176,579 matches
-
a așezărilor, în secolul al XX-lea, exprimă o tendință generală de modernizare a societății, dorința de a beneficia de unele elemente de civilizație și de a căpăta un acces mai facil la căile de comunicație. Forma principală de creștere teritorială devine cea tentaculară, în lungul drumurilor sau dinspre vetrele vechi către căile rutiere cele mai apropiate (exemplu, satul Crețești). În zonele puternic fragmentate se remarcă o regrupare a populației dispersate până acum în cătunele de pe versanți și din hârtoape (exemplu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
destul de neregulată, în lipsa regulilor stricte. „Singura regulă strictă era că doar această adunare hotăra asupra lucrurilor ce priveau toată Vrancea.” (Stahl, 1998, vol. I, p. 160) Aceste structuri de organizare și conducere vrâncene aveau o ierarhie internă care corespundea organizării teritoriale a Vrancei: satul avea o obște, alcătuită din totalitatea membrilor satului; hotarul avea un sfat mic, format din reprezentanții obștilor sătești componente; ocolul avea Sfatul cel mare al Vrancei, constituit din reprezen tanții sfaturilor mici (Stahl, 1998, vol. I, p.
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
sate și în cazul conflictelor între săteni. Conform teoriei, pentru ca un mecanism de aplanare a conflictelor să fie eficient, el trebuie să nu impună costuri mari. Dacă judecăm prin prisma statului modern, prin prisma a ceea ce cunoaștem azi despre organizarea teritorială, atunci acest mecanism ne apare ca fiind extrem de costisitor, dacă nu chiar nepermis, având în vedere că ar încălca proprietatea privată. În satul devălmaș însă nu exista proprietate privată, ci cel mult un drept de folosință îndelungată. Exista un acord
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în principal datorită capacității reduse de a prelucra individual produsele obținute pe de urma creșterii animalelor. Acestea fie erau lăsate nepăzite în izlazul devălmaș, fie erau împiedicate sau priponite. Cele două tehnici erau mai puțin costisitoare întrucât nu afectau structura teritorială a izlazului. Tehnica cea mai costisitoare și care genera cele mai multe conflicte era aceea a construirii gardurilor. Plângerile în aceste cazuri aveau câștig în principal dacă se dovedea că obștea ca întreg era afectată, dacă se invocau motive precum blocarea unui
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cazul card-urilor inteligente, microprogramat. În țara noastră, numărul utilizatorilor de card-uri este modest în comparație cu țările avansate. Pentru a degreva personalul angrenat în operații front office, un număr tot mai mare de societăți bancare introduc la sediile unităților bancare teritoriale automate programabile. Transferul electronic de fonduri la locul vânzarii are, de asemenea, un volum redus. 1.2.2.2 Servicii bancare la domiciliu (home banking) Home banking definește accesul la serviciile bancare din exteriorul sediului unității bancare. Acest acces se
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
clarificare și o consolidare a cadrului legislativ în virtutea căruia cooperativele de credit își desfășurau activitatea. Potrivit acestei legi, sistemul cooperației de credit a funcționat pe trei nivele organizatorice, respectiv cooperativele de credit erau asociate la nivel de județ în case teritoriale iar acestea, la nivel național, la Casa Cooperativelor de Credit CREDITCOOP. Apariția în România, în perioada 1997-1998 a unor bănci populare independente, autointitulate și "cooperative de credit", care au fructificat unele imperfecțiuni ale sistemului legislativ din acea perioadă prin nerespectarea
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
cu modificările și completările ulterioare. Noua legislație a dat posibilitate Băncii Naționale a României de a supraveghea și controla activitățile bancare efectuate în cadrul cooperației de credit. În conformitate cu noile reglementări, structura acestor organizații a suferit modificări în sensul că toate casele teritoriale s-au reorganizat în cooperative de credit. În esență, legea prevede funcționarea organizațiilor cooperatiste de credit în rețele formate dintr-o casă centrală, sucursale ale acesteia, precum și cooperativele de credit afiliate la casa centrală. Cooperativele de credit sunt asociații autonome
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
activităților bancare în vederea întrajutorării membrilor lor. O cooperativă de credit este constituită dintr-un număr variabil de membri cooperatori, are capitalul social variabil, acesta fiind alcătuit din părți sociale de valoare egală. Cooperativele de credit se organizează pe o rază teritorială de operare proprie, care reprezintă spațiul geografic în care acestea își desfășoară activitatea. De asemenea, fiecare cooperativă de credit are obligația de a se afilia la o Casă Centrală, care este constituită prin asocierea de cooperative de credit și are
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
acestea își desfășoară activitatea. De asemenea, fiecare cooperativă de credit are obligația de a se afilia la o Casă Centrală, care este constituită prin asocierea de cooperative de credit și are o rază de operare ce include cel puțin razele teritoriale de operare ale cooperativelor de credit afiliate. Ca și la cooperativele de credit, capitalul social al unei case centrale este variabil, fiind alcătuit din părți sociale de valoare egală. Dreptul la vot în carul cooperativelor se bazează pe principiul "un
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
de depozite; b) acordarea de credite persoanelor fizice, altele decât membrii cooperatori ai cooperativelor de credit afiliate și persoanelor juridice care au domiciliul/reședința, respectiv au sediul social sau își desfășoară activitatea printr-o unitate fără personalitate juridică în raza teritorială de operare a casei centrale; c) operațiuni de factoring și scontarea efectelor de comerț, inclusiv forfetare; d) acordarea de credite în numele și în contul statului, din surse puse la dispoziție, cooperativelor de credit afiliate; e) efectuarea de plasamente pe piața
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
acordate de către Banca Națională a României și potrivit reglementărilor Casei Centrale CREDITCOOP sunt următoarele: a) acceptarea de depozite de la membrii cooperatori, precum și de la persoane fizice și juridice care domiciliază/au sediul social și își desfășoară activitatea în raza teritorială de operare a cooperativei de credit; b) acordarea de credite, inclusiv credite ipotecare, potrivit prevederilor legale privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare, membrilor cooperatori; c) acordarea de credite microîntreprinderilor, organizațiilor obștești și de cult, asociațiilor familiale, persoanelor fizice cu profesii
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
ipotecare, potrivit prevederilor legale privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare, membrilor cooperatori; c) acordarea de credite microîntreprinderilor, organizațiilor obștești și de cult, asociațiilor familiale, persoanelor fizice cu profesii libere reglementate, care au sediul social și își desfășoară activitatea în raza teritorială de operare a cooperativei de credit; d) derularea de credite, în numele și în contul statului, din surse puse la dispoziție pentru membrii cooperatori, precum și pentru microîntreprinderi, organizații obștești și de cult, asociații familiale, persoane fizice cu profesii libere reglementate, care
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
credite, în numele și în contul statului, din surse puse la dispoziție pentru membrii cooperatori, precum și pentru microîntreprinderi, organizații obștești și de cult, asociații familiale, persoane fizice cu profesii libere reglementate, care au sediul social și își desfășoară activitatea în raza teritorială de operare a cooperativei de credit; e) emiterea și gestiunea instrumentelor de plată și de credit; f) plăți și decontări; gă transferul de fonduri; h) contractarea de împrumuturi intercooperatiste și de la bănci; i) operațiuni de vânzare/cumpărare de valută contra
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
privind activitățile desfășurate de organizațiile cooperatiste de credit, acordată membrilor cooperatori, precum și persoanelor fizice, microîntreprinderilor, organizațiilor obștești și de cult, asociațiilor familiale și persoanelor fizice cu profesii libere reglementate, care domiciliază/au sediul social și își desfășoară activitatea în raza teritorială de operare a cooperativei de credit; k) operațiuni de mandat în conformitate cu reglementările emise de Banca Națională a României, cooperativele de credit având menționate în mod expres, în actele constitutive, operațiunile de acest tip pe care le efectuează. Depozitele constituite la
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
Centrale - acceptarea de depozite - acordarea de credite persoanelor fizice altele decat membrii cooperatori ai cooperativelor de credit afiliate și persoanelor juridice care au domiciliul / reședința respectiv sediul social sau își desfășoară activitatea printr-o unitate fără personalitate juridică în raza teritorială de operare a casei centrale - efectuarea de plasamente pe piața interbancară - plăți și decontări, inclusiv decontarea operațiunilor de încasări și plăți desfășurate între cooperativele de credit afiliate - transferul de fonduri - consultanță privind activitățile desfășurate de organizațiile cooperatiste de credit - tranzacții
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
decontări, inclusiv decontarea operațiunilor de încasări și plăți desfășurate între cooperativele de credit afiliate - transferul de fonduri - consultanță privind activitățile desfășurate de organizațiile cooperatiste de credit - tranzacții în contul clienților CREDITCOOP Casa Centrală își desfășoară activitatea prin intermediul celor 16 agenții teritoriale, 138 de cooperative de credit afiliate și 714 puncte de lucru. 2.2.1.2 Strategia și obiectivele prioritare - Asigurarea consolidării continue a rețelei CREDITCOOP, atât din punct de vedere organizatoric cât și economic - Asigurarea unor surse sporite de finanțare
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
prevederile O.U.G. nr.97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit modificată și aprobată prin Legea nr.200/2002, cu modificările și completările ulterioare. Poate fi membru cooperator orice persoană fizică care își are domiciliul sau reședința în raza teritorială de operare a cooperativei de credit și care a subscris și vărsat la capitalul social al acesteia cel puțin numărul de părți sociale stabilite prin actul constitutiv. Acordarea de credite membrilor cooperatori reprezintă principala activitate a cooperativelor de credit. Tipuri
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
din rețeaua CREDITCOOP acordă credite pe termen scurt și mediu microîntreprinderilor, cooperativelor de consum și meșteșugărești, organizațiilor obștești și de cult, asociațiilor familiale și personelor fizice cu profesii libere reglementate care au sediul social și își desfășoară activitatea în raza teritorială de operare a cooperativelor de credit respective. Creditele pe termen scurt au următoarele destinații: - Aprovizionarea în vederea constituirii de stocuri de materii prime și materiale, energie, combustibil, mărfuri etc. necesare realizării și finalizării producției de mărfuri care au desfacere asigurată, executării
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
de acceptare de depozite exclusiv în lei de la membrii cooperatori, respectiv de la persoane fizice, microîntreprinderi, organizații obștești și de cult, asociații familiale, persoane fizice cu profesii libere reglementate, cooperative, care domiciliază/au sediul social și își desfășoară activitatea în raza teritorială de operare a cooperativei de credit sau a agenției Casei Centrale. Cooperativele de credit afiliate în rețea utilizează următoarele tipuri de depozite: - Depozitul standard cu dobândă fixă sau variabilă - este un depozit obișnuit la care dobânda se bonifică lunar; - Depozitul
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
cazul toate elementele obligatorii specificate, completate de client corespund celor existente în sistemul WU. În caz contrar plata nu se efectuează. - În cazul în care constată existența unor erori care fac imposibilă plata, operatorul CSC BROM va informa operatorul unității teritoriale a partenerului transmițând prin fax « FORMULARUL DE REFUZ AL TRANSFERULUI » semnat de acesta. Specimenele de semnături ale persoanelor din cadrul CSC BROM autorizate să valideze tranzacții, se vor transmite la fiecare locație a partenerului prin intermediul Casei Centrale a CREDITCOOP. După
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
risc bancar și informația despre fraudele cu carduri, toate instituțiile de credit autorizate de B.N.R au obligația să furnizeze informațiile de risc bancar și informațiile despre fraudele cu carduri colectate din propriile evidențe și din cele ale unităților lor teritoriale din România. Informația de risc bancar este informația care cuprinde datele de identificare a unui debitor - persoană fizică sau juridică nonbancară și operațiunile în lei sau valută prin care cooperativa de credit sau agenția casei centrale se expun la risc
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
era una impresionantă, deoarece, un membrul cooperator care îndeplinea condițiile de retragere trebuia să aștepte, după caz, chiar și aproape un an de zile, dat fiind faptul că dobânda la fondul social era acordată de către centrul de calcul din cadrul Casei Teritoriale Iași. Acum datorită faptului că toate operațiuniule se execută în baza programului SICOC, un membru cooperator care îndeplinește condițiile de retragere, trebuie să aștepte o primă ședință de Consiliu pentru a i se aproba cererea, restul operațiunilor fiind de ordinul
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
mai izolate așezări erau cele muntoase, iar județele cu un număr mare de asemenea localități aveau nevoie de bani mulți pentru servicii, transport și comunicații. Potrivit planificării socialiste românești, singura soluție pentru aceste dezechilibre regionale era planul național de amenajare teritorială, plan care a fost întocmit după planurile sovietice de amenajare rurală. Potrivit acestui plan, satele erau împărțite în: sate cu „perspective” sau „viabile”, adică satele mai mari, cu statut administrativ, care erau vizate pentru dezvoltare și sate „fără perspective” sau
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
primit un stimulent major la Conferința partidului din iulie 1972, în cadrul căreia Ceaușescu a cerut demararea unei campanii pentru dezvoltarea economică prin care, până în anul 2000, România să devină o țară urbanizată, industrială. Ceaușescu a reafirmat importanța reformelor de reorganizare teritorială în derularea programului: noile industrii și modernizarea agriculturii aveau să fie însoțite de un plan național pentru planificarea regională a orașelor și satelor; construind uzine industriale la țară și instituind servicii moderne principalele sate ale comunelor urmau să devină orașe
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
a orașelor și satelor; construind uzine industriale la țară și instituind servicii moderne principalele sate ale comunelor urmau să devină orașe „agroindustriale”. „Concentrarea localităților și construcțiilor” reprezenta soluția pentru „ridicarea nivelului de organizare și civilizație a satelor”. Programul de „planificare teritorială și sistematizarea localităților urbane și rurale” a intrat în vigoare prin adoptarea, de către Marea Adunare Națională, a legii nr. 58 din octombrie 1974. Prezentat de către mașina de propagandă ca fiind un pas major pe calea „construirii societății socialiste multilateral dezvoltate
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]