2,536 matches
-
cultive În limba lor În toată libertatea” <ref id="52"> 52 Ion Bulei, Atunci când veacul se năștea. Lumea românească, 1900-1908, București, 1990, p. 286-287.</ref>. Și o bună parte a elitei politice române a susținut fără rezerve această politică, pe tonalități emoționale diferite, În funcție de circumstanțele luptei politice interne ori a altor interese. Mai puțin implicat sentimental, ori pur și simplu mai pragmatic, Suveranul a privit Întreaga chestiune din perspectivă strict strategică, ca pe un subterfugiu menit să asigure o implicare continuă
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
sub orice climat sau regim politic, pe cei care vor să facă o reală și rezistentă operă de creație. Dar... În toate certurile și vâltoarea a ceea ce am numit discuția asupra „falselor valori și ierarhii” s-a mai auzit o „tonalitate” a problemei, o sub-specie a ei, care afirmă că nu a existat, În această jumătate de secol de care vorbim, sub comunism, o reală „rezistență prin cultură”! Această afirmație se Înglobează iute În cele afirmate de „noii oportuniști” sau de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
paradoxal, azi, refuzând sau nefiind capabil de „schimbare” - a mea și a stilului, a proiectelor mele! -, eu refuz, de fapt, adaptarea. Pe care o fac mulți oameni cuminți și, mai știi, poate „lor” li se potrivește! Să fiu scuzat de tonalitatea aparent cinică a acestui pronume „lor”, dar, o spun cu toată fermitatea și candoarea, nu toate formele de existență se potrivesc oricui. Eu am ales-o de la Început pe aceasta, ne-adaptarea sau, episodic, falsa-adaptare, caracterul, temperamentul și tipul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
care dețin „cheia” sau „mandatul” opiniei publice, profesionale sau mai largi, publice. Bătrânețea se află de partea cealaltă a paradisului - a tinereții! Aceasta este opinia curentă și istorică, livrescă. Tinerețea e și a fost cântată pe mii de harpe și tonalități, genuri și specii. Este acel loc spre care, adeseori paradoxal, privim cu o nostalgie puternică, dureroasă, aproape cu invidie - de parcă am fi fost un altul! Spuneam paradoxal deoarece, nu În puține cazuri, această vârstă ascunde avataruri și eșecuri formidabile, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
școlii", apoi Porta bandeiras și Mestre Sala, o femeie și un bărbat, de obicei mulatri sau negri, îmbrăcați în costume fastuoase, femeia sau fata fluturând și steagul școlii. Ei sunt urmați de "Bateria", formația de tobe de diferite dimensiuni și tonalități, care asigură ritmul defilării, apoi "las alas", grupurile propriu-zise de dansatori, întretăiate de care alegorice monumentale (fiecare școală putând prezenta 10-15 asemenea "construcții fantastice" pe roți!). Concurența între școli e acerbă, ca și la fotbal, școlile fiind de obicei organizate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fiind "tamborileros", cei care cu tobele lor de diferite dimensiuni imprimă ritmul, o dansatoare "vedette", 4 "portabanderas" purtători de steaguri, 15 bailarinas y bailarines... Carnavalul începe cu "Las Llamadas" cu "chemările" executate de formațiile de tobe, fiecare cu ritmul și tonalitatea specifice. De Carnaval se produc și grupările de "Murgas", formații vocale care fac deliciul publicului prin "cântări" cu texte satirice. "Vedi Napoli, e poi mori!" Parafrazând zicala populară, o fi cum o fi Carnavalul la Montevideo, dar nu se compară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ei, Tin- cuța. Cei doi ajung la reproșuri transformate rapid în imprecații, violența de limbaj evoluând vertiginos spre violența fizică, punctul culminat al scenei. Climaxul este însă amânat în beneficiul unui discurs elegiac de factură romantică, discurs care atât ca tonalitate, cât și ca tema- tică este similar celui utilizat de prozator în Două loturi. Fragmentul merită redat integral pentru caracterul său instructiv menit a sublinia o serie de distincții fondatoare la Caragiale : „Atunci Petru se scoală drept în picioare, ia
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
encomiastice, în care nu transpar nici emoția, nici posibila influență avută asupra autorului. Universitarii Nicolae Titulescu, Tudor Vianu, George Vâlsan și alții, cunoscuți sau audiați de autor, nu au parte de alt tratament. Portretistica lui G. suferă de o anume tonalitate monocordă specifică „bunelor sentimente”. Întâmplări din alte vremuri (1991) cuprinde scurte proze, didactic-evocatoare, adresate mai ales copiilor, despre Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Constantin Cantacuzino, Doamna Chiajna, Ion Cantacuzino, Ieremia Movilă sau Vasile Lupu. Romanul Pași în deșert (I-II, 1991
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287281_a_288610]
-
cam monocord constituie modul propriu al unei lirici lipsite de amploare vizionară, dar autentică prin fidelitatea față de aspirația unui suflet de a se revela sieși și lumii. Poetul a fost socotit un modernist nu numai datorită unor motive, culori și tonalități asemănătoare cu cele ale simbolismului, ci, mai ales, grație unor imagini fruste, bogate. În anii ’50, dezicându-se cu oarecare stinghereală de temele și spiritul poeziilor din perioada interbelică, B. opune metaforei „floarea pământului” din 1920, o alta plină de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
prin peisajele imaginației, stârnite de cuvinte și devenite prilej de încântare, sau, dimpotrivă, ca o înaintare spre expresia rigidă, austeră. Notele generale ale acestei poezii sunt candoarea, discreția, aerul auroral, fragilitatea, reveria, toate exprimând disponibilitatea deschiderii ființei lăuntrice spre lume. Tonalitățile de cantilenă, ca și preferința pentru imaginile florale permit stabilirea unor conexiuni cu poezia simbolistă, obsesia hibernalului și a albului pur, a increatului sugerând apropieri de G. Bacovia sau de Ion Barbu. SCRIERI: Recital, București, 1976; Nuntă pe ape, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286994_a_288323]
-
citească, scrisul, fiind un meșteșug care se deprinde, tot acasă, prin intervenția familiei. Incursiunea în orașul Poltava, ca și în copilăria lui Petru Velicikovski, se realizează pe traseul biserică-familie-școală având ca linii de forță structurante ale întregului univers al copilăriei, tonalitatea majoră, luminoasă a sacralității, intermediate de preoții din familie, iar pe de altă parte, componenta descendentă, minoră, umbra necesară realizării imaginii în clar-obscur, moartea, care intervine periodic în existența copilului, răpindu-i mai întâi tatăl, apoi pe fratele mai mic
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
face. Fanaticul crede și face. Radicalismul spectacolului - revolta împotriva spectacolelor occidentale. Dacă mori, planificându-ți să mori, sufletul ia altă formă, te realizezi. Spectacolul nu va fi jucat firesc. Înăuntru trebuie aflat adevărul. Viața nu are ce căuta pe scenă. Tonalitățile trebuie lucrate. Prin muzicalitatea sunetului se creează povestea. Trebuie să dăm ideea a ceea ce s-a întâmplat înainte de a începe acțiunea pe scenă. Numai prin căutare se găsește. În spectacol textul e o melodie. Când vom ști ce jucăm, se
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
nu pot să înțeleagă nimic din ceea ce dorește să transmită cadrul didactic, fie depun eforturi substanțiale pentru pătrunderea mesajului din discurs. Concret, aspectul paraverbal al discursului nostru conține, ca elemente de bază, forța sau volumul, ritmul și fluența, înălțimea sau tonalitatea vocii și modul de articulare a cuvintelor. De regulă, „manipulăm” aceste aspecte în mod inconștient, ca rezultat al înzestrării naturale sau al experienței de viață. Cele câteva reguli ale paraverbalului, pe care cadrul didactic, în calitate de manager al clasei de elevi
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
ritm), care afectează atât înțelegerea problemei, cât și discursul. Ritmul poate fi corectat prin mișcări corporale adecvate. Pauzele în vorbire își au rolul lor foarte bine precizat: pregătirea clasei pentru o idee foarte importantă, captarea atenției. Evitați „sunetele fără cuvinte...”. - Tonalitatea trebuie să fie normală. Ridicarea tonului este recomandabilă pentru a sublinia ideile esențiale și pentru „calmarea” unei săli turbulente. Adesea se poate obține un efect similar numai prin coborârea bruscă a tonalității. Tonul ascuțit poate fi considerat ca agresiv și
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
foarte importantă, captarea atenției. Evitați „sunetele fără cuvinte...”. - Tonalitatea trebuie să fie normală. Ridicarea tonului este recomandabilă pentru a sublinia ideile esențiale și pentru „calmarea” unei săli turbulente. Adesea se poate obține un efect similar numai prin coborârea bruscă a tonalității. Tonul ascuțit poate fi considerat ca agresiv și anticipant al unei reacții de atac. - Articularea cuvintelor trebuie să fie clară, distinctă și corectă, fără a putea fi învinuită de „pedanterie” (mai ales la numele proprii și la termenii de specialitate
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
limbii de sub arcada dentară superioară, desprinzând doar vârful limbii. Se repetă exercițiul cu expir puternic exploziv până se obține vibrația surdă a limbii. În a treia etapă se reia exercițiul introducând vibrația laringeană în articularea vocalei î. Se pot folosi tonalități diferite la hipoacuzici. Același exercițiu se execută cu voce șoptită. - Exercițiile de obținere a vibrației limbii prin transfer fonemic se realizează cerând subiectului să articulează la început rar și apoi din ce în ce mai rapid grupurile: tîî, dîî, tuu, duu, tdt, bdo, bdu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ce pleacă de la 20 mm până la amplitudinea maximă de mobilitate. În timpul expirului oral, vălul palatin se ridică, iar curentul de aer pulmonar pune în vibrație corzile vocale prelung și rezonatorul bucal, format din palatul osos și partea anterioară a limbii. Tonalitatea vocalizării este dependentă de frecvența vibrațiilor laringiene și localizarea rezonanței, caracteristică ce face diferența dintre „vocea de piept”, în care tonalitatea este medie, rezonanța este orală anterioară și care constituie obiectivul demutizării, iar pe de altă parte „vocea din cap
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pulmonar pune în vibrație corzile vocale prelung și rezonatorul bucal, format din palatul osos și partea anterioară a limbii. Tonalitatea vocalizării este dependentă de frecvența vibrațiilor laringiene și localizarea rezonanței, caracteristică ce face diferența dintre „vocea de piept”, în care tonalitatea este medie, rezonanța este orală anterioară și care constituie obiectivul demutizării, iar pe de altă parte „vocea din cap”, în care tonalitatea este înaltă cu rezonanța orală posterioară, sau „vocea guturală”, în care tonalitatea este joasă, iar rezonanța este faringeană
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
dependentă de frecvența vibrațiilor laringiene și localizarea rezonanței, caracteristică ce face diferența dintre „vocea de piept”, în care tonalitatea este medie, rezonanța este orală anterioară și care constituie obiectivul demutizării, iar pe de altă parte „vocea din cap”, în care tonalitatea este înaltă cu rezonanța orală posterioară, sau „vocea guturală”, în care tonalitatea este joasă, iar rezonanța este faringeană - tipologii de emisie ce trebuie evitate. Important în emisie sunt două aspecte: menținerea unui grad de deschidere suficient de amplu al mandibulei
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
dintre „vocea de piept”, în care tonalitatea este medie, rezonanța este orală anterioară și care constituie obiectivul demutizării, iar pe de altă parte „vocea din cap”, în care tonalitatea este înaltă cu rezonanța orală posterioară, sau „vocea guturală”, în care tonalitatea este joasă, iar rezonanța este faringeană - tipologii de emisie ce trebuie evitate. Important în emisie sunt două aspecte: menținerea unui grad de deschidere suficient de amplu al mandibulei și lipsa oricărei mișcări de ridicare sau retrage a limbii. Subiectul reproduce
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se trece la pronunția pe silabe sau pe litere, ca în final prin sinteză să reușească recompunerea cuvântului și să indice noțiunea exprimată prin cuvânt. În final se lucrează la ritmul și intonația exprimării propoziționale. Deformări în articularea fonemului u - Tonalitatea înaltă a fonemului u, cu așa numită „voce de cap', este datorată frecvenței înalte de emisie a fonemului, ridicării laringelui, îngustării spațiului cu vălul palatin, mutării posterioară a rezonanței orale și dispariției rezonanței toracice. Defectul tulbură inteligibilitatea vorbirii de aceea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
transmise în cazul emiterii cu „voce din piept' a fonemului, respectiv lipsa vibrațiilor în cazul emiterii cu „voce de cap'. Se reia acțiunea de poziționare a sistemului articulator și se explică pe imagine sau pe programul de simulare modificările de tonalitate și poziționare a laringelui. Dacă e fost emisă corect vocala a se reia pronunția ei și prin deviere se trece succesiv la sunetul o și în final la fonemul u. - Deformarea fonemului u în sunetul o este cauzat de poziționarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
retragerea limbii și micșorarea deschiderii mandibulei. - Deformarea fonemului ă în vocala o se corectează ușor prin relaxarea obrajilor și îndepărtarea comisurilor bucale în pronunție. - Deformarea fonemului ă în vocala e impune retragerea limbii, nu ridicarea ei. - Desonorizarea sau nazalizarea în tonalitate înaltă îvoce de cap) a fonemului ă necesită redobândirea unei fonații laringiene, cu vibrații toracice îvoce din piept), prin exersarea articulării diapozonului vorbirii - fonemul a. (22, 184, 228) Demutizarea vocalei I Fonemul i este o vocală închisă, dispunând alături de fonemul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
consolidării emiterii sunetului i ascuțit și închis. Se pronunță petec în loc de pitic, șepcă în loc de șipcă. Se reiau exercițiile de ridicare a limbii și de menținere a contactului ferm la arcadele dentare superioare. Se ajută ridicarea limbii prin apăsare sub mandibulă. - Tonalitatea acută a fonemului i pronunțat cu „voce de cap” se datorează emiterii cu o frecvență prea ridicată a fonemului - asemeni unui țipăt, și cu un efort muscular și respirator crescut, care se observă pe fizionomia logopatului prin injectarea ochilor, congestia
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
respirator crescut, care se observă pe fizionomia logopatului prin injectarea ochilor, congestia feței și căldura care cuprinde extremitatea cefalică până în creștetul capului. Logopatul va percepe dispariția vibrațiilor toracice, iar prin gestul de relaxare și coborârea vocii, făcut de recuperaționist micșorează tonalitatea vocii. - Nazalizarea fonemului i se resimte de către logopat ca o vibrație la rădăcina nasului și prin răcirea curentului de aer. Vocea nazală are tendința de a se extinde și la celelalte foneme, influentând inteligibilitatea vorbirii. Pentru corecție se fac exerciții
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]