2,402 matches
-
bancului, vezi Insem(i)nări, pag. 77, notă din 31 octombrie 1984. pppp Adică de torturi, ucideri premeditate și din culpă, șantajul cu "pedepsirea" membrilor de familie. Nu intrau aici transformarea în spioni a celor apropiați unui "obiectiv" (de la "tovarășul/tovarășa de viață" la colegi de serviciu, sau chiar la studenți și elevi inclusiv minori dacă nepricopsitul era dascăl). qqqq "După restituirea jurnalului meu (...) am șovăit, un timp, între a-l distruge pur și simplu, ca pe un obiect poluat, și
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Polirom, Iași, 2004; Casa cu storuri galbene, roman, Editura Polirom, Iași, 1997; Nudul Dianei, Editura Polirom, Iași, 2007. Publicistică: Românul imparțial, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011. Coautoare a volumelor Cartea roz a comunismului, coord. Gabriel H. Decuble, Editura Versus, 2004; Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism, coord. Dan Lungu, Editura Polirom, Iași, 2008; Divanul scriitoarei, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010, coord. Mihaela Ursa. Traduceri: Marele secret al zilelor de naștere de Jean-Claude Marie (2003); Reprezentarea lumii la copil de Jean Piaget
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cîteva pre fețe și sus-menționata anthologie a portretului, dar, deși unele scrieri de tinerețe continuă să fie traduse și publicate după moartea sa, putem considera că ultimul text francez îl reprezintă Caietele sale, acest pseudo-jurnal apărut în 1997, prin grija tovarășei sale de viață, Simone Boué. Dar și aici persistă o ușoară ceață cronologică, tema tică și generică pentru că, dincolo de faptul că încalcă aproape toate regulile cunoscute ale unui jurnal, conținutul este practic un "macu lator" pentru toate textele publicate. Mesajul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ca să fiu citit." (p.236) Există, totuși, un soi de complicitate afectivă și dincolo de moarte. Gînditorul umple caiete întregi pe care le sortește distrugerii (dar fără a o face el însuși în timpul vieții) și pe care le lasă moștenire Simonei, tovarășa lui senină și transparentă, care decide să-i ignore dorința, devenind astfel, cumva, coautor. Pînă atunci, ea nu făcuse decît să-i scrie la mașină manuscrisele, permițîndu-și din cînd în cînd mici remarci (de care el ținea rareori cont, de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Căldăraș avea o drăguță, o știa toată secție, fâța aia trecea de trei ori pe zi prin hală, dădea de două ori din șolduri, bocănea pe tocurile ei înalte și dispărea. Încă în ziua aceea s-a aflat că această tovarășă va fi noua magazioneră. Și ea? Ea, Magdalena Ursu, ce să facă? Păi, să se califice la vreo unealtă. Căldăraș o asigură părintește că totul o să se aranjeze și, pe urmă, se făcu nevăzut. După zece minute dispăru și viitoarea
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
încearcă, că mai caută o soluție, că toți suntem oameni, ce naiba, să mai treacă pe la ei, s-o mai găsi o slujbă, poate, cine știe, chiar la noi în combinat, de multe ori tot răul e spre bine, capul sus tovarășa! Și, mai ales, să nu-și închipuie cumva că are cineva ceva cu ea! La magazie problema era ca și încheiată. A fost deja numit înlocuitorul ei. Adică înlocuitoarea, nu se putea ea stăpâni. Adică înlocuitoarea, admiteau unii, ceilalți se
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
și pregătindu-se să noteze ceea ce va solicita ea. Tovarășul Lascu, la fel de distins cum îl cunoștea de pe stradă (și din gândurile ei), cu cămașa imaculată și cu o cravată sobră, aștepta și el. Numai că Magdalena uită tot-tot. Vă ascult, tovarășa! îl auzi pe tovarășul Lascu. Însă tovarășa, în loc să încerce să-și amintească motivul pentru care luptase atât de mult să ajungă în această audiență, se străduia din răsputeri să-și scoată din capul ei, în clipa aceea atât de gol
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
solicita ea. Tovarășul Lascu, la fel de distins cum îl cunoștea de pe stradă (și din gândurile ei), cu cămașa imaculată și cu o cravată sobră, aștepta și el. Numai că Magdalena uită tot-tot. Vă ascult, tovarășa! îl auzi pe tovarășul Lascu. Însă tovarășa, în loc să încerce să-și amintească motivul pentru care luptase atât de mult să ajungă în această audiență, se străduia din răsputeri să-și scoată din capul ei, în clipa aceea atât de gol, frazele de început, cele pe care le
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
dar fu incapabilă să mai scoată un cuvânt. Tovarășul Lascu își aprinse o țigară și telefonul sună din nou. După câteva clipe, tovarășul Lascu zise ferm: - Să aștepte! Sunt în audiențe. După care reașeză receptorul în furcă. Uite ce e, tovarășa Ursu, noi, în perioada asta, avem probleme destul de importante. De pildă, la fabrica de ciment. Dar de ce să vorbesc cu dumneata despre fabrica de ciment? Avem probleme destule și cu combinatul vostru! (,Și al meu, deci! gândi bucuroasă tovarășa Ursu
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
e, tovarășa Ursu, noi, în perioada asta, avem probleme destul de importante. De pildă, la fabrica de ciment. Dar de ce să vorbesc cu dumneata despre fabrica de ciment? Avem probleme destule și cu combinatul vostru! (,Și al meu, deci! gândi bucuroasă tovarășa Ursu. Înseamnă că n-o să mă mai dea afară!") Dumneata știi câte bobârnace încasez eu pentru că voi (,Noi", zâmbi cu tot obrazul tovarășa Ursu)... pentru că voi nu sunteți capabili să vă îndepliniți niciodată planul? Niciodată! accentuă tovarășul Lascu. Știi cum
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
despre fabrica de ciment? Avem probleme destule și cu combinatul vostru! (,Și al meu, deci! gândi bucuroasă tovarășa Ursu. Înseamnă că n-o să mă mai dea afară!") Dumneata știi câte bobârnace încasez eu pentru că voi (,Noi", zâmbi cu tot obrazul tovarășa Ursu)... pentru că voi nu sunteți capabili să vă îndepliniți niciodată planul? Niciodată! accentuă tovarășul Lascu. Știi cum stați acum cu producția la export? Nu, Magdalena Ursu nu știa lucrul acesta și îi era nespus de rușine. Vezi? Voi nu știți
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
de șase luni, s-au dus să-l mute pe nu știu care inginer în casă nouă. Și, pe urmă, dați vina pe alții că nu vă trimit utilajele la vreme și că de aceea nu vă faceți voi planul! Păi, dumneata, tovarășa Ursu, nu înțelegi că așa nu se poate lucra? Sigur că nu înțelegi! La export ați trimis zeci de garnituri de proastă calitate. Știi cât ne costă asta în valută forte? Fără să mai punem la socoteală că v-ați
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
părea că nu se mai sfârșește. Magdalena nici nu mai îndrăznea să se miște. Aștepta, aștepta și aștepta. Aștepta să se termine convorbirea telefonică. Apoi, pe măsură ce aceasta se prelungea, aștepta să se afle deja odată în stradă. - Așa că asta este, tovarășa Ursu, îl auzi pe Lascu adresându-i-se. Ea nici măcar nu-și dădu seama când s-a terminat discuția telefonică. Funcționarul care alcătuia procesul verbal se sculă să-l cheme pe următorul solicitant. Se sculă și Magdalena Ursu. Tovarăul Lascu
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
câteva clipe. Ca și cum ar fi socotit ce favoruri și chilipiruri le mai dase Sorin celor de-ai lui Brandaburlea. Se avântă din nou: - Știu eu prea bine ce face Sorinel al nostru la votare! Eu știu, băi, cine a fost tovarășa Rela Păsculescu. Câți nu i-a dus doru', măcar așa, un șut să-i tragă în bucile alea cât roata carului. Tot tac-tu a tras-o și pă ea. A murit anul trecut, norocu' ei, că acuma, când dă
Player cu papa by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/8268_a_9593]
-
reci, cei din televiziune aveau orgoliul lor și spuneau că se pot descurca și singuri. Dar filmele lor documentare erau atât de politizate, încât, comparativ, ale noastre păreau aproape "reacționare". La fiecare două, trei cadre, îi vedeai pe tovarășul și tovarășa, lucru care în Sahia nu se făcea chiar așa. Cum s-a schimbat spectatorul de film în ultimii 30 de ani? În ultimii 20-30 de ani s-a produs o schimbare fundamentală: vizionarea clasică se făcea în săli de cinema
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
familiile celor plecați pe front și în mod cu totul special față de invalizi, orfani și văduve de război (IOVR). Deoarece la sfârșitul anului 1944 comuniștii nu trecuseră încă la măsura suprimării abuzive și inumane a pensiilor și ajutoarelor acordate IOVR, tovarășa de mai sus putea să-și dea liber resentimentelor și urii cu care fusese instruită la „cursul de cadre” ce avea ca obiect unic și principal deslușirea „doctrinei Marxisto Leniniste”. De altfel, la vremea aceea, PCR încă nu și adjudecase
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
morale necesare evidențierii unor tovarăși de „luptă” grea, printre care se regăsea și el: „...dintre tovarășii care și-au ridicat tovarăși în loc (adică, „tovarăși care șiau găsit înlocuitori”, n.n.) sunt tovarășii: Weiselberg Isac, secretar technic, care șia ridicat în loc pe tovarășa Ungureanu Antoaneta și tovarășul Secretar Bighiu care și-a ridicat în loc pe tovarășul Bălteanu Vasile”. Se pare că „ridicarea în loc a tov. Bălteanu” a fost definitivă, după cum se va vedea. b. Marea obsesie a uteciștilor - tineretul Frontului Plugarilor În pofida faptului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se termină cu capitolul „evidențiați”, din care vom cita următoarele: „...după felul cum au înțeles să ducă munca, să răspundă la chemările organizației noastre, s’au evidențiat în luna asta tov-ii: tinerii din Institutul de Minori, tov. Rotaru Ioan, precum și tovarășele care s’au înscris voluntar în brigăzi și în echipele de serviciu în Clubul organizației noastre: Maria Savin, Maria Vizitiu, Artenian Maria, Artenian Ana, Maria Ionescu și altele”. g. „Toți membrii TP sunt de naționalitate română” Citarea celor scrise în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
făurirea Federației Mondiale a început cu bătălia de la Vaslui, nemaipunând la socoteală că tinerii spanioli, greci, indonezieni, chinezi, etc. au primit cu siguranță mesajul mobilizator al tov-ului P. Bighiu, din estul României ocupate de ruși. Cum nu puteau lipsi nici tovarășele devotate cauzei, iată ce a scris Bighiu: „...au luat cuvântul prietena Nuța Pricope care s’a adresat tinerelor fete (cu ce anume?, n.n.) precum și prietenul Rășescu Constantin care s’a adresat tineretului vasluian (ce minciuni a debitat și acest tov.
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și sau organizat și reorganizat comitetele comunale și sătești acolo unde nu corespondea vechiul comitet”. Oare în ce sens unele comitete nu „corespondeau” de a fost nevoit tov-ul să facă schimbări? Vom afla în continuare: „...sau pus în comitete și tovarășe fete la Secția Agitație și Propagandă iar în comuna Poienești, secretar”. Olaru N. explică pe înțelesul tuturor ce și cum în chestiunea acestor noi comitete: „...sa făcut instructaj cu noile comitete de felul cum trebuie săși ducă munca în noua
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
aceeași nație, căutând a se imita, astfel, mai vechea înființată „uniune a femeilor democrate din România”, compusă și din românce dornice și de aventuri politice, nu numai de celelalte. Potrivit raportului lui Abramovici, la adunarea de constituire a participat și „...tovarășa Bety Birănștain, delegata C.C. (al CDE - central, desigur, n.a.)”. Numele acestei tovarășe era, probabil, Birenstein, dar, mai rău ca pe timpul lui Antonescu, evreii își românizau numele, de-acum, în mod voluntar! Conducerea comitetului provizoriu al evreicelor vasluiene fusese încredințată „... Doamnei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
femeilor democrate din România”, compusă și din românce dornice și de aventuri politice, nu numai de celelalte. Potrivit raportului lui Abramovici, la adunarea de constituire a participat și „...tovarășa Bety Birănștain, delegata C.C. (al CDE - central, desigur, n.a.)”. Numele acestei tovarășe era, probabil, Birenstein, dar, mai rău ca pe timpul lui Antonescu, evreii își românizau numele, de-acum, în mod voluntar! Conducerea comitetului provizoriu al evreicelor vasluiene fusese încredințată „... Doamnei Moisescu”. Deci, Birănștain era tovarășă, iar președinta de la Vaslui „doamnă”. Motivul? Apartenența
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
al CDE - central, desigur, n.a.)”. Numele acestei tovarășe era, probabil, Birenstein, dar, mai rău ca pe timpul lui Antonescu, evreii își românizau numele, de-acum, în mod voluntar! Conducerea comitetului provizoriu al evreicelor vasluiene fusese încredințată „... Doamnei Moisescu”. Deci, Birănștain era tovarășă, iar președinta de la Vaslui „doamnă”. Motivul? Apartenența politică! La capitolul căruia noi îi vom spune „fapte mărețe rezervate unui viitor neprecizat”, vom bifa cele găsite în acest raport și anume: „...s’au format comisiuni care au vizitat doamnele din oraș
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ului să se trimită conferențiari și instructori pentru a se lămuri opinia publică asupra problemelor ce frământă ulița evreiască”. Ultimatumul de la final transmis de către Șafer celor de la Centrală este mai mult decât grăitor, cu toate fondurile strânse cu trudă de către tovarășele din „resortul feminin”: „Cerem fonduri (subl.ns.)”. Probabil, așteptându-se a primi un răspuns prin poștă, responsabilul secretar general al CDE Vaslui, își scrisese pe raport și adresa: „Vaslui, strada Ștefan cel Mare, no. 108”. o. Aprilie 1947 - noua echipă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fusese chiar așa de sincer, dacă nu cumva, pudic fiind, ascunsese realitățile ce priveau cea mai dragă legumă a românului: CARNEA, precum și ale altor produse la fel de importante pentru a putea trage la șaibă (tovarășii muncitori) sau la războiul de țesut (tovarășele muncitoare), ca să nu mai vorbim despre șoimii patriei sau pionerii, fiii „mamei unice - Elena Ceaușescu”! Iată, în citat, câteva extrase foarte importante din aceste anexe, întocmite pentru luna octombrie a anului 1989: „...carne-total: plan - 2394 tone; realizat - 1462. Carne bovină
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]