2,344 matches
-
pune întrebări relei conștiințe a omului occidental, eliberat într-adevăr de fascism și rasism, dar care închide ochii în fața practicii fascismului și rasismului la alții (p. 889). Nu este chiar rău spus... S-ar fi putut însă adăuga: și în fața totalitarismului stalinist în țările din Est. La Le Neorealisme este clasat autorul român Marin preda (1922-1980), între o romancieră bulgară (Blaga Dimitrova) și un romancier grec (Dimitris Hatzis), căruia i se datorează Moromeții (Les Moromoto (sic), I, 1966, II, 1967), roman
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
statului național unitar, închis, centralizat etc. Este evident că mentalitatea autoritară, mai mult chiar: totalitară, nu poate apăra decât principiul statului național centralizat, controlat, autarhic. Drept urmare: conflictul naționalism/europeism se dublează (și de fapt el se confundă) cu conflictul: democrație/ totalitarism, libertate/opresiune, federalizare/suveranitate națională. Tot ce este european devine deci și transnațional, antitotalitar, antinaționalist, antișovin, antirasist, împotriva antisemitismului și a oricăror altor discriminări. În aceste domenii, idealul european este exemplar, intransigent și activ. El nu mai reprezintă o simplă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de extremă dreaptă, ale unor exponenți ai acestei generații, cu calități, nimic de spus, datând de prin 1940 (și mai înainte), îmi spun că delimitarea ideologică este necesară. Unii se pot chiar întreba (naivi sau speriați): am scăpat de un totalitarism cultural spre a ne îndrepta spre un altul? Între aceste două blocuri compacte, cultura română de centru, firavă, intimidată, izolată, fără mari tradiții actualizate, prinsă între două focuri, sub presiunea extremismelor de stânga și de dreapta, se află într-o
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Alexandru paleologu (cel din Despărțirea de Noica, dar și din Souvenirs) apără valorile culturii de centru. Nu trebuie omis nici Iordan Chimet. G.D.S. poate fi considerat, în linii mari, de aceeași orientare. și totuși, o alegere trebuie făcută. Între două totalitarisme culturale, singură cultura de centru reprezintă libertatea spirituală, adevărul democratic și integrarea reală în Europa. Această Românie este idealul nostru și nu alta. 2. Din nou: stânga, centru sau dreapta? pe Mircea Vulcănescu l-am cunoscut acum, când îmi amintesc
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
confruntarea ideologică actuală. (Reviste ca Sfera politicii și, recent, polis sunt promițătoare). șt. Zeletin sublinia această carență a liberalismului românesc încă din anii treizeci. O ideologie românească de centru este și rămâne vitală pentru viitorul democrației române, prinsă între două totalitarisme agresive, deloc dispărute. N-ar trebui să uităm niciodată și în nici o împrejurare această situație și necesitate esențială. IV. Aspecte documentare românești 1. Luminile românești și descoperirea Europei La sfârșitul secolului al XVIII-lea și la începutul celui de-al
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
este vorba despre o confruntare pur ideologică între comunism și liberalism, mai târziu s-a ajuns la concluzia că acest război a fost mult mai complex, ajungându-se de la o confruntare politică la una a regimurilor de guvernare democrație respectiv totalitarism. „Analiștii occidentali nu au ajuns, încă la un punct de vedere comun în ceea ce privește originile Războiului Rece și nici nu sunt în măsură să răspundă la întrebarea fundamentală: Cine a câștigat războiul și cum?" Statele Unite sunt cu siguranță mai slabe la
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
PUF]), les Idîes politiques contemporaines (Idei politice contemporane [PUR]), Introduction à la sociologie politique (Introducere în sociologia politică [Seuil]). Este de asemenea fondatorul și directorul Centrului de Studii și Cercetării despre Democrație (CERAD), laborator pe lângă Rennes-I • Democrație; Marxism; Societate civilă; Totalitarism. SYLVAIN BOULOUQUE, istoric, membru al comitetului redacțional al revistei Communisme, el este autorul volumului Anarchistes face aux guerres coloniales (Anarhiștii și războaiele coloniale [Atelier de crîation libertaire, 2003]), și coautor al volumelor Traîtes et trahisons. Guerres, imaginaires sociaux et constructions
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și La Joie douloureuse. La libîration de la France (Bucuria îndurerată. Eliberarea Franței; Complexe, 2004) • Anticomunism; Antifascism; Război; Eliberare; Rezistență; Simbolistica comunistă. STÉPHANE COURTOIS, istoric, director de cercetări la CNRS (Sophiapol-Paris-X). Specialist în problemele comunismului francez și internațional și în problemele totalitarismului, director al revistei Communisme, director al colecției „Democrație sau totalitarism” (Le Rocher), este autorul a numeroase lucrări. A fost, mai ales inițiatorul Cărții negre a comunismului (Robert Laffont, 1997) și tot sub îndrumarea lui s-au publicat recent lucrările les
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Eliberarea Franței; Complexe, 2004) • Anticomunism; Antifascism; Război; Eliberare; Rezistență; Simbolistica comunistă. STÉPHANE COURTOIS, istoric, director de cercetări la CNRS (Sophiapol-Paris-X). Specialist în problemele comunismului francez și internațional și în problemele totalitarismului, director al revistei Communisme, director al colecției „Democrație sau totalitarism” (Le Rocher), este autorul a numeroase lucrări. A fost, mai ales inițiatorul Cărții negre a comunismului (Robert Laffont, 1997) și tot sub îndrumarea lui s-au publicat recent lucrările les Logiques totalitaires en Europe (Logicile totalitare în Europa [Le Rocher
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la instaurarea unui regim inedit; partidul a monopolizat atât sfera politicului, cât și statul, atât ideile, cât și difuzarea lor, atât producția, cât și repartizarea avuțiilor; și el le păstrează utilizând ca mijloc de guvernare teroarea. Astfel, Lenin a inventat totalitarismul, iar URSS va fi matricea acestui comunism totalitar. Comunismul: un ideal frumos, dar prost transpus în practică? Dacă propaganda* a făcut multă vreme să se creadă că URSS și țările-satelit sunt „paradisul muncitorilor” trăind într-o societate abundenței datorită unei
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de pe Don. Ea prefigura diversele campanii de exterminare (genocid de clasă) ca cele organizate de Stalin (foametea din Ucraina din anii 1932-1933 sau Marea Teroare*) ori ca genocidul organizat de khmerii roșii* contra populației propriei lor țări. în fazele de totalitarism de mare intensitate care au încununat cucerirea puterii, toate regimurile comuniste au practicat o intensă teroare, îndeosebi împotriva elitelor tradiționale, atât politice, cât și sociale, religioase sau chiar intelectuale. Totuși, odată aceste regimuri bine instalate într-un totalitarism de mai
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
fazele de totalitarism de mare intensitate care au încununat cucerirea puterii, toate regimurile comuniste au practicat o intensă teroare, îndeosebi împotriva elitelor tradiționale, atât politice, cât și sociale, religioase sau chiar intelectuale. Totuși, odată aceste regimuri bine instalate într-un totalitarism de mai mică intensitate - ca în URSS și în democrațiile populare după 1956 - teroarea a continuat să bântuie în viața de toate zilele prin punerea sub control a societății de către o poliție politică omniprezentă și prin claustrarea populațiilor în interiorul unor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și în ianuarie 2006, el a protestat cu furie împotriva unei rezoluții a Consiliului Europei care chema la condamnarea solemnă a crimelor comise de regimurile comuniste și a recuzat orice demers comparativ între nazism și comunism reunite sub conceptul de totalitarism*. Pot fi oare comparate comunismul și nazismul? Contrar unei legende foarte răspândite, noțiunea de totalitarism* n-a fost inventată în timpul Războiului Rece*: ea a apărut în Italia în 1924, cu referire directă la regimul lui Mussolini. Ea a fost apoi
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care chema la condamnarea solemnă a crimelor comise de regimurile comuniste și a recuzat orice demers comparativ între nazism și comunism reunite sub conceptul de totalitarism*. Pot fi oare comparate comunismul și nazismul? Contrar unei legende foarte răspândite, noțiunea de totalitarism* n-a fost inventată în timpul Războiului Rece*: ea a apărut în Italia în 1924, cu referire directă la regimul lui Mussolini. Ea a fost apoi elaborată încet-încet de către istorici europeni între 1920 și 1930, dar a căpătat consistența definitivă în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
proclama pe primul drept campion al „taberei Binelui” și pentru a-i stigmatiza pe toți care nu i s-au raliat, ca aparținând „taberei Răului”. Această postură le-a permis comuniștilor să denunțe demersul comparativ și analiza în termeni de totalitarism, inițiată de câțiva autori întreprinzători ca Hannah Arendt sau Raymond Aron. Astăzi, contextul în care este pusă chestiunea comparației s-a schimbat radical. Prăbușirea sistemului lor i-a privat pe comuniști de puterea de intimidare de care au dispus timp
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nu o permite. Principalele elemente ale dosarului au fost prezentate în 1997 în Cartea neagră a comunismului și au fost ulterior aprofundate de mai mulți autori - Alain Besanșon în Malheur du siècle (Nenorocirea secolului) în 1998, Bernard Bruteau în Totalitarismes (Totalitarisme), în 1999, fără a uita incitanta corespondență a lui Franșois Furet cu Ernst Nolte publicată în 1998. Discuția a fost reluată pe plan universitar în numerele 59 și 60 ale revistei Comunisme, în 2000, apoi în lucrările a patru colocvii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Nolte publicată în 1998. Discuția a fost reluată pe plan universitar în numerele 59 și 60 ale revistei Comunisme, în 2000, apoi în lucrările a patru colocvii internaționale publicate între 2001 și 2006. Jean Baudouin amintește în acest dicționar (articolul „Totalitarism”) fundamentele chestiunii. Important este ca, înainte de toate, să se știe că nu putem înțelege comunismul veacului XX fără a ne întreba care este dimensiunea lui totalitară și deci, în mod inevitabil, care sunt similitudinile cu celălalt fenomen totalitar al secolului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ei extremă, Revoluției Franceze îi lipsesc două caracteristici fundamentale al bolșevismului*: ideologia - marxismul* - devenită dogmă și ortodoxie* - marxism-leninismul; și organizația revoluționarilor de profesie. Or, articularea acestei ideologii la această organizație este cea care tutelează nașterea, odată cu crearea Partidului bolșevic, a totalitarismului* - o specificitate a secolului XX. Asta n-a împiedicat PCF* să recupereze exemplul Revoluției Franceze. Dacă, până în 1934, acest partid nutrea anumite suspiciuni la adresa ei, considerând-o „burgheză” el o repune la loc de cinste odată cu cotitura marcată de Frontul
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
îmbinând cu abilitate pasiunea revoluționară, care vizează distrugerea societății existente, pasiunea utopică, care crede în posibilitatea unei societăți perfecte, și pasiunea scientistă prin care pretinde să-și justifice în mod științific politica, Lenin a pus bazele unui fenomen politic inedit: totalitarismul*. 1928-1941 Revoluția stalinistă încă înainte de moartea lui Lenin, pe 20 ianuarie 1924, bătălia pentru succesiunea lui era dezlănțuită în sânul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice* (PCUS). Dar Stalin este un maestru al manevrelor în aparatul de partid căruia îi controlează
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
armistițiu cu „specialiștii burghezi”, reprimați cu brutalitate după procesul de la șahtî din 1928. Acum propaganda atinge adevărate culmi în minciună și dezinformare*, descriind viața paradiziacă a colhoznicilor și prezentând cotitura stalinistă drept întreprinderea de modernizare a unei țări înapoiate. Instaurarea totalitarismului de mare intensitate Anii următori colectivizării sunt marcați de valuri de epurări în rândurile PCUS. Pe plan ideologic, Stalin impune un „clasicism” sovietic în cultură*, cu abandonarea avangardismului în artă și în literatură în numele „realismului socialist”, iar, în istorie, cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
14 aprilie 1988, URSS anunța că se va retrage din Afganistan începând cu luna martie a anului 1989: este pentru prima oară când Armata Roșie părăsește un teatru militar extern, după deruta din Polonia din 1920. O decizie contrară logicii totalitarismului* care nu avea în vedere decât extinderea constantă a sistemului și, în cel mai rău caz menținerea cu orice preț a controlului asupra puterii. în august 1988, Angolo, Cuba, Statele Unite și Africa de Sud cad de acord cu privire la o încetare a focului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de fier” care coboară asupra Europei de Est. Iar în septembrie 1947, odată cu începutul „oficial” al Războiului Rece* și crearea Kominform* confruntarea reîncepe cu și mai multă înverșunare, în primul rând prin conflictul celor două superputeri. Dacă partidul-stat* sovietic impune totalitarismul în lagărul său, SUA devin mentorul mondial al anticomunismului, pe baza unei critici democratice cu trei capete de acuzare majore: supunerea în fața unui stat străin, atracția pentru violență și negarea libertăților și a democrației. Anticomunismul fracturează aproape toate forțele politice
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
colaborator al lui Goebbels, fapt care-i influențează uneori discursul; dar, după 1956 și înlăturarea lui Taubert, VVF renunță la orice ambiguitate față de trecutul Germaniei sau de necesitatea apărării democrației. Anticomunismul se inserează atunci într-o luptă mai generală contra totalitarismului; așa cum s-a întâmplat în cazul Congresului pentru Libertate și Cultură*, fără a uita posturile de radio americane care emit înspre RDG (Rundfunk im Amerikanischen Sektor, 1946), înspre democrațiile populare (Radio Free Europa, 1950) și înspre URSS (Radio Libery, 1953
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Laosul. Dar și în această regiune, delirul criminal al khmerilor roșii*, în Cambodgia, umbrește triumful vietnamez. Totuși, în Asia își mențin astăzi, cel mai bine dominația partidelor-stat comuniste: totalitară în Coreea de Nord; autoritară în Laos; într-un regim hibrid, amestec de totalitarism de mai mică intensitate și de „socialism de piață” în China și în Vietnam. ASASINAT POLITIC Asasinatul politic reprezintă în regimurile comuniste o practică constantă, distinctă de teroare* de masă și de asasinatul legal prin intermediul unor procese trucate, și o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
dovedească incapabil de așa ceva, atât din cauza totalei sale lipse de experiență în problemele economiei moderne, cât și a conflictelor care amenințau țara la marginile ei. Va fi nevoie de aproape jumătate de secol pentru ca RPC să se degajeze de un totalitarism maoist de mai mică sau de mai mare intensitate pentru a se alătura economiilor de piață, continuând în același timp să evolueze în limitele unui regim autoritar. Propunerea făcută în 1949 de către Stalin* ca PCC să se mulțumească într-o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]