2,816 matches
-
asupra a două opțiuni. Pasul 2: Discutarea opțiunilor. Se alege prima opțiune: „a divorța”. Se discută costurile și beneficiile asociate acesteia. Apoi se alege a doua opțiune: „a nu divorța”. Se discută costurile și beneficiile asociate acesteia. În cadrul acestor discuții, terapeutul joacă atât rolul de „sursă de informații”, venind cu sugestii și nuanțe, cât și cel de „avocat al diavolului”, provocând pacientul pentru a se asigura că acesta înțelege clar costurile și beneficiile. Pasul 3: Evaluarea subiectivă a opțiunilor. Apoi, pe
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
exemplu, -2) Opțiunea 2: nu divorțează și rămânerea în căsătorie este o reușită (de exemplu, +2) nu divorțează și rămânerea în căsătorie este un eșec (de exemplu, -1) Pasul 4: Estimare probabilității opțiunilor. Pe baza datelor științifice (iată de ce un terapeut cognitiv-comportamental trebuie să fie scientist-practitioner), din literatura de profil, se estimează probabilitățile obiective ale opțiunilor. Astfel, spre exemplu, să presupunem că datele statistice arată că bărbații cu profilul pacientului (de exemplu, de 35 de ani), care divorțează, își refac viața
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de: 60X(+1)+40(-2) = -20 utilitatea cele de-a doua opțiuni este de: 60X(+2)+40(-1) = +20 Pasul 6: Concluziile. În baza analizelor efectuate, pacientul este consiliat spre a doua opțiune; evident că decizia finală îi aparține pacientului, terapeutul având în acest proces un rol de consultant! 7.4.4. Relația de consiliere Relația de consiliere (terapeutică) este, în general, caracterizată ca o alianță de lucru și este descrisă ca o atitudine colaborativă și de încredere a pacientului față de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
având în acest proces un rol de consultant! 7.4.4. Relația de consiliere Relația de consiliere (terapeutică) este, în general, caracterizată ca o alianță de lucru și este descrisă ca o atitudine colaborativă și de încredere a pacientului față de terapeut (consilier), determinată, pe de o parte, de speranța pacientului (clientului) că simptomatologia va fi eliminată și, pe de alta, de acceptarea necondiționată a clientului de către terapeut. Ea furnizează clientului o nouă experiență emoțională și oportunitatea de a discrimina între trecut
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
lucru și este descrisă ca o atitudine colaborativă și de încredere a pacientului față de terapeut (consilier), determinată, pe de o parte, de speranța pacientului (clientului) că simptomatologia va fi eliminată și, pe de alta, de acceptarea necondiționată a clientului de către terapeut. Ea furnizează clientului o nouă experiență emoțională și oportunitatea de a discrimina între trecut și prezent (Bergin și Garfield, 1994). În consilierea genetică, relația terapeutică se caracterizează prin empatie, acceptarea necondiționată a pacientului, congruență și colaborare, factori validați științific (Lambert
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
prezent (Bergin și Garfield, 1994). În consilierea genetică, relația terapeutică se caracterizează prin empatie, acceptarea necondiționată a pacientului, congruență și colaborare, factori validați științific (Lambert et al., 2002; 2003). 7.4.4.1. Empatia Empatia se referă la faptul că terapeutul înțelege cele comunicate de pacient ca și cum ar fi în locul său, „ca și cum ar fi el”, fără a se identifica însă cu pacientul. Odată înțelese cele comunicate de pacient, ele trebuie recomunicate acestuia într-o formă empatică. În mod normal, cele comunicate
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
jos este prezentată o astfel de scală care poate fi utilizată relativ simplu în domeniul clinic. Ea se bazează pe cercetările lui Truax și Carkhuff (1967). Numărul maxim de puncte este 12. Cu cât scorul este mai mare, cu atât terapeutul prezintă un grad mai mare de empatie. Scala de empatie 0-2 puncte: terapeutul pune întrebări, formulează critici, dă sfaturi. 2-4 puncte: terapeutul reflectă aspecte exterioare (evenimente, comportamente) la care pacientul a făcut referire. 4-6 puncte: reflectările terapeutului includ și trăiri
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în domeniul clinic. Ea se bazează pe cercetările lui Truax și Carkhuff (1967). Numărul maxim de puncte este 12. Cu cât scorul este mai mare, cu atât terapeutul prezintă un grad mai mare de empatie. Scala de empatie 0-2 puncte: terapeutul pune întrebări, formulează critici, dă sfaturi. 2-4 puncte: terapeutul reflectă aspecte exterioare (evenimente, comportamente) la care pacientul a făcut referire. 4-6 puncte: reflectările terapeutului includ și trăiri ale pacientului, dar de importanță secundară. 6-8 puncte: terapeutul reflectă o parte din
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Truax și Carkhuff (1967). Numărul maxim de puncte este 12. Cu cât scorul este mai mare, cu atât terapeutul prezintă un grad mai mare de empatie. Scala de empatie 0-2 puncte: terapeutul pune întrebări, formulează critici, dă sfaturi. 2-4 puncte: terapeutul reflectă aspecte exterioare (evenimente, comportamente) la care pacientul a făcut referire. 4-6 puncte: reflectările terapeutului includ și trăiri ale pacientului, dar de importanță secundară. 6-8 puncte: terapeutul reflectă o parte din trăirile principale ale pacientului (de exemplu, din 3-4 trăiri
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de empatie 0-2 puncte: terapeutul pune întrebări, formulează critici, dă sfaturi. 2-4 puncte: terapeutul reflectă aspecte exterioare (evenimente, comportamente) la care pacientul a făcut referire. 4-6 puncte: reflectările terapeutului includ și trăiri ale pacientului, dar de importanță secundară. 6-8 puncte: terapeutul reflectă o parte din trăirile principale ale pacientului (de exemplu, din 3-4 trăiri majore, reflectă una). 8-10 puncte: terapeutul a surprins majoritatea sentimentelor exprimate de pacient. 10-12 puncte: terapeutul a surprins toate conținuturile semnificative exprimate de pacient, punându-le uneori
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
la care pacientul a făcut referire. 4-6 puncte: reflectările terapeutului includ și trăiri ale pacientului, dar de importanță secundară. 6-8 puncte: terapeutul reflectă o parte din trăirile principale ale pacientului (de exemplu, din 3-4 trăiri majore, reflectă una). 8-10 puncte: terapeutul a surprins majoritatea sentimentelor exprimate de pacient. 10-12 puncte: terapeutul a surprins toate conținuturile semnificative exprimate de pacient, punându-le uneori într-o formă metaforică, ce facilitează relația terapeutică. Exemplu Pacientul: Prietena mea este extrem de sensibilă și neajutorată. Totdeauna trebuie
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
includ și trăiri ale pacientului, dar de importanță secundară. 6-8 puncte: terapeutul reflectă o parte din trăirile principale ale pacientului (de exemplu, din 3-4 trăiri majore, reflectă una). 8-10 puncte: terapeutul a surprins majoritatea sentimentelor exprimate de pacient. 10-12 puncte: terapeutul a surprins toate conținuturile semnificative exprimate de pacient, punându-le uneori într-o formă metaforică, ce facilitează relația terapeutică. Exemplu Pacientul: Prietena mea este extrem de sensibilă și neajutorată. Totdeauna trebuie să o sprijin, să o ajut, chiar dacă, uneori, am eu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
astfel gradul de vinovăție, cu implicații pozitive asupra continuării tratamentului și ameliorării simptomatologiei. Adesea, acceptarea necondiționată nu este prezentată doar prin modelare (sperându-se că pacientul va prelua comportamentul terapeutului), ci și explicit, ca parte a procesului educativ în care terapeutul îl învață pe pacient acceptarea necondiționată (a lui, a celorlalți și a vieții) și cum să ajungă să o folosească (Ellis, comunicare personală). 7.4.4.3. Congruența Congruența se referă la gradul de suprapunere între comportamentul manifest al terapeutului
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
comunicare personală). 7.4.4.3. Congruența Congruența se referă la gradul de suprapunere între comportamentul manifest al terapeutului și comportamentul interior. Orice discrepanță generează îndoieli și neîncredere din partea pacientului, cu efecte negative asupra evoluției terapiei. Congruența presupune conștientizarea de către terapeut a trăirilor emoționale vizavi de pacient, atât a celor pozitive, cât și a celor negative, iar apoi comunicarea lor către acesta. Sigur, rămâne la latitudinea terapeutului alegerea momentului comunicării, astfel încât cele comunicate să nu interfereze cu procesul terapeutic. În cazul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
acest context introducem conceptele de „eu comunicare” versus „tu comunicare”. „Eu comunicare” se referă la faptul că se insistă pe obiecții aduse comportamentului pacientului, și nu lui ca persoană, cu accent pe consecințele negative ale comportamentului său asupra noastră ca terapeuți. Apare astfel posibilitatea ca pacientul, necriticat ca persoană, să-și modifice comportamentul incriminat. De asemenea, se evidențiază impactul negativ al comportamentului asupra terapeutului și trăirile pe care acesta le experiențiază, stimulând astfel schimbarea comportamentală, în cazul unei relații terapeutice adecvate
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
adecvate. „Tu comunicare” se referă la faptul că pacientul este criticat pentru comportamentul său global; aceasta sugerează că nimeni nu ar putea să schimbe acest comportament, deoarece însuși cel care îl produce este învinovățit. Exemplu Pacientul întârzie la ședințe. Odată ce terapeutul conștientizează faptul că acest lucru îi generează nervozitate, urmează comunicarea: „Tu comunicare”: - Terapeutul: Ești neserios și împrăștiat (prin asta nu îl ajutăm să se schimbe, căci făcându-l neserios sugerăm că așa se comportă în general și deci așa se
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
său global; aceasta sugerează că nimeni nu ar putea să schimbe acest comportament, deoarece însuși cel care îl produce este învinovățit. Exemplu Pacientul întârzie la ședințe. Odată ce terapeutul conștientizează faptul că acest lucru îi generează nervozitate, urmează comunicarea: „Tu comunicare”: - Terapeutul: Ești neserios și împrăștiat (prin asta nu îl ajutăm să se schimbe, căci făcându-l neserios sugerăm că așa se comportă în general și deci așa se va comporta și în viitor). „Eu comunicare”: - Terapeutul: Faptul că întârzii la ședințe
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
nervozitate, urmează comunicarea: „Tu comunicare”: - Terapeutul: Ești neserios și împrăștiat (prin asta nu îl ajutăm să se schimbe, căci făcându-l neserios sugerăm că așa se comportă în general și deci așa se va comporta și în viitor). „Eu comunicare”: - Terapeutul: Faptul că întârzii la ședințe (focalizarea pe comportament, pe eveniment, lasă posibilitatea pacientului să facă schimbarea) mă pune în dilemă (eu, ca terapeut, sunt în dilemă): să amân ședințele cu ceilalți pacienți sau să lucrez mai puțin cu tine (prin
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
că așa se comportă în general și deci așa se va comporta și în viitor). „Eu comunicare”: - Terapeutul: Faptul că întârzii la ședințe (focalizarea pe comportament, pe eveniment, lasă posibilitatea pacientului să facă schimbarea) mă pune în dilemă (eu, ca terapeut, sunt în dilemă): să amân ședințele cu ceilalți pacienți sau să lucrez mai puțin cu tine (prin asta sugerăm că el ca persoană poate decide să-și schimbe comportamentul). În acest context trebuie să menționăm că autodezvăluirile terapeutului trebuie să
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
menționăm că autodezvăluirile terapeutului trebuie să se înscrie în cadrul congruenței. Așadar, ele sunt frecvent utilizate în consilierea genetică pentru a asigura congruența terapeutică; ele nu devin însă obligație sau obișnuință, căci relația nu este între prieteni, ci între un profesionist (terapeut) și o persoană cu probleme (pacient). 7.4.4.4. Colaborarea Colaborarea se referă la faptul că demersul terapeutic este bine structurat și se face după o agendă comună, negociată și convenită cu pacientul, iar apoi se verifică mereu dacă
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
de colaborare acestea se pun pe agendă, fiind abordate imediat și folosite ca oportunități de învățare care pot fi transferate asupra problemei actuale a pacientului. Sentimentul pacientului trebuie să fie că el, ca persoană (inteligentă și capabilă de schimbare), și terapeutul se află de aceeași parte a baricadei, iar de cealaltă parte se află problemele sale. Dacă sentimentul său este că el și problemele sale se află de o parte a baricadei, iar de cealaltă parte se află terapeutul, cu o
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
schimbare), și terapeutul se află de aceeași parte a baricadei, iar de cealaltă parte se află problemele sale. Dacă sentimentul său este că el și problemele sale se află de o parte a baricadei, iar de cealaltă parte se află terapeutul, cu o agendă proprie, care încearcă să-l convingă într-un fel sau altul, eficiența intervenției va fi drastic redusă. 7.4.4.5. Rolul transferului și contratransferului în consilierea genetică Care este rolul transferului și contratransferului, concepte fundamentale în
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și contratransferul sunt fenomene care se manifestă în relațiile interumane, mai ales acolo unde apare o relație de autoritate, de dezechilibru. Transferul, în sens larg, se referă la totalitatea trăirilor afective și patternurilor psiho-comportamentale pe care le experiențează pacientul față de terapeut în cursul terapiei. În sens restrâns, transferul se referă numai la acele trăiri afective și patternuri psiho-comportamentale pe care le experiențează pacientul față de terapeut și care reprezintă o repetare a trăirilor afective și a patternurilor psiho-comportamentale pe care acesta le-
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
larg, se referă la totalitatea trăirilor afective și patternurilor psiho-comportamentale pe care le experiențează pacientul față de terapeut în cursul terapiei. În sens restrâns, transferul se referă numai la acele trăiri afective și patternuri psiho-comportamentale pe care le experiențează pacientul față de terapeut și care reprezintă o repetare a trăirilor afective și a patternurilor psiho-comportamentale pe care acesta le-a avut față de persoane semnificative din trecutul său (mai ales din prima copilărie). Când transferul devine atât de intens încât poate bloca demersul terapeutic
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
înseamnă că s-a instalat nevroza de transfer, element dezirabil în terapia dinamic-psihanalitică deoarece, pornind de aici, se va iniția procesul terapeutic (interpretarea). Contratransferul se referă, în sens larg, la totalitatea trăirilor afective și patternurilor psiho-comportamentale pe care le experiențiază terapeutul față de pacient. În sens restrâns, contratransferul se referă numai la acele trăiri afective și patternuri psiho-comportamentale pe care terapeutul le experiențiază față de pacient și care reprezintă o repetare a trăirilor afective și a patternurilor psihocomportamentale pe care le-a avut
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]