imposibilitatea extensiei AMF, în timp ce extensia AIFP rămâne posibilă datorită acțiunii interosoșilor (fig.14.19). În cazul secțiunii TEPL, extensia interfalangienei policelui poate fi
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
lor complexă. O leziune a EDC se traduce clinic prin imposibilitatea extensiei AMF, în timp ce extensia AIFP rămâne posibilă datorită acțiunii interosoșilor (fig.14.19). În cazul secțiunii TEPL, extensia interfalangienei policelui poate fi efectuată de intrinseci. O leziuni izolată de tendon al EDC este îngreunată suplimentar de prezența juncturilor intertendinoase, de aceea testarea trebuie făcută contra rezistenței. Diagnosticul leziunii aparatului extensor la nivel digital se testează solicitând extensia interfalangienelor. 14.4.3. TRATAMENT La nivelul antebrațului și mâinii, unde diametrul tendoanelor
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
tendon al EDC este îngreunată suplimentar de prezența juncturilor intertendinoase, de aceea testarea trebuie făcută contra rezistenței. Diagnosticul leziunii aparatului extensor la nivel digital se testează solicitând extensia interfalangienelor. 14.4.3. TRATAMENT La nivelul antebrațului și mâinii, unde diametrul tendoanelor este mai mare, trecerea firelor de sutură se poate face după tehnicile Bunnel sau Kessler. Pentru leziunile aparatului extensor, cu o suprafață de secțiune aplatizată, suturile se fac cu puncte în „U” cu fire neresorbabile monofilament 4-0 sau 5-0. Modalitățile
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
distală a aparatului extensor sunt tratate de asemenea ortopedic, dar când fragmentul este de dimensiuni mai mari se indică tratamentul chirurgical. După un abord în "H" pe fața dorsală a AIFD, se reduce fragmentul și se menține fie prin reinserția tendonului cu un fir barb-wire scos la nivelul pulpei, fie prin osteosinteză cu broșe Kirshner fine. Sutura capetelor tendinoase este indicată în cazul traumatismelor deschise. Pentru a evita deșirarea aparatului extensor, unii autori preferă imobilizarea internă temporară în extensie a AIFD
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
internă temporară în extensie a AIFD cu o broșă Kirshner. Sutura se poate face prin unudouă puncte în „U”, surjet simplu sau cu capetele lăsate la piele pentru a putea fi extras, sau chiar suturând la un loc pielea și tendoanele („plan total”). 2. Zona II: Leziunile sunt provocate cel mai adesea de plăgi și nu de avulsii sau rupturi, putând fi suturate direct. 3. Zona III: Leziunea neglijată a bandeletei centrale în zona 3 determină în două-trei săptămâni o deformare
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
dispoziție mai multe tenoplastii (fig. 14.22). Tehnica de dedublare-reflectare Snow folosește un lambou tendinos cu baza distală croit din bandeleta centrală la nivelul falangei proximale (fig.14.22 A), în timp ce procedeul Foucher “în limbă de pisică” constă în dedublarea tendonului EDC pe fața dorsală a mâinii. Dacă bandeletele laterale sunt intacte, poate fi aplicat și procedeul Aiache ce reconstruiește bandeleta mediană cu câte o langhetă din bandeletele laterale și ligamentele retinaculare (fig. 14.22 B). Imobilizarea trebuie să cuprindă doar
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
nu pune probleme deosebite. 5. Zona V: Sutura leziunilor extensorilor pe fața dorsală a AMF este cel mai adesea simplă deoarece capetele tendinoase nu se retractă. Dacă sunt lezate și bandeletele laterale, acestea trebuie reparate meticulos pentru a preveni luxarea tendonului. Ruptura spontană a bandeletelor sagitale poate apare în cazul flexiei sau extensiei digitale forțate și se manifestă clinic prin durere și palparea subluxării laterale a tendonului EDC. Tratamentul este obligatoriu chirurgical, constând în sutura cu puncte separate a bandeletei. 6
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
Dacă sunt lezate și bandeletele laterale, acestea trebuie reparate meticulos pentru a preveni luxarea tendonului. Ruptura spontană a bandeletelor sagitale poate apare în cazul flexiei sau extensiei digitale forțate și se manifestă clinic prin durere și palparea subluxării laterale a tendonului EDC. Tratamentul este obligatoriu chirurgical, constând în sutura cu puncte separate a bandeletei. 6. Zonele VI VIII: Tehnica tenorafiei este cea standard tip Bunnel sau Kessler. Pentru zona VII trebuie menționată necesitatea păstrării, fie doar și parțiale, a ligamentului inelar
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
corpului, este sortită necrozei. Această definiție acoperă însă, doar o parte a relității clinice, respectiv amputațiile complete. Există, însă și amputații incomplete, în care extremitatea aflată distal de leziune, deși se menține în contact cu restul membrului, fie printr-un tendon, fie printr-o punte tegumentară care nu depășește 1/8 din circumferința tegumentului, este lipsită de orice conexiune vasculară (arterială sau venoasă) fiind sortită, de asemenea, necrozei. O a treia entitate nosologică este devascularizarea posttraumatică care constă în întreruperea aportului
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
că o scurtare osoasă minimă admisă (5 mm la metacarpiene) poate facilita mult intervenția prin micșorarea defectului relativ vasculo-nervos. Excizia bonturilor tendinoase se va limita doar la porțiunea contuză. În cazul în care s-a apelat la procedeul scurtării osoase, tendoanele se vor scurta proporțional. Fasciotomiile sunt obligatorii atât pentru segmentul proximal cât și pentru cel distal. Uneori se practică incizii Meyer pe tegumentul segmentului replantat (mână, antebraț) asemănătoare cu cele practicate pentru expandarea grefelor, ele asigurând un drenaj mai rapid
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
dacă acestea nu sunt găsite la nivelul hematoamelor subcutanate, se montează temporar un garou venos. Când anastomozele venoase se fac înaintea celor arteriale, clampurile se înlătură înainte de reperfuzia degetului, altfel sângele stagnant la nivelul anastomozei poate induce tromboza. 7. Repararea tendoanelor flexoare: în replantarea degetelor (zona II) uzual reparăm doar tendonul flexor profund prin tehnica Kessler și excizăm tendonul flexor superficial. În replantările transmetacarpiene sau transcarpiene se reface continuitatea atât a flexorilor superficiali cât și a celor profunzi. 8. Repararea nervoasă
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
montează temporar un garou venos. Când anastomozele venoase se fac înaintea celor arteriale, clampurile se înlătură înainte de reperfuzia degetului, altfel sângele stagnant la nivelul anastomozei poate induce tromboza. 7. Repararea tendoanelor flexoare: în replantarea degetelor (zona II) uzual reparăm doar tendonul flexor profund prin tehnica Kessler și excizăm tendonul flexor superficial. În replantările transmetacarpiene sau transcarpiene se reface continuitatea atât a flexorilor superficiali cât și a celor profunzi. 8. Repararea nervoasă: Deși există autori care recomandă ca repararea nervilor să fie
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]