1,558 matches
-
I-a învățat că florile ce smălțuiesc întinsurile golului alpin, costișele, pantele amețitoare ale Bâlii, Laitei și Doamnei ca și ale hotarului și frumoasei noastre lunci, trebuie culese cu grijă și cu delicatețe, așezate în corfă, chelteu sau țechere, în traistă sau în buzunarele rucsacului, după felul fiecărei specii de floare culeasă, astfel ca ele să ajungă în bune condiții acasă, iar aci să poată fi păstrate spre înfrumusețarea camerei sau spre încântarea ochiului, vreme cât mai îndelungată. Așa dar, în afara
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pe o tablă groasă de fier sub care se făcea un foc bun. În timpul prăjitului se amesteca cu grijă stropindu-se după necesități câte puțină apă. Când atingeau un grad convenabil de vâscozitate și de rumeneală se așezau în niște traiste confecționate din țesătură de lână care erau introduse în teascul propriu zis. Aci doi oameni zdraveni operau asupra unor ciocane de lemn «berbeci», cu care băteau susținut în niște pene de lemn ce presau traista până ce storceau uleiul conținut în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
rumeneală se așezau în niște traiste confecționate din țesătură de lână care erau introduse în teascul propriu zis. Aci doi oameni zdraveni operau asupra unor ciocane de lemn «berbeci», cu care băteau susținut în niște pene de lemn ce presau traista până ce storceau uleiul conținut în sămânța astfel pregătită. Uleiul de dovleac avea o culoare maro-roșcată, culoarea castanei coapte, era foarte gustos și constituia un delicios component în alimentația curentă, având pe lângă recunoscutele calități hrănitoare și gustative, și o serie de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
hotar și-n ziua de azi, lângă drumul ce duce la Arpaș Tot acolo la crucea aceia între hotară ieșeau a doua zi de Rosalii amândouo satele. Strejenii duceau o bute cu vin și de-ale gurii fiecare ceva în traistă, la fel și arpășenii veneau cu fluierași de le zicea de joc și-și petreceau toată ziua. Serbarea asta s-a ținut în fiecare an până pe la 1900, prin Mlăci cum i se zice locului acela unde-i crucea. Atunci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
sunt multe cazuri în societatea de astăzi când, din cauza corupției și a tupeului unora, se răstoarnă valorile și se promovează necinstea și incompetența. Școala în derivă, Greșelile se plătesc, Buna creștere, dar și eseurile intitulate Coborâți pe pământ sau, simplu, Traista, sunt de o cuprinzătoare valoare pedagogică și socială: „Mamă, să nu mai vii cu traista pe umăr la mine, că mă râd colegii” i-a spus fiul, elev la Liceul Pedagogic, mamei care l-a vizitat. „Să nu te rușinezi
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
răstoarnă valorile și se promovează necinstea și incompetența. Școala în derivă, Greșelile se plătesc, Buna creștere, dar și eseurile intitulate Coborâți pe pământ sau, simplu, Traista, sunt de o cuprinzătoare valoare pedagogică și socială: „Mamă, să nu mai vii cu traista pe umăr la mine, că mă râd colegii” i-a spus fiul, elev la Liceul Pedagogic, mamei care l-a vizitat. „Să nu te rușinezi, mamă, de traistă! Cu ea te-am crescut!”, i-a răspuns mama, „prompt și magistral
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
o cuprinzătoare valoare pedagogică și socială: „Mamă, să nu mai vii cu traista pe umăr la mine, că mă râd colegii” i-a spus fiul, elev la Liceul Pedagogic, mamei care l-a vizitat. „Să nu te rușinezi, mamă, de traistă! Cu ea te-am crescut!”, i-a răspuns mama, „prompt și magistral”, susține pedagogul. Acest text-scenă al întâmplărilor vieții pus alături de cel referitor la plimbarea fiului universitar cu mama sa pe Bulevardul Copou, „gătită cu ie, catrință, bundiță mărginită cu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
răzbit de sete, sorbea apa călie din cofăielul adăpostit la umbra unei tufe. Înceta lucrul la prânzul cel mare, când soarele dogorâtor se afla deasupra capului, pentru a-și potoli foamea. După ce îmbuca în grabă bruma de merinde aduse în traistă și se închina, la sfârșit, după datină, se lăsa pe-o rână, pentru câteva minute, la o umbră improvizată, ca să-și odihnescă oasele trudite și mușchii vlăguiți. În puținele clipe de odihnă, truditorii își trăgeau, parcă, vlaga, asemenea gigantului Anteu
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
în care sunt concentrate nectarul, lumina și parfumul florilor de tei, precum și două eșantioane de vin (alb și negru) din producția proprie. Toate acestea fiind argumente că sunt trăitori pe pământ, nu într-o cutie de cuptor a unui bloc. Traista Fizionomia satului românesc patriarhal de altădată s-a schimbat radical după evenimentele din decembrie 1989, fiind pătrunsă, până în temelii, de spiritul și de practicile capitalismului autohton, neaoș dâmbovițean. A înflorit nemunca, bine plătită de Statul social din bani publici, s-
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
oferit prilejul să cunosc pe viu o autentică lecție de edu cație părintească, în forma ei lapidară și nudă. O mamă, venită dintr-un sat nu prea apropiat de Iași să-și vadă feciorul normalist începător, purta pe umăr o traistă plină cu obiecte de îmbrăcăminte, trebuitoare băiatului, și cu bunătăți din gastronomia proprie familiei, bunătăți cărora adolescentul le ducea, cu siguranță, dorul. Întâlnirea dintre mamă și fiu a fost fără efuziuni. Băiatul i-a sărutat cuviincios mâna mamei iar ea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sărutat cuviincios mâna mamei iar ea l-a sărutat călduros pe obraji. Mi-a reținut însă atenția începutul convorbirii dintre ei. Cu voce scăzută, dar suficient de tare ca să fie auzit, băiatul i-a reproșat mamei că a venit cu traista și, vezi Doamne, acest fapt ar face o impresie defavorabilă colegilor, martori la eveniment. Răspunsul femeii a fost prompt și magistral: „Să nu te rușinezi, mamă, de traistă! Cu ea te-am crescut!” M-am prefăcut că nu am auzit
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
ca să fie auzit, băiatul i-a reproșat mamei că a venit cu traista și, vezi Doamne, acest fapt ar face o impresie defavorabilă colegilor, martori la eveniment. Răspunsul femeii a fost prompt și magistral: „Să nu te rușinezi, mamă, de traistă! Cu ea te-am crescut!” M-am prefăcut că nu am auzit frântura de dialog dintre ei, apreciind, în sinea mea, valoarea de discurs educativ a puținelor cuvinte rostite de mamă. Faptul aparent banal mai sus relatat mi-a prilejuit
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pentru întregirea temei abordate. La începuturile studenției, povestește ea, în vremurile bogate în lipsuri și neajunsuri, bunicul ei, trăitor pe meleagurile unde strălucesc spiritele lui Irimescu și Labiș, a venit la Iași să-și viziteze nepoata purtând în spate o traistă doldora de bunătăți cărora studenta le ducea dorul: plăcinte poale-n brâu, colaci proaspeți și rumeni, cozonaci bine crescuți și aromați, așa cum numai bunica știe să facă, pâine pufoasă și gustoasă, friptură fragedă de rață și de găină, fructe etc.
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
academică de învățământ agricol pe care, nu cu mult timp în urmă, o absolvise. Atitudinea tânărului trăda satisfacția, mândria chiar, de a-și etala obârșia țărănească, alături de mama sa. În plus, admirația privitorilor față de originalul cuplu era vădită și cvasiunanimă... Traista rămâne un simbol al țăranului român din trecutul nu prea îndepărtat. Ea aduce în încețoșatul prezent imaginea aureolată a utilizatorului ei - iubitorul de pământ și făuritorul de veșnicie la sat. Din nefericire pentru România de azi și pentru glia strămoșească
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Ea aduce în încețoșatul prezent imaginea aureolată a utilizatorului ei - iubitorul de pământ și făuritorul de veșnicie la sat. Din nefericire pentru România de azi și pentru glia strămoșească, aceste simboluri au dispărut sau sunt pe cale de dispariție. Nu dispariția traistei ca nelipsit accesoriu al țăranului este regretabilă, cât mai ales apusul acelei lumi care cu nelipsire o folosea și în cinste și demnitate o purta. Școala în derivă Explozia de libertăți ce s-a declanșat după decembrie 1989 a surprins
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
trecut sticla“ de la bun început și acesta a fost lucrul hotărâtor care la propulsat pe poziția pe careo are astăzi, de jurnalist numărul unu al țării. Povestea de mai sus ne arată că televiziunea dumnezeu îți dă, dar nuți bagăn traistă. Ea te face om (și, oricum, fără ea nu ești deloc vizibil, deci nu exiști), dar trebuie să ai și tu oareșce valori personale pe care să le pui în joc. Termenul de „valoare“ e folosit aici întrun sens foarte
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
iar tata umbla toată ziua pe drum, doar-doar s-o întoarce mama. Plecase într-o zi cu cer de plumb, gata să se lase pe pămînt, să-l strivească. Se îmbrăcase gros, cu berta cea mare pe cap și cu traista sub braț. A plecat pe furiș, să n-o afle careva din sat, s-o pîrască la comună. Cînd s-a întors nu-mi amintesc, dar mi-a rămas în minte imaginea ei așezată pe pat, cu spatele rezemat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
să se arate. Aceste pușlamale, cunoscute În Întregul Bosfor, dobândiseră dreptul de a arde În efigie un evreu În noaptea de Vinerea Mare. Pentru aceasta, Împopoțonau un manechin cu un costum evreiesc din cele mai rufoase, Îi spânzurau de umăr o traistă prăpădită și-l plimbau În procesiune prin oraș toată ziua de Vinerea Mare, psalmodiind o grămadă de invective dintre cele mai grosolane contra poporului lui Israel. Astfel adunau bani pentru lemnele necesare rugului [...]. În felul acesta, o pălălaie uriașă era Întreținută
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la ușile noastre. La anul și la mulți ani! N.Gr. Stețcu [Verso:] Moș Crăciun cu barba albă Vine ca și-n alte dăți Pe la blocurile noastre și ne-aduce bunătăți. A cam obosit moșneagul, Căci de-atîtea mii de ani Poart-o traistă grea în spate Cu daruri pentru sărmani. A bătut și-n ușa noastră Imediat ce a sosit. I-am deschis cu bucurie și în casă l-am poftit. Moș Crăciun, Moș Crăciun, Să mai vii și-n alte dăți, Să ne-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
limba, jurnaliștii de la „Vremea nouă” nu prea au Înțeles ori s-au prefăcut a nu Înțelege mesajele gloriosului partid al celor ce nu munceau dar gândeau și pentru alții legi și sarcini obligatorii, așa că cenzorul și-a scos barda din traistă și a altoit un text cam ca acesta: „Deși există un program bine Întocmit, amplu, concret, gazeta n-a urmărit sistematic felul În care se Îndeplinește. Utilizează prea puține mijloace și forme Încă pentru formarea concepției științifice despre lume și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Costache.” Strânseră sapele, Ion luă și pe a ei în spate iar Gheorghe o ducea pe a lui și o buturugă ce aducea cu un cap de om, pe care Gheorghe se gândea s-o meșterească el acasă. Marița ducea traista în care fuseseră cărate merindele . Ajunși la drumul luncii și trecând pe lângă ogorul cu pricina Marița privi la ovăzul ce se unduia în vânt și rosti cu ciudă și ură spre feciorii ei: − Trebuie să faceți pe dracu în patru
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
coșulețe cu mere domnești, struguri și pere, dar acestea au fost mai mult râvnite de femei. Numai moș Negruș a mâncat cu mare plăcere vreo două mere domnești aromate iar Maria i-a propus să ducă acasă, dacă vrea, o traistă de mere, că aveau din belșug în livadă. Soarele se apropia de asfințit iar oaspeții se pregătiră de plecare. − Mulțumim din suflet pentru masa îmbelșugată și gustoasă, spuse Ghiță, dar trebuie să ne așternem la drum, ca să nu ne prindă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
groapa cea cu pricina, le povesti pățania și cât a fost nevoit să sufere din această cauză. Drumul a decurs ca de obicei, cu popasurile necesare ca drumeții să-și mai desmorțească oasele iar caii să-și refacă forțele cu ajutorul traistelor cu tain. Când au ajuns acasă au fost primiți cu urale de bun venit, s-au îmbrățișat cu căldură și totul a căpătat un aer de sărbătoare care i-a emoționat îndeosebi pe cei mici, încât mai-mai nu-și mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
el. Apoi se retrase și ea spre râpa Gârcineanca, unde se dezbrăcă de haine și le puse la uscat. Neavând parte să se înfrupte din harbuzoaică și fiindcă se făcuse amiază, a simțit cum foamea îi dă târcoale. Scoase din traistă merindele ce i le pusese maică-sa și-și potoli foamea, gândinduse că era zi de sărbătoare, Schimbarea la Față a Domnului Iisus Hristos. „Doamne, iartă-mi păcatul lăcomiei, tare poftă mi-era de-un harbuz și am lăcomit. Iartă-mă, că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
dăinui căci „vor fi înghițiți de rasa galbenă așa cum scrie în Cartea Sfântă”. Ceilalți ascultă, dau din cap și spun „cum o vrea Dumnezeu, din voia Lui nu putem ieși”. între timp s-a pus masa și fiecare scoate din traiste merindele ce le-au adus cu ei la târg. Mătușa Ileana și moș Toader din Armășoaia scoaseră niște plăcinte „poale-n brâu”, cu brânză de vaci, frumos crescute și rumene, de-ți venea să lași totul și să te năpustești
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]