1,739 matches
-
le pună mâncare. Iarna din cauza frigului, majoritatea plantelor și animalelor au o activitate redusă. Iarna cu poruncile ei Iarna vine furioasă-n țară și-și aruncă mantia de nea peste câmpii, peste dealuri, peste codri și peste munți. Ea își toarce firul de fulgi albi pufoși care se joacă în roiuri, roiuri de fulgi care se fugăresc și se rotesc în cercuri și apoi frânți de oboseală se așează pe pământ ca o frumoasă plăpumioară să se odihnească până vor primi
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
pic pe străzi... e încă vară, iar chestia aia neagră de la mine din brațe... se cheamă Marțipan... și e mâța cafenelei... m-a urmărit cu privirea din colțul ei, s-a urcat apoi la mine în brațe, a început să toarcă și nu s-a mai dat dusă... sper să-ți placă ambele... mâțe! la Marțipan și la... Audrey Hepburn de pe tricoul meu mă refeream! băi, dacă iți zic! aseară am fost la o terasă cu baieții și, ce să vezi
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
am văzut prima oară, dar am convingerea că nu se putea să nu ne apropiem spiritual. Aveau experiența și capacitatea de a vedea dincolo de moment, conștiința că oamenii deosebiți trebuie să se cunoască, că un fir din istoria satului se torcea și-n casa lor. Cred că domnul Ghenuță Coman de la Murgeni, personalitate a istoriei vasluiene, știa de numele lui Theodor Codreanu și ne-a chemat la familia Ionescu sau, poate, tânărul suplinitor Mihai Ștefan, rudă a doamnei Janeta, ne-a
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
ca simplu episod. El subliniază rolul important jucat de acestea: "[...] a treia zi după naștere, vin în casă și menesc copilului soarta-i viitoare, bună sau rea, fericită sau nefericită. Ele sunt trei la număr, și adică; cea mare, Ursitoarea, toarce firul vieței; cea mijlocie, Soarta, rostește pățirile noului-născut; iar cea de-a treia, Moartea, rupe ața, și acolo va muri noul născut. Rostirile lor uneori se completează sau se contrazic rămânând în vigoare menirea celei din urmă. Aceea se scrie
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nimeni nu le mai aude și se exemplifică cu o întâmplare. Desemnarea unor "ceasuri" sau "zile" faste pentru consemnarea evenimentului de naștere, cu repercusiuni corespondente pentru evoluția următoare a copilului, este și ea prezentă în credințele tradiționale. După ce i-au tors firul vieții, dacă copilul s-a născut într-un ceas bun, prind a cânta un vers foarte frumos și a-i sorti de bine; iar dacă s-a născut într-un ceas rău, încep a cânta un vers duios și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
altă narațiune prezintă cazul copilului care moare pe ghizdurile fântânii. Tatăl aude ursirea, astupă fântâna dar la 16 ani " Băiatul își făcuse loc sub spini și acolo murise." [Pamfile] Tot în Mitologie românească, T. Pamfile consemnează că ursitoarele "fac sau torc firul unui om, care este cotit prin toate locurile pe unde cel venit pe lume va umbla în viața lui, de la ursală până la moarte". Se spune că acel fir îl dă Dumnezeu ursitoarelor, iar acestea îl pun pe pământ, așezând
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mâncat puiul". De această dată, antidotul pregătit, este fierberea unei broaște cu smântână, după care urmează observarea pe furiș a copilului care mănâncă alimentul pregătit apoi pregătirea unei cămăși (după ce mama a luat cânepă de vară, în miezul zilei, a tors, a țesut și a cusut până la miezul nopții) și, mai ales, lovirea copilului cu două nuielușe de alun la al nouălea hotar; țipătul copilului o determină pe mama lui să-i aducă adevăratul copil femeii. Să observăm că elementele folosite
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în lume. Curăță o fântână, un măr spinos, o cățea cu salbe la gât și se tocmește să îngrijească o cloșcă cu pui de aur, o furcă de aur cu fus și un caier de aur, care se-nvârte și toarce singur. Fata primește ca simbrie o mulțime de vite. Fecioru 1 de împărat bate la tatăl Zinei la poartă; acesta îl primește și-i spune că, dacă el va reuși să scoată inelul din degetul Zinei, o va lua de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și să fi venit la anul, sau la câțiva ani, îl găseai, nu-l lua nimene." Ea a lăsat niște semne peste tot: un inel la o fântână, la alta, o basma ș.a. Femeia s-a apucat de gospodărit (a tors, a țesut) în casa boierului "văduvoi". Eroul pornește în căutarea soției. Găsește pe drum semnele lăsate de femeie, ajunge la boier; după moartea acestuia, averea le rămâne celor doi. Fata se hotărăște să-și viziteze tatăl. Bogăția alaiului care-i
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o pădure, unde este găsită de un fecior de împărat, care se însoară cu ea . f. Prințul trece prin fața gardului unei femei care avea o singură fiică leneșă. Femeia îi spune prințului că este supărată pe fiica ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea să toarcă și gardul. Impresionat de presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa îi dă să toarcă într-o încăpere cânepă. Fata începe să plângă. Apare un pitic "cu degete lungi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
împărat, care se însoară cu ea . f. Prințul trece prin fața gardului unei femei care avea o singură fiică leneșă. Femeia îi spune prințului că este supărată pe fiica ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea să toarcă și gardul. Impresionat de presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa îi dă să toarcă într-o încăpere cânepă. Fata începe să plângă. Apare un pitic "cu degete lungi ca niște cârlige și puțin cocoșat", care o liniștește
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fiică leneșă. Femeia îi spune prințului că este supărată pe fiica ei, deoarece a tors tot ce-avea și acum ar vrea să toarcă și gardul. Impresionat de presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa îi dă să toarcă într-o încăpere cânepă. Fata începe să plângă. Apare un pitic "cu degete lungi ca niște cârlige și puțin cocoșat", care o liniștește, spunându-i că va toarce el în locul ei toată cânepa. Situația se repetă de trei ori. A
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
presupunerea hărniciei fetei, prințul o ia la palat. Împărăteasa îi dă să toarcă într-o încăpere cânepă. Fata începe să plângă. Apare un pitic "cu degete lungi ca niște cârlige și puțin cocoșat", care o liniștește, spunându-i că va toarce el în locul ei toată cânepa. Situația se repetă de trei ori. A treia oară, piticul îi spune fetei că prințul o va lua de nevastă, dar el vrea, în schimbul ajutorului dat, pe primul născut. Tânăra împărăteasă îi cere mai întâi
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
malefice. El e dat în stăpânirea divinităților destinului: Lachesis (trecutul), Clotho (prezentul) și Athropos (viitorul)." Un nucleu epic similar îl întâlnim și în Cele trei torcătoare [Basme năzdrăvane, Frații Grimm]. O mamă își ceartă fiica leneșă, care nu voia să toarcă. Ea îi spune reginei, care trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să-i dea. Regina îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
epic similar îl întâlnim și în Cele trei torcătoare [Basme năzdrăvane, Frații Grimm]. O mamă își ceartă fiica leneșă, care nu voia să toarcă. Ea îi spune reginei, care trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să-i dea. Regina îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că, după ce-l va termina de tors, îi va da în căsătorie pe fiul ei cel mare. Fata
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
își ceartă fiica leneșă, care nu voia să toarcă. Ea îi spune reginei, care trecea pe lângă casa ei, că-și ceartă fiica pentru că vrea să toarcă tot timpul și nu mai are in să-i dea. Regina îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că, după ce-l va termina de tors, îi va da în căsătorie pe fiul ei cel mare. Fata izbândește cu ajutorul celor trei torcătoare ciudate: "Prima torcea câlții și rotea vârtelnița; cea de-a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să-i dea. Regina îi dă să toarcă mult in din trei camere, spunându-i că, după ce-l va termina de tors, îi va da în căsătorie pe fiul ei cel mare. Fata izbândește cu ajutorul celor trei torcătoare ciudate: "Prima torcea câlții și rotea vârtelnița; cea de-a doua înmuia firul; cea de-a treia îl răsucea și-l apăsa cu degetul mare și, după fiecare lovitură de deget, cădea pe jos un scul din cele mai fine fire." Speriat de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fine fire." Speriat de înfățișarea celor trei torcătoare, prințul o eliberează pe fată de această ocupație respingătoare. Și în basmul englezesc Tom Tit Tot, o mamă, rușinându-se de isprava făcută de fiica ei, îi răspunde regelui: "Fiica mea a tors cinci caiere, cinci". Regele, bucuros, îi spune că el își caută o nevastă și îi propune: "Unsprezece luni poate mânca tot ce-i poftește inima, poate îmbrăca tot ce îi place, poate avea câte prietene dorește, dar în luna a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
bucuros, îi spune că el își caută o nevastă și îi propune: "Unsprezece luni poate mânca tot ce-i poftește inima, poate îmbrăca tot ce îi place, poate avea câte prietene dorește, dar în luna a douăsprezecea trebuie să-mi toarcă zilnic câte cinci caiere de in; de nu, e vai de ea, îi tai capul!" O mogâldeață neagră îi propune fetei să o ajute cu condiția ca în fiecare seară să încerce de trei ori să-i ghicească numele; dacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lunii nu va izbuti, atunci o va lua cu el. În ultima seară, regele îi povestește o întâmplare petrecută când s-a rătăcit la vânătoare. El a văzut în apropierea unui puț vechi "o pocitanie mică, neagră și caraghioasă", care torcea cu o viteză nemaipomenită, cântând "Niminiminot/ Mă cheamă Tom Tit Tot." Mogâldeața dispare atunci când fata rostește cuvintele auzite de rege în peripeția sa. Destinul în momentul căsătoriei acționează, în proza populară românească, așa cum aminteam, ca un element concomitent fabulos, extraordinar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și 3,1% din populație și 2,8% din venitul național în 1981. Profesorul Hornell Hart oferă următoarele exemple care ilustrează aceeași tendință în domeniul industrial: Până în 1730 torsul, de exemplu, era executat manual: câte un fir pe rând era tors încet și laborios. În ultimii 200 de ani, mașinile au revoluționat într-atât procesul, încât un singur muncitor are grijă simultan de 125 de fuse cu o viteză de răsucire de 10.000 de rotații pe minut. În Filipine, unde
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se susține că numai tipul de complement - verbal vs nominal - este diferit). a. A avea exprimă raportul cuiva sau a ceva cu ce e al său - "a poseda, a stăpâni": (1) Am auzit că ai o furcă de aur, care toarce singură (Creangă); (2) Cine are [posedă] bani bea și mănâncă, cine nu, stă și se uită (Creangă); (3) Cine are bea și mănâncă; cine nu, stă și se uită (Zanne); (4) Noi avem [există, se află la noi] în veacul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ne-am referit de câteva ori până aici. Th. Codreanu (op. cit., p. 49) aduce în discuție următoarea reflecție eminesciană: "Reprezentația e un ghem, absolut unul și simultan. Resfirarea acestui ghem e timpul și esperiența. Sau și un fuior din care toarcem firul timpului văzând numai astfel ce conține. Din nefericire, atât torsul cât și fuiorul țin într-una. Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică". Pentru a se sublinia convergența acestui mod de a vedea cu cel relativist
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
labirint construit de Dumnezeu" (8090-8091), pâlpâie credința ("4050. Numai credința te face invulnerabil.") și dansează femeia ("3990. Labirintul este femeia însăși. Din care nu pot ieși decât adevărații îndrăgostiți"). Aici înfloresc iubirea, incertitudinile ("2442. În labirint, călăuza e totdeauna firul tors de o femeie?") și, uneori, dorul de libertate. Labirintică e societatea în care scriitorul trăiește "după alte legi decât majoritatea concetățenilor mei prizonieri în labirint. Diferența e că eu sunt liber, pe când ei au doar surogatul libertății" (5095). Organizarea lumii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
textilă și a produselor textile 171 Pregătirea fibrelor și filarea în fire 1711 Pregătirea fibrelor și filarea în fire bumbac și tip bumbac Bumbac dărăcit sau pieptănat; fire de bumbac, fire din fibre artificiale răsucite (în afară de fire pentru cusut, fire toarse din poliamide, poliesteri și viscoza - ațe); fire toarse din celofibra (în afară de fire pentru cusut); fire toarse din fibre artificiale, inclusiv fibrele de tip vigonie (în afară de ață). 1712 Pregătirea fibrelor și filarea în fire de lâna cardata și tip lâna cardata
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]