9,719 matches
-
ceea ce nu se poate spune și despre... partea celor care publică atari pozne! - însăilările, bizareriile, trișările date drept traduceri din marii poeți ruși - Ahmatova, Fet, Bunin, Țvetaeva, Pasternak. Osteneala e bună pentru altceva, pentru cititul poeziei adevărate, nu... mutilate. De traducători amatori. De nechemați. Care, de altfel, nu sunt privați de posibilitatea de a demonstra contrariul. Că pot ajunge... chemați, profesioniști, dotați cu harul necesar pentru a româniza texte celebre. Având mână liberă s-o facă, ei trebuie chiar să aibă
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
româniza texte celebre. Având mână liberă s-o facă, ei trebuie chiar să aibă și mână, cum se spune, adică adevărată meșterie. Pe când în cazul dnei C. nu poate fi vorba de mână ușoară, ci de absența elementarului har de traducător, care vine cu adevărat în sensul spusei italienești: „Traduttore”, Traditore! (Eu permițându-mi să iau între ghilimele „traduttore”, ghilimele care nu există în original, dar i se potrivesc perfect dnei „traducătoare” D.A.C. Și-apoi ce proză neajutorată dă tălmăcitoarea
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
plămânii muzelor akmeiste sau neoclasiciste, dar și moderne, uneori - de-a dreptul avangardiste - traducerea ca poezie; obligator să fie și ea, traducerea, poezie. Încât așazisa traducere marca D.A.C. e o antipoezie, o anti-Țvetaeva, rezultatul unei îndeletniciri de neprofesionist, de „traducător” neînzestrat pentru fapta la care a purces. E un exces. Sinonim abuzului. Iresponsabilității. Românescului și - de ce nu? - uneori universalului „merge și așa”. Ba nu, nu merge. În cazul marilor poeți. Ba, în genere, nu trebuie să meargă în cazurile tuturor
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
că în spiritualitatea rusă scorușul are o semnificație de simbol ancestral, emblematic, se relevă și într-un alt poem, laconic, al Marinei Țvetaeva: „Tăiau/ Scorușul/ Ager-temerar./ Scorușul/ Destin/ Amar./ Scorușul -/ Cu lăstari/ Ce încărunțesc.../ Scorușul!/ Destin/ Rusesc.” (1934). Astfel că „traducătorii” gen D. A. C. trebuie serios avertizați să nu taie scorușii! Însă nu chiar toți redactorii de reviste îi cred pe cuvânt pe unii ce se dau drept cunoscători de cuvânt străin mlădiat în poezie, pe care, cică, îl traduc, artisticește
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
clopotnițelor depărtate. Să ne referim doar la două cazuri de interpretare/ traducere după ureche a poemului Annei Ahmatova. În rândul al patrulea cerbul vorbește de aurora boreală și nu o duce acolo, la „Zoo”! Iar comparând ultimul rând din textul traducătorului cu cel din original se înțelege că este un uriaș decalaj între „clopotnițe” și... clopoței! ș„Și clinchet de clopoței, pierdut în uitare” (S. C.) - „Sub dangătele clopotnițelor depărtate” (A. Ahmatova).ț Lipsit de adecvată cultură generală, „traducătorul” gafează până și
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
pagini de carte („Amintiri despre Al. Blok”). Nu, nu, - era imposibil să aperi așa ceva. În mare, concluziile din recenzie erau absolut îndreptățite: „Toate aceste «cusururi» se datorează necunoașterii realității, istoriei și vieții literare..., necunoașterii unor reguli elementare ale meșteșugului de traducător, precum și lipsei unei minime pregătiri filologice”. Un (alt) adevărat dezastru mi l-au înfățișat, în ansamblul lor, traducerile semnate de L. C. din creația lui Velimir Hlebnikov. Pentru a exemplifica, s-o luăm de la cazuri elementare: confuzii impardonabile între noțiuni, când
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
de-a dreptul vlăguit și dezorientat, am renunțat să duc la capăt colecția de gafe care s-ar putea aduna din toate cele 300 de pagini traduse atât de slut, să zic, din marele Velimir Hlebnikov. Asta e: când vorbesc traducătorii de atare nivel, și muzele, și poeții sunt reduși la tăcere. Mai ales când în loc de tunuri trag tancurile. Dar, revenindu-mi nițel, îmi continui periplul prin grădinile poeților contemporani, pentru a constata, însă, fără urmă de satisfacție că, din păcate
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
muzele, și poeții sunt reduși la tăcere. Mai ales când în loc de tunuri trag tancurile. Dar, revenindu-mi nițel, îmi continui periplul prin grădinile poeților contemporani, pentru a constata, însă, fără urmă de satisfacție că, din păcate, până și unii din traducătorii oarecum recunoscuți ca „buni” din literatura rusă în anumite cazuri dovedesc o elementară necunoaștere a subtilităților limbii din care românizează. În noiembrie 2012, la Târgul Internațional de Carte „Gaudeamus”, a fost propusă și o plachetă intitulată „Lecturi de poezie ale
Necunoaștere și iresponsabilitate (Despre unele „traduceri“) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/3518_a_4843]
-
al agenților literari, cu descrierea domeniilor în care sunt specializați. De asemenea, o excelentă sursă este și The Writer’s Market. Înainte de a-i contacta, pregătiți traducerea unui fragment și descrierea în una-două pagini a cărții / proiectului. Nu apelați la traducători români, ci la nativi. Din fericire, în ultimii ani numărul lor a sporit considerabil, și datorită programului de pregătire a tinerilor traducători care a funcționat în cadrul ICR, în parteneriat cu Centrul cultural Palatul Mogoșoaia. În această primă fază, va trebui
Cum se traduce o carte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3526_a_4851]
-
de Tania Radu, nu de Ana Antonescu, care a transpus în limba română doar pe Joël Dicker. Tentația de a cuprinde bogăția zonei de traduceri literare etalate la Bookfest a dus la erori, le regret sincer, căci îi respect pe traducători, cărora le datorăm minunățiile venite de pe tot mapamondul.
Alte noutăți de la Bookfest by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3537_a_4862]
-
1990, I. Negoițescu și Ștefan Aug. Doinaș s-au aflat într-o vizită la Budapesta. Cu acest prilej, în ziua de 3 martie, la Hotel „Mercure” de pe Váci utca, cei doi scriitori cerchiști au avut o convorbire cu eseistul și traducătorul Farkas Jenö, convorbire pe care acesta o publică abia acum în revista ORIZONT (nr. 5, mai). Recomandăm cititorilor acest interviu dublu ce contribuie la completarea profilului intelectual al fiecăruia dintre protagoniști și, totodată, aduce lămuriri prețioase privind acea perioadă istorică
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3546_a_4871]
-
Nicolae Scurtu Poetul, prozatorul, traducătorul si memorialistul Alexandru Vlahuță (n. 1858 - m. 1919), care s-a bucurat, în epoca sa, de un prestigiu deloc exagerat, e azi complet uitat. Opera restituită, cândva, de istoricul literar Valeriu Râpeanu, selectiv, deci incomplet, nu a suscitat nici un ecou
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
personaj. Nu e, cu siguranță, de mirare. Poate doar când dăm peste niscai chirițisme în traduceri. Faptul că editura în care s-a publicat traducerea cu pricina e din Iași poate fi o pură întâmplare. În ce-l privește pe traducător, Vlad Stroescu, nu știm de unde e. Nici de unde e redactorul de carte, Ada Tănasă. Or fi amândoi concetățenii Coanei Chirița, dacă judecăm după cât de bine îi imită felul inimitabil de a vorbi. Ne-a căzut cu întârziere în mână romanul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3478_a_4803]
-
Sălaj, fiind primul pe o listă de 22 de profesori care s-au înscris la un curs de "marketing educațional", o activitate de formare din cadrul programelor avizate de Ministerul Educației. Profesoara a obținut de la Ministerul Justiției și o autorizație de traducător pentru limba franceză, fiind arondată Curții de Apel Cluj.
Profesoara porno s-a întors la catedră by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/34818_a_36143]
-
2012. Apariția editorială a traducerii din poezia lui Antonio Gamoneda (1931, Oviedo, Spania), de care cititorii au luat cunoștință dintro avanpremieră publicată de România literară, ne pune la îndemână antologia bilingvă cu titlul Claritate neostenită, excelent alcătuită de poetul și traducătorul Dinu Flămând, cel căruia i se datorează și tălmăcirea unor poeți latino-americani din volumul 20 de poeți latino-americani contemporani (Editura Dacia, 1983), însoțită de un temeinic studiu introductiv al reputatului hispanist Andrei Ionescu. De data aceasta, traducătorul este cel care
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
de poetul și traducătorul Dinu Flămând, cel căruia i se datorează și tălmăcirea unor poeți latino-americani din volumul 20 de poeți latino-americani contemporani (Editura Dacia, 1983), însoțită de un temeinic studiu introductiv al reputatului hispanist Andrei Ionescu. De data aceasta, traducătorul este cel care prefațează textele traduse, cu o sugestivă caracterizare a scriitorului spaniol ca poet al suferinței, și introduce două comentarii ale acestuia privitoare la arta sa poetică, demersuri necesare pentru apropierea de o creație nonconformistă, cum este aceea a
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
înapoi spre formele trecutului.” Calitățile care singularizează poezia lui Antonio Gamoneda, forța, profunzimea, concentrarea și ambiguitatea, dau și măsura dificultăților pe care le presupune transpunerea într-o altă limbă, în alt spațiu cultural. Cu atât mai remarcabilă este presta- ția traducătorului.
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
Anania - Poeme cu măști. București, Editura Cartea Românească, 1972, 572 pag. 2. Marin Preda este ales membru corespondent al Academiei Române la 1 martie 1984, iar membru titular post-mortem la 3 iulie 1990. 3. Alexandru Paleologu (1919- 2005) eseist, critic literar, traducător și memorialist. 4. Nicolae Steinhardt - Viața monahală în Mitropolia Banatului, 36, nr. 6, iunie 1986, p. 70-74. 5. Se celebrează, în fiecare an, sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului sub îndrumarea spirituală a Prea Cuvioasei Maici Iosefina Giosanu, stareța de peste un deceniu
Întregiri la biografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5213_a_6538]
-
delegat important a fost destul de răvășit de combinația dintre țuică și vin alb: „Impactul a fost, cred, puternic, din moment ce «general secretary» mi-a reproșat, în glumă, că nu i-am spus «ce și cum» pe Cetate. Eu i-am spus traducătorului, dar traducătorul mi-a spus că «general secretary can drink a lot». Dacă spui tu” (p. 28). Un episod similar, dar și mai „dur”, are loc la Shenyang. Surâsul lui Andrei Bodiu se strecoară printre rânduri: „Între timp, unul dintre
Câinele bătrân și acronimele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3504_a_4829]
-
a fost destul de răvășit de combinația dintre țuică și vin alb: „Impactul a fost, cred, puternic, din moment ce «general secretary» mi-a reproșat, în glumă, că nu i-am spus «ce și cum» pe Cetate. Eu i-am spus traducătorului, dar traducătorul mi-a spus că «general secretary can drink a lot». Dacă spui tu” (p. 28). Un episod similar, dar și mai „dur”, are loc la Shenyang. Surâsul lui Andrei Bodiu se strecoară printre rânduri: „Între timp, unul dintre prietenii chinezi
Câinele bătrân și acronimele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3504_a_4829]
-
Paul Cernat Sorin Mărculescu, Partea din toate (Carte singură, VI), București, Editura Cartea Românească, 2013, 184 pag. În cazul lui Sorin Mărculescu, eminentul traducător și hispanist a pus în umbră poetul. Dincolo de un anumit succes de stimă, istoriile și panoramele cele mai importante ale literaturii române postbelice îl ignoră, în general, politicos. Debutat odată cu Dimov și Mircea Ciobanu, el n-a fost și nu
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
ample alternează cu esențializarea elaborată a altora, aproape gnomice. Sintaxa e întortocheată, manieristă, dar fluidă, subtil incantatorie, decupajele biografiste, concrete, fiind prinse și înfășurate strîns în pînza reflecțiilor abstracte. S-ar putea specula, aici, pe marginea legăturii subterane dintre atracția traducătorului pentru Cervantes și Baltasar Gracian, pe care ni i-a redat în versiuni cvasicomplete, și metafizica „barocă” a poetului Sorin Mărculescu. S-ar putea vorbi, de asemenea, despre tehnica anamorfozelor din aceste secvențe în care biograficul capătă un caracter liturgic
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
Acesta din urmă a fost tradus în peste douăzeci de limbi, fiind desemnat „Romanul anului“ în Rusia (2004) și primind numeroase premii, dintre care menționăm Premiul Național pentru Literatură în China (2005) și Grinzane Cavour în Italia (2008). Daniel Stein, traducător (2006), a fost distins cu Premiul Național pentru Literatură BIG BOOK (Rusia), clasându-se al doilea în topul celor mai vândute cărți în Rusia (devansat fiind doar de romanele popularului Boris Akunin), precum și Premiul Părintele Alexander Men (Germania - Rusia, 2008
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
să existe o desfășurare progresivă, pas cu pas care să ducă elevul din aproape în aproape în zona cunoașterii complexe...) Este vocabularul din manual adapta vârstei și nivelului de dezvoltare al elevilor? (de multe ori am văzut cum profesorii devin „traducătorii" conținuturilor aflate în manual, dar acesta din urmă trebuie să fie cartea elevului și nu a profesorului). Textul este suficient de ușor de înțeles de către elevi? Sunt ilustrațiile clare și suficient de interesante/atractive pentru copii? Sunt toate ilustrațiile cuprinse
Părinți de succes: Sunt manualele școlare eficiente? by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35718_a_37043]
-
această colecție bilingvă „Orphée”, ajunsă după două decenii și ceva de existență la a treia serie, dirijată de unul din cei mari mari poeți de azi ai Franței - Claude Michel Cluny. Și mai îndreptățite laude i se cuvin însă antologatorului, traducătorului și prefațatorului Benoît-Joseph Courvoisier. E un tânăr profesor de „lettres modernes” care, în mod evident, a făcut o pasiune pentru limba și literatura română, dovedind deja că le cunoaște profund, în chiar spiritul lor, nu doar ca materie de studiu
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]