541,899 matches
-
pe muchea absolutului. Fiecare sfîrșit de carte e o izbăvire de semne, dar și o promisiune că dincolo de toate se află imacularea", ca "albul iradiant care însumează toate culorile din spectrul luminii, toate experiențele creatoare și devastatoare ale umanului". Memoria timpurilor incerte Cartea Exerciții de memorie cuprinde convorbiri cu diferite personalități ale culturii și vieții politice românești. Alexandru Paleologu și Paul Dimitriu fac în acest volum un exercițiu liber de memorie. Cu atît mai dificil însă cu cît memoria a ceea ce
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
întrecute cu mult de cărțile-document despre închisorile comuniste), ci în felul în care experienței traumatizante a închisorii și a regimului în sine i-a fost găsit un sens, felul în care valorile au putut fi păstrate, vii în spirit, în timpuri incerte. Ca semne ale supraviețuirii, acestea fac posibilă amintirea, absolvind de vină ceea ce, din perspectivă absolută, poate părea impardonabil. Pentru delicata situație a intelectualilor care au colaborat ocazional cu Securitatea este găsit un concept: "membri corespondenți" (într-o vreme în
Stabilitatea axiomelor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14620_a_15945]
-
de îndelungata experiență de traducător, până la forma sa de astăzi. În Marile jocuri, parte rezervată propriei creații, I. Covaci scrie o poezie de un lirism bine dozat și într-o formulă pe drept numită "pre-șaizecistă" (de Gh. Grigurcu). În același timp se mai poate identifica o pastă omogenă de simbolism și expresionism autohton, bine absorbită de "jocurile mari" ale cuvântului. Citite prin anii '50 -'60, poeziile trebuie că se detașau net de creațiile vremii, ștrangulate de presiunile extraesteticului. Citite astăzi, în fața
Un "pre-șaizecist" recuperat by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14645_a_15970]
-
scăpătați care vând cărți rare, dar mai ales portrete de biblioteci. Constantin Stan are intuiția și melancolia omului de carte, înduioșat de o dedicație pe prima pagină ori de hârtia îmbătrânită ca o femeie frumoasă. Cu adevărat, cărțile dau fiorul timpului și livromanii neștiuți pe care Constantin Stan îi găsește spre a-i descrie lasă impresia excepționalității destinelor anonime. Inși care citesc vorace aproape toată ziua și noaptea în câte trei limbi sau anonimi vorbitori de japoneză, chineză, coreeană și latină
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
Gorbaciov, fuga nu-știu-cui în străinătate sunt repere ce aduc consistența reală speciei reportajului și datează discret amintirea. Sunt aproape cele mai bune bucăți de proză. Anchete mult educative, cu calcule prozaice și utile asupra unor chestiuni arzătoare de genul: cât timp lucrează scriitorii actuali la o carte, estimarea cheltuielilor făcute pentru scrierea ei, cât se-ntinde plapuma dreptului de autor, toate astea utile deopotrivă cititorului de Ziar de Duminică, pentru cultura generală, dar și eventualilor editori, angrenați în câmpul literar, agenți
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
muncă, la 7 iunie 1998, pune mîna pe jurnal și își pictează șeful de care abia s-a despărțit: "Nu-i deloc simplu să-l descriu pe Radu Vasile. Rar am văzut așa un cocktail: băiat bun și în același timp neam prost, hotărît să facem ceva, să nu pierdem trenul Europei și-n același timp șovăielnic la prima scuturătură sindicală. Debordînd de energie pînă la prînz, cînd se culcă în camera din spatele biroului. E apropiat cu ziariștii de la Palat, per
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
abia s-a despărțit: "Nu-i deloc simplu să-l descriu pe Radu Vasile. Rar am văzut așa un cocktail: băiat bun și în același timp neam prost, hotărît să facem ceva, să nu pierdem trenul Europei și-n același timp șovăielnic la prima scuturătură sindicală. Debordînd de energie pînă la prînz, cînd se culcă în camera din spatele biroului. E apropiat cu ziariștii de la Palat, per tu cu fetele, dar zău dacă citește vreun ziar" (Purtătorul de cuvînt, p. 94). Definitoriu
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
de James Joyce mai toată lumea îl pune înapoi pe raft. Or, asta cred eu că ne spune ceva despre natura proiectului lui Joyce. Ceea ce ar putea mira însă este faptul că Ulise e pus înapoi în raft în timp ce în căutarea timpului pierdut e citit cu delicii. Or, din mica mea experiență în privința receptării romanelor "mari", pot spune că publicul la care vă referiți (adolescentul "nemiop" sau intelectualul care a depășit de mult faza snoabă a existenței lui) e îndeobște la fel de descurajat
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
citească pe Proust descoperă, dincolo de lungimile plictisitoare și de virtuozitatea uneori prea spilcuită a stilului, vocea caldă a autorului, descoperă cîteva personaje de neuitat, precum și o imensă cantitate de reflecții sesizante asupra condiției umane. E drept însă că în căutarea timpului pierdut ar fi cîștigat enorm dacă Proust ar fi avut curajul să mai taie din nenumăratele pasaje descriptive, ca să nu mai vorbesc de volumele Prizoniera și Albertine dispărută care sunt greoaie și prea puțin utile. Cititorii avertizați sar, de altfel
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
romanul românesc de azi, dar îl admir pe Mircea Cărtărescu și îmi plac mult romanele prietenului meu Mihai Zamfir. Păreți un teoretician imun la mode și un critic care nu se lasă intimidat de capcanele formulelor succes. E nevoie de timp ca să ajungi aici sau e o însușire "naturală" și personală? îmi faceți un compliment frumos și vă mulțumesc. De fapt, nu îl merit. în tinerețea mea am fost foarte influențat de mode. Am făcut, de pildă, parte din grupul structuralist
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
și pasiuni, mai mult sau mai puțin de moment, este intensitatea cu care s-a angajat să scrie istorie. Realismul vizionar devine revelația acestei literaturi de evenimente. Regimul scrisului zilnic al ziaristului este mai mult decât o lecție deprinsă în timp. Este un mod de a "speria singurătatea și a izgoni strigoii și fantomele care, în exil, ne înconjoară și ne cercetează pe toți", cum mărturisea, în 1982, Ștefan Baciu. Aparent colocvial când sancționează prejudecăți sau când scrie despre condiția umană
Secțiuni în dramele unei epoci by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14655_a_15980]
-
să aștept/ fără semne prevestitoare// îmi bat valurile exilurilor în umeri/ valurile apelor moarte/ păsări ciudate își leapădă aripile uscate/ aproapele păsării mute sunt// aici la hotarul tîrziei/geme neștiutul de îmbrățișarea sîngelui/ înveninatule înveninatule/ tu crezi că-i răsăritul timpului tău// parcă aud geamătul surd/ al unei religii murind" (aproapele păsării mute sunt). Pînă și embrionii vieții, semințele, se văd hărăzite inevitabilului surghiun: "dinspre dicționarele tăcerii/ vin veghetorii insomniilor/ nu putem să ne împotrivim au zis/ hotărîrii de-a merge
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
cînd se înserează a spaimă în mit" (și s-au hotărît semințele să meargă-n exil). Însă poezia e prin definiție plurivalentă. În cazul de față, ea nu ni se prezintă exclusiv drept produsul unui "cronicar ascuns", care-și transcrie timpul zbuciumat în maniera bizantină a două variante (prima secțiune a cărții se intitulează, insidios-oficios, fragmente din monografiile oficiale ale imperiului, a doua, cu o detentă tehnică, dar și morală, fragmente din monografiile apocrife ale imperiului), ci și ca o vi-ziune
Un imperiu crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14650_a_15975]
-
la limita notației abstracte indiferent dacă el are un referent nemijlocit sau doar unul cultural, și prin pictura în care materia se volatilizează și imaginea trăiește exclusiv într-o lume de vis, Daniela Chirion investighează, artistic și moral în același timp, posibilitatea reinvestirii lumii reale cu transparențele și cu puritatea spațiului imaginar. Proiectîndu-se pe sine, întrucît majoritatea uleiurilor sunt autoportrete, în ipostaze cvasificționale, extrăgîndu-se dintr-un contingent ostil spre a-și proteja în absolut ființa interioară atît de fragilă în fața amenințărilor
Între mãrturisire și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14660_a_15985]
-
a unui simpozion pe tema Profesorul și reforma care a avut loc la Sinaia în vara care a trecut. l În PROVINCIA nr. 8-9, dl Traian Ștef le reamintește guvernanților reacția violentă pe care au avut-o acum nu mult timp la ideea regionalizării pe care publicația bilingvă din Cluj a susținut-o. Premierul i-a numit acum șase luni pe promotorii ideii niște "rătăciți". Astăzi el reia, cu inocență, tema. E drept că federalizare și regionalizare nu sînt sinonime, dar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
Descoperim și două interpretări convergente, una în ZIUA, semnată de Adrian Pătrușcă, iar cealaltă de Tia Șerbănescu în breful din CURENTUL. Pătrușcă scrie: Tot mai insistent se vorbește de răfuieli politice fratricide. Arestarea spectaculoasă a lui Păvălache vine la scurt timp după nu mai puțin spectaculoasa arestare a lui Treptow. E vreo legătură între cele două? Căderea lui Treptow a șifonat zdravăn obrazul lui Ioan Talpeș, mîna dreaptă a lui Ion Iliescu. Căderea lui Păvălache a terfelit obrazul lui Șerban Mihăilescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
dar nu vede nici o luptă de palate în spatele celei de-a doua arestări. Ceea ce remarcă Tia Șerbănescu e că în spatele fiecăruia dintre arestați a existat cîte un protector care n-a reușit să-și scoată protejatul basma curată. Mai e timp. Chiar dacă avocatul consilierului mituit a anunțat că renunță la acest deoarece nu s-ar fi înțeles cu nevasta clientului său. l Fostul consilier al președintelui Constantinescu, Mugur Ciuvică, a prins ocazia din zbor și a cerut redeschiderea cazului Armagedon II
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
mai greu... Așa-i spun în gând, ca servantei agere și poznașe din teatrul italian. Pe față, nu mi-ași permite... La început, ce-i drept, nu înțelegeam de ce Gh. Jurgea-Negrilești, autorul volumului memorialistic de succes Troica amintirilor, proprietar pe timpuri al unei moșii istorice moștenită din generație în generație de la Alexandru cel Bun încoace și care mă onorase cu prietenia lui...; la început, nu înțelegeam de ce îi pusese distinsei sale soții, Doris, boieroaică și ea, numele eroinei populare din Commedia
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
încă de vedeniile de la mansardă. Colombina îmi ascultă zâmbind adjectivele înfrigurate, interjecțiile; pe urmă zice - arătând-o cu bărbia pe femeia goală de alături mușcată de șarpe - și eu care a trebuit să stau aici și să mă uit tot timpul la nerușinata asta!...
Reflexe pariziene XII by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14656_a_15981]
-
abstracte. Oricum ar sta lucrurile, amintirea rămâne resortul care însuflețește ideile acestui volum. Mai mult sau mai puțin evident, C. D. Zeletin cultivă concesia înaintea unei memorii mereu ofensive, nostalgia ca medicament (să-i spunem: amar de vreme) pe rănile timpului. Cu o anume ambiguitate însă, cu un cert, dar cenzurator refuz (poate tocmai dintr-un prea intens paseism) de a-i face jocul până la capăt.
Vremurile autorilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14646_a_15971]
-
că falșii noștri cerșetori calcă orice regulă, că industria cerșetoriei se dezvoltă rapid, că metodele variază în funcție de pulsul pieței, și că agresivitatea cererii crește de la o zi la alta. Tocmai de aceea am strîns, privind cu atenție scenele de gen timp de cîteva săptămîni, cîteva metode de apărare pentru cei agresați. Metoda cea mai sigură și mai rapidă (eu o folosesc cu succes) rămîne aceea de a le da cîte ceva. Aici puteți opta: fie vă puneți deoparte, din bugetul lunar
De la un refuz la altul by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14679_a_16004]
-
sare scoasă din Zrnovo. - Toți suntem zidari - îi spunea deobicei lui Leandru, la cină, bunicul Cihoric - doar că nu ne e dată o marmură neobișnuită pentru zidire: ore, zile și ani, iar visul și vinul sunt mortarul. Toți suntem zidarii timpului, alungăm umbrele și prindem apa în buric; fiecare își zidește din ore casa sa, fiecare își înalță din vreme prisaca sa și-și culege mierea sa, ținem timpul în burduf ca să ne stîrnească focul. Așa cum în pungă sunt amestecați ducații
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
zile și ani, iar visul și vinul sunt mortarul. Toți suntem zidarii timpului, alungăm umbrele și prindem apa în buric; fiecare își zidește din ore casa sa, fiecare își înalță din vreme prisaca sa și-și culege mierea sa, ținem timpul în burduf ca să ne stîrnească focul. Așa cum în pungă sunt amestecați ducații cu creițarii, ca oile albe și negre, așa și în zidirile noastre marmura albă și neagră stau amestecate. Și vai și amar de cel căruia arama din pungă
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
în frații săi încît lui, lui Leandru, i-ar fi fost îndeajuns pentru o viață ca să-l încălzească și să-l hrănească și că nu mai slujea la nimic să agonisească acea parte de dragoste care evident că aparținea deja timpului cînd nici chiar Leandru (obiectul și consumatorul acelei iubiri) n-ar mai fi fost printre cei vii, încît dragostea s-ar fi dus în vînt depășind prinosul țintei sale. Plecarea lui Leandru arătă astfel. Știa să cînte la santură și
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
Țarigrad ca al patrulea la cîntarea cu santură. Leandru a consimțit fără a mai sta pe gînduri, așa că învățatul scrisului îi fu întrerupt încă de la început și rămase la prima slovă. Însă bătrînul chirigiu care venise să-l ceară între timp se îmbolnăvi și el, așa că fură nevoiți să-l ia la drum și pe un prieten al lui Leandru, un flăcău de la granița cu Herțegovina pe nume Diomidije Subota, ca să se întregească numărul santurașilor. Chirigiii o porniră la drum pe
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]