1,621 matches
-
e vorba doar de presiunea socială, de cea hormonală nu mai vorbesc !) : nu numai perso najele de film se sărutau într-o veselie, dar și colegii mei se lăudau cu extraordinarele lor săruturi, apli cate pe buzele celor mai mișto tipe din școală. Din cînd în cînd, se mai făcea auzită și remarca : „Tipa aia știe să sărute de nu se poate !“. Ei bine, știința aceea era tocmai ce mie îmi lipsea ! Desigur, și în această chestiune practica a fost cea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
numai perso najele de film se sărutau într-o veselie, dar și colegii mei se lăudau cu extraordinarele lor săruturi, apli cate pe buzele celor mai mișto tipe din școală. Din cînd în cînd, se mai făcea auzită și remarca : „Tipa aia știe să sărute de nu se poate !“. Ei bine, știința aceea era tocmai ce mie îmi lipsea ! Desigur, și în această chestiune practica a fost cea care m-a luminat. Am început, timid, și în ocazii cu totul speciale
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
că, în urma sărutului din seara respectivă, s-ar putea să fi rămas gravidă. O altă tentativă de asumare practică a problemei a fost tot în deplasare - la Costinești. De data aceasta, a rămas doar o tentativă. Îmi plăcea de o tipă (eu eram printr-a zecea, ea în anul întîi de facultate) și, pentru că fetei îi mai făcea avansuri și un alt amic de-al meu, m-am hotărît să acționez : am invitat-o să vedem răsăritul de soare. L-am
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
prieten să-mi dea ceasul lui electronic cu șapte melodii, pe care l-am pus să sune la patru și jumătate dimineața. M-a trezit „Oh, my darling, Clementine“, chestie pe care am considerat-o de bun augur - deși pe tipa mea n-o chema Clementina, ci Carmen (dar tot cu „C“ începea !). Afară era încă noapte și, ajuns la căsuța unde stătea fata, am insistat mult bătînd în geam. Într-un tîrziu a apărut și Carmen, cu ochii cîrpiți de
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
nu mai era așa de mișto, dar ce conta ? - ziua arăta bine. și mai era puțin pînă să răsară soarele... Am început să mergem agale pe țărm, înspre epavă. Nu ne spuneam mare lucru. Cum eu țineam mîinile în buzunare, tipa m-a ajutat zicîn du-mi că i-e frig. Am luat-o, ușurat, pe după umeri. și, cum asta însemna deja foarte mult, am încetat și bruma de conversație de pînă atunci. Călcam cu grijă să-mi potrivesc pasul cu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
-mi că i-e frig. Am luat-o, ușurat, pe după umeri. și, cum asta însemna deja foarte mult, am încetat și bruma de conversație de pînă atunci. Călcam cu grijă să-mi potrivesc pasul cu ea (era destul de greu, fiindcă tipa avea, normal, pasul mai mic, și din cînd în cînd ajungeam în contratimp - lucru destul de neplăcut !) ; în timpul ăsta, mă gîndeam că va trebui să o sărut. Dar nu știam cînd. Așa, tam-nesam, era cam penibil. După ce a răsărit soarele, mi-
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în văzul tuturor, chiar că nu puteam să o mai fac. Ce s-o mai lungesc ? - am ajuns în cele din urmă la cearșaful amicilor noștri și eu nu rezolvasem deloc problema. Ca să mai îndrept situația, am întrebat-o pe tipă dacă i-e foame (pierduserăm amîndoi masa de dimineață) și m-am dus să cumpăr niște pateuri. Cînd m-am întors la cearșaf, Carmen a mea stătea întinsă la soare lîngă amicul cu pricina, ea cu capul pe umărul lui
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pe umărul lui, el frecîndu-și bărbia de obrazul ei ; amîndoi cu ochii închiși. De-abia în anul următor, tot la Costinești, aveam să mă inițiez în fine în arta sărutului. Am cunoscut, într-o seară, la discotecă în Ring, o tipă - nici nu mai țin minte cum o chema. știu doar că locuia în Ploiești și că era asistentă medicală. În seara respectivă nu s-a întîmplat nimic, doar am dansat ceva mai mult, dar ne-am dat întîlnire a doua
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
dar ne-am dat întîlnire a doua zi, pe plajă, în zona Obeliscului. Aveam timp destul, nu era nici o grabă ! (Venisem la mare cu două zile înainte.) A doua zi urma să aflu însă că nu aveam timp destul, fiindcă tipa pleca seara, cu un tren pe la ora unsprezece. Am făcut plajă pe același cearșaf, ne-am bălăcit în mare și am mers împreună la cantină să mîncăm. Apoi am revenit pe plajă, unde am stat pînă cînd a plecat toată lumea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
iar pe plajă. Reîntorși pe malul mării, ne-am plimbat ce ne-am plimbat, pînă cînd ne-am urcat într o cabină de salvamar. Cum locul era îngust, ea stătea pe genunchii mei. ...și atunci, dă-i și sărută-te ! Tipa știa să sărute de nu se poate, iar eu m-am luat după ea. Dincolo de bucuria că, în sfîrșit, am făcut o și de plăcerea fără precedent pe care o simțeam, am fost șocat de cît de tare se simte
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
literare și artistice“) ; discutam cu Preotu’, dar pe el mi-l formasem singur în acest scop. Iată că, dintr-odată, găsesc pe cineva cu care să pot vorbi despre ideile cultural-acneice care mă obsedau și, în plus, mai e și tipă. E clar că toată chestia m-a dat pe spate ! A doua zi de dimineață ne întîlneam din nou. Ne întîlneam, de fapt, să mergem la o expo ziție („Ce expo ziții sînt pe-aici, pe la voi ? Aș vrea să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
învățat, ca nu pot să merg și am obținut favoarea să rămîn singur acasă. știam ce voi face, așa că, înainte să plece ai mei, i-am dat telefon Ioanei și i-am zis să vină a doua zi la mine. Tipa a acceptat fără să stea pe gînduri. între plecarea părinților și sosirea trenului cu care venea ea erau doar vreo două ore, timp în care, în mare fugă, am dereticat prin casă și am dosit lucru rile care dădeau rău
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cam repetam ce scrisesem în scrisoare, fiindcă alceva nu mai știam. La un moment dat, fără nici o legătură cu discuția, mi-am luat inima în dinți și i-am zis : „E mișto melodia asta. N-ai vrea să dan săm ?“. Tipa s-a executat fără să zică nimic și am început să ne bălăngănim, îmbrățișați, de pe un picior pe altul. A mai trecut ceva timp pînă am sărutat-o, dar, o dată începutul făcut, am ținut-o numai în mol făieli. Nu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
-o numai în mol făieli. Nu ne mai păsa că pierduserăm ritmul, dar ne bălăngăneam, în virtutea inerției, în continuare. Cînd s-a terminat piesa, am întrebat-o, candid : „Să fac patul ?“. Era vreo cinci după-amiaza și nici măcar nu se înserase. Tipa a încuviințat și eu am scos așter nuturile apretate (avusesem grijă să le schimb de dinainte), am desfăcut canapeaua, am întins cear șaful cu migală, am pus pernele și pătura. în timp ce făceam patul și stăteam cu spatele la ea, Ioana s-a
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
în cămașă și chiloți. Era cam penibilă situația. Tot timpul ăla mort, în care ne pregăteam în tăcere pentru marea chestie... M-am dezbrăcat și eu la chilot și m-am vîrît lîngă ea. Înainte de a mă sui în pat - tipa se uita la mine - avusesem grijă să-mi sug burta și să-mi bombez pieptul. (Sub pătură n-am mai avut grija asta.) Am început să ne sărutăm și, la un mo ment dat, am simțit picioarele ei atingîndu-le pe
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ruperea aței“, dar chestia asta nu mă liniștea deloc. Cînd îți vezi puța ferfeniță n-ai cum să nu te pierzi cu firea ! Apoi, era clar că nu mai puteam s-o fac în seara aia. Ce o să-i spun tipei ? M-am întors în cameră ; ea era tot la baie (la cea laltă, desigur). Cît stăteam s-o aștept, am realizat o altă nenorocire. Uitesem de protecție. Nu la protecția de vreo boală venerică mă gîndeam eu, ci la cea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Aveam o pas tilă maro, pe care o cumpărasem cu bani grei de la un coleg ; e adevărat, nu știam dacă se ia pe gură sau se bagă direct acolo, dar, la o adică, îmi ziceam că o să i-o dau tipei s-o ia cu puțină apă și o să aștept ceva mai mult - o dată intrată în sînge, cu siguranță că tot la fofoloancă avea să ajungă ! Mai aveam și cîteva feluri de prezervative, unele cumpărate de la niște polonezi, cînd am fost
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
prezervativ Protex, „pentru orice eventua litate“, al cărui ambalaj ajunsese să se tocească rău de tot. Oricum, eram foarte prevăzător. Cum se întîmplase, atunci, să uit de asta tocmai în mo mentul pentru care mă pregătisem cu atîta logistică ? Dacă tipa rămîne gravidă ? Am încurcat-o ! Tocmai cînd gîndeam așa, apare și Ioana cu o față plouată și îmi zice : „S-a întîmplat o nenorocire“. „Cum, chiar ai rămas gravidă ?“ - sar eu. „Care-i chestia cu «gravidă» ?“ „Păi, dacă ai rămas
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
-o ! Tocmai cînd gîndeam așa, apare și Ioana cu o față plouată și îmi zice : „S-a întîmplat o nenorocire“. „Cum, chiar ai rămas gravidă ?“ - sar eu. „Care-i chestia cu «gravidă» ?“ „Păi, dacă ai rămas gravidă, sîntem terminați amîndoi !“ Tipa se repliază imediat și începe, zîmbind condescendent, să marșeze : „și dacă am rămas gravidă, ce ?“. „Cum ? Așa, de prima dată ? Mamă, ce ghinion !“ ...și m-a ținut așa cîtva timp, după care mi-a zis că nu mă credea așa
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
prima dată ? Mamă, ce ghinion !“ ...și m-a ținut așa cîtva timp, după care mi-a zis că nu mă credea așa de laș. Lovitură de grație. Eu, care mă simțisem în sfîrșit bărbat, care tocmai fuse sem cu o tipă în pat, în casa mea, fără să mă tem de nimeni, ca și cum aș fi fost eu stăpînul casei, bărba tul, soțul, tatăl, eu, iată, eram socotit laș. „Dar atunci care e nenorocirea ?“ - am întrebat eu moale. Nenorocirea era că nu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
rezultatul era că, deși mi se învîrtoșa ștro me leagul în timpul sărutărilor, cînd voiam să trec la treabă și să mă sui pe ea, chestia mea se transforma instantaneu într-o puțulică plăpîndă și neajutorată. Iar mă dădeam jos de pe tipă și treceam la faza săru tărilor, iar credeam că lucrurile se mai îndreaptă, iar rămîneam în cîteva secunde cu buza umflată și puța bleagă. Dar ce zic eu de buză umflată ? - de-atî tea molfoleli cred că aveam buzele de-a
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
umflată și puța bleagă. Dar ce zic eu de buză umflată ? - de-atî tea molfoleli cred că aveam buzele de-a dreptul tume fiate, deja nu mi le mai simțeam. Pe scurt, am făcut-o de oaie și de data aceea. Tipa mă săruta din ce în ce mai cu foc și nu înțelegea ce se întîmplă. Gata ! Hai să ne culcăm ! /îmi dau seama de-abia acum că nu am spus nimic despre cum arăta Ioana. Ar fi trebuit s-o descriu în detaliu, să
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și negru ca noaptea, două buze foarte roșii, suspendate undeva, între păr și gît, plus un sîn marmorean și o gleznă gracilă. Cum ai putea să iubești un asemenea obiect ? Ei bine, am să spun doar atît : Ioana era o tipă care arăta foarte, dar chiar FOARTE bine. și asta mi se pare de ajuns. Dar, deși arăta bine și nu era „un asemenea obiect“, eu, iată, n-o puteam - fire-ar să fie ! - iubi./ Ne-am culcat fără să ne
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de antichități, tablouri și panoplii de arme (chestie care pe mine m a lăsat cu gura căscată), apoi am mers într-o garsonieră pe care o aveau ai ei și o închiriaseră unei studente la ASE. Am găsit-o pe tipă acolo. Stătea în bucătărie, cu toate focurile aprinse, să se încălzească, și citea nu știu ce curs. Noi am schimbat cîteva vorbe cu ea, după care Ioana i-a spus că ne retragem în dormitor. Fata ne-a zîmbit cu subînțeles și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pe gînduri. Expe riența aceasta mi-a fost de ajutor ceva mai tîrziu cînd, la mare, la 2 Mai, niște prieteni care stăteau cu cortul pe plajă au adoptat și ei un astfel de cățeluș. și de data aceasta, tot tipa a fost cea în care s-au trezit sentimentele duioase - sau, mai știi ?, instinctul ma tern. El - un filolog serios și de mare viitor, Vlad Niculescu, citea Heidegger (în original) pe plajă, ea, pe nume Mona - oarecum neglijată. Prin urmare
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]