1,763 matches
-
1933 am poposit mai mult timp, împreună cu soțul meu, în Germania. Am receptat de la început, la Berlin, atmosfera unei capitale care se deosebea de toate celelalte văzute până atunci în călătoriile noastre. Dar ca arhitectură îmi amintea de Sibiu, burgul transilvan în care, de când eu nu aveam nici șase luni, părinții mei s-au stabilit pentru totdeauna. Îmi erau familiare clădirile trainice, bulevardele largi, monumentele, aerul trecătorilor, magazinele, tramvaiele, toate părând o reproducere a orașului copilăriei mele. Limba vorbită de trecători
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/13343_a_14668]
-
eu transcriu părerea ei despre mine: ŤAi fi, îmi spune Lizi, un fel de scriitor nenorocit ce debutezi mereu (fără succes), un socialist fără ideologie și program, un creștin fără confesiune, un filosof fără �sistemă' și memorie, un semicetățean tolerat, transilvan refuzat la Cluj, dar neasimilat în Oltenia, un biet român austro-ungar, un filorus antistalinist, un biet comunist contemporan cu fluturii și cu Iosif din Arimatheia, un estetician est-ethic, un liberal îndrăgostit de lanțuri, un sindicalist de unul singur, un neamț
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
moda odată, căreia i s-au dedicat Bartok Bela, Kodaly Zoltan, Constantin Brailoiu, Emilia Comișel... Foarte apropiat ca leat de Bartok și Kodaly, Lajta Laszlo s-a ocupat fără de odihnă de recuperarea patrimoniului muzical ce era încă viu în teritoriul transilvan și nu numai. Secuimea, zona Ciucului, cea de pe lângă Cluj, de la Sic au fost cutreierate cu migală și grijă, pentru a nu lăsa nimic pierzaniei. Și Lajta știa bine că nu e timp de pierdut, bătrânii erau pe ducă cu
Lajta Laszlo 1892-1963 by Ecaterina STAN () [Corola-journal/Journalistic/84263_a_85588]
-
singura rezervație naturală de profil din Europa, întinzându-se pe o suprafață de 400 de hectare. Narcise cât vezi cu ochii, lăsate să crească libere în toată splendoarea lor, dar fiind rezervație naturală, nu ai voie să le culegi, tradiții transilvane și preparate culinare pe măsură, toate acestea pot fi admirate și gustate dacă mergeți la „Sărbătoarea Narciselor“ în... Poiana Narciselor. Aceeași floare are parte și de un festival, pe versanții sudici ai Harghitei, unde poienile de narcise se întind pe
Agenda2004-13-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282245_a_283574]
-
și ei, astăzi, demni continuatori în cercetările filologice vechi. 7. Ceea ce însă ar fi trebuit adăugat, atunci - ceea ce nici astăzi nu se știe - este faptul că N. Cartojan, emul al lui I. Bianu, se lega, prin mentorul său, de filologia transilvană a lui Timotei Cipariu - dar, ca cercetător al "cărților populare", profesorul de literatură veche de la București, îl continua pe B. P. Hasdeu. N. Cartojan s-a aflat, în lucrările sale filologice, la confluența Ardealului cu Valahia! Venea de departe, îndruma
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
Gheorghe Grigurcu Produs al mediului rural transilvan, Cornel Regman ezita, cu oarecare cochetărie, a se recunoaște ca atare, introducînd, de cîte ori avea prilejul, un accent diferențial în explicația "originilor" sale spirituale. În agera și discret-ambițioasa-i privire, satul originar se asocia, poate excesiv autocritic, cu "prejudecățile tradiționaliste
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
avut, e drept, în provincia transcarpatină, o sucursală dintre cele mai harnice. Criticul acorda, în schimb, atenție citadinismului intens intelectualizat clujean, ca și "solidarității cu colegii din Cercul literar, dintre care nu unul experimenta aliajul suprarealismului în comportament cu seriozitatea transilvană în ofensiva de emancipare a actului de creație" ("solidaritate" din a cărei recunoscătoare numire desprindem un subsidiar complex de inferioritate al celui ce se socotea, totuși, în raport cu unii din colegii săi, funciarmente mai "rural"): "Ca ardelean ce mă găsesc și
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
România, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Republica Cehă, Estonia, Suedia, Franța, Brazilia, Australia, Belgia, S.U.A și Marea Britanie au avut șansa de a se iniția aici în secretele restaurării, contribuind în același timp nemijlocit și la refacerea monumentului. Însă inițiativa fundației transilvane n-ar fi fost acceptată dacă nu se asociau la proiect parteneri instituționali din Ungaria și Marea Britanie. Și Muzeul Literaturii Române a primit finanțare europeană în 2004-2005 pentru un prim proiect, Euroliteratur, care a concretizat o expoziție permanentă interactivă ilustrând
Prețul culturii în Uniunea Europeană by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6817_a_8142]
-
ăinteres națională". Și Gheorghiu-Dej a izbutit să cointereseze politicii sale țările occidentale, pentru a se putea delimită de sovietici. A fost mai abil și siret decît se crede îndeobște. În replică, în 1963-1964, N.S. Hrusciov amenință România cu redeschiderea problemei transilvane și chiar cu o intervenție militară. Însă în 1964 Husciov este debarcat iar noua echipă conducătoare de la Kremlin abandonează proiectele punitive ale lui Hrusciov. Dej a învins din nou în politică, nu și în starea sănătății, răpus fiind de un
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
pentru un Apollo. Cînd lua cuvîntul la întrunirile noastre literare - umile prilejuri de convorbiri gîtuite de indigentă spirituală a acelui răstimp apăsător - o rază aurie le înnobila. Stăteam de vorbă, cîteodată, cu tînărul Breban, preumblîndu-ne pe străzile centrale ale metropolei transilvane ce ne adăpostea temporar. Cel ce urma a scrie În absență stăpînilor mă surprindea prin anvergură preocupărilor sale, expuse cu o deplină siguranță, raportate la modele celebre care nu-l complexau defel: Dostoievski, Proust, Faulkner. În orele după-amiezii ori în
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
Pilisterlu”; 17:30 - 17:45 Minoritatea greacă din București, Ans. „Ellas”; 17:45 - 18:00 Minoritatea ucraineană, Ans. „Zorea” din București; 18:00 - 18:15 Comunitatea evreiască, Grupul de dansuri israeliene „Hora” din București; 18:15 - 19:00 Ansamblul „Dor Transilvan” din Cluj cu Marioara Mân Gheorghe; 19:00 - 20:30 Orchestră Națională de Folclor „Valahia” din București cu Andreea Cristina Haisan, Lavinia Goste, Mioara Velicu. Iuliana Tudor: „Este o repetiție generală înainte de emisiune” Despre participarea la evenimentul organizat de Primăria
Iuliana Tudor revine din vacanţă. Îşi face încălzirea la Zilele Bucureştiului, apoi se întoarce la TVR () [Corola-journal/Journalistic/25181_a_26506]
-
o mana an altă/ atunci/ știu/ sigur/ viața mea s-ar putea ăncheia aici/ cel mult/ culorile amurgului ar mai putea străluci o vreme/ an partea neăncheiată a sfărsitului"(an partea neăncheiată a sfărsitului). Astfel se restabilește legătură cu barzii transilvani ai "dezrădăcinării", de la ănceputul veacului XX, fapt benefic, ăntrucăt e an avantajul poeziei a-și punctă continuitățile, a-și declară solul din care se nutrește. Pe direcția aceleiași elementarități structurale, cu răsfrăngeri, după cum am văzut, ăn planul corporalității, al conștiinței
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
Românească. Libertatea începe în șapte aprilie este o continuare a povestirilor din același Medio-Monte, un toponim - ca și Desiștea, de altfel, - mai mult simbolic decât concret, deși multe din întâmplările care fac subiectul prozelor nu sunt deloc nerealiste. În ciuda locației transilvane, și unde comunitatea maghiară este predominantă, orășelul Medio-Monte, situat la marginea Marii Câmpii, este, mai degrabă un spațiu nedefinit, oarecum închis și misterios, cumva refractar, uneori purtând chiar semnele alienării. Există o Societate și o Școală Minieră Superioară, un penitenciar
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
coada cățelului, care tricolor impresionează și dezarmează pe orice răuvoitor". E instructiv să ne reamintim reacția instituțiilor conservatoare, una ieșită din comun. Însăși Academia Română s-a solidarizat cu vîrstnicul filosof junimist pentru a-l pune la punct pe cutezătorul autor transilvan, trimițîndu-i celui dintîi o depeșă consolatoare în care defensiva celui de al doilea e socotită a fi un act "lipsit de cea mai elementară deferență față de instituția din care face parte". Între semnatari îi găsim pe I.Simionescu, Al. Lapedatu
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
specialiștilor să aprecieze chestiunea priorității ne vom rezumă la a spune că o bună parte a cititorilor români nu cunosc acest episod și conflict româno-maghiar, recuperarea lui fiind nu numai necesară, ci și o probă de atașament, în tradiția istoriografiei transilvane, pentru istoria locală (Oradea, în speță, unde trăiește Ioan Tepelea) și istoria națională. Dezagregarea imperiului austro-ungar, si venirea la putere a social-democraților și comuniștilor, au coincis cu disperate accese anexioniste ale regimului comunist de la Budapesta față de Transilvania și nu numai
O pagină de istorie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17551_a_18876]
-
prefect a mai declarat că după ce se vor mai liniști lucrurile, se va analiza modul în care anumite instituții s-au implicat în activitățile de prevenire sau de acțiune în caz de inundații. Protocolul Prefecturilor Instituțiile Prefectului din patru județe transilvane - Brașov, Covasna, Harghita, Hunedoara - au semnat miercuri, 18 mai, o scrisoare de intenție prin care au convenit asupra colaborării pentru reconstrucția caselor din localitatea Cruceni. Cele patru prefecturi au început deja campanii de strângere a ajutoarelor care se vor materializa
Agenda2005-21-05-actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283705_a_285034]
-
bazează pe succesiunea câtorva episoade exultante ce se dezvoltă pe un fond tragic. Artistul însuși explică lucrarea astfel: „Topite într-o concepție unitară, temele acestei lucrări simfonice (o horă moldovenească preluată din repertoriul fanfarei din satul Zece Prăjini, două colinde transilvane, un joc muntenesc și unul dobrogean) se transfigurează, devenind purtătoarele unui spirit hotărât, plin de viață și forță.” Vibrantă, debordantă de veselie populară, muzica abundă în contraste care șochează, e compusă cu mauvaise conscience, și e autoironică (după spusele compozitorului
Noi partituri din crea?ia rom?neasc? by Lavinia COMAN () [Corola-journal/Journalistic/84304_a_85629]
-
la Muntele Mare, Cheile Pociovaliștei și Cheile Runcului din rezervația carstică Scărișoara-Belioara în Munții Apuseni (cu corturile); amănunte - de la Jerry (tel. 0257-229 905) și Roni Liptai (tel. 0257-272 317) sau de la adresa de e-mail: alinutz@veniticunoi. ro. ( I. B.) „Cetăți Transilvane“ Festivalul Medieval „Cetăți Transilvane“ va debuta la Sibiu vineri, 27 august, cu o paradă a participanților, care se va desfășura începând cu ora 16,15 pe traseul Primărie - Piața Schiller - Sala Thalia - Bulevardul Corneliu Coposu - scenă. La sfârșitul acestei parade
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
Pociovaliștei și Cheile Runcului din rezervația carstică Scărișoara-Belioara în Munții Apuseni (cu corturile); amănunte - de la Jerry (tel. 0257-229 905) și Roni Liptai (tel. 0257-272 317) sau de la adresa de e-mail: alinutz@veniticunoi. ro. ( I. B.) „Cetăți Transilvane“ Festivalul Medieval „Cetăți Transilvane“ va debuta la Sibiu vineri, 27 august, cu o paradă a participanților, care se va desfășura începând cu ora 16,15 pe traseul Primărie - Piața Schiller - Sala Thalia - Bulevardul Corneliu Coposu - scenă. La sfârșitul acestei parade, festivalul va fi deschis
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
noastreť". Așa cum un pictor vede pretutindeni peisajele artei sale, Blaga vedea pretutindeni mituri. Plimbîndu-se pe un deal din preajmă, ochiul său se umple, holderlinian, de fantasmele Eladei amestecate cu cele ale propriei sale creații, atît de pătrunse de sevele toposului transilvan: Stăm printre chiparoși iar dealul acela poate fi foarte bine însuși Olimpul. Incredibil colț de Eladă. Dincolo, la cîțiva pași numai, moara de apă, din care oricînd se pot ivi Moșul cu Noe și Nefîrtate. De la mit la civilizație, un
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
zonă spiritulă în care Balcanii, Dobrogea natală, ajung a dialoga cu un spațiu spiritual cu totul particular, cel a Caucazului, patria îndepărtată a strămoșilor săi. Este un fenomen de autentică transculturalitate ce îmbină elemente dansante ale Orientului, ale folclorului românesc transilvan cules de Bela Bartok, sonorități ale jazz-ului tradițional. Comunicarea, forța adresării, culorile substratului armonic, spectacolul pianistic, totul poartă marca acestei captivante personalități care este Harry Tavitian. La începutul acestei săptămâni, tot la B.N.R., tinerii artiști performeri ce alcătuiesc Romanian
Final de stagiune muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7090_a_8415]
-
fost marginea unei mari împărății. Fiecare clădire din centru este trecut durat în piatră, și, deși strămoșii mei n-au avut acces în oraș, eu simt orașul și trecutul lui ca ale mele. În bisericile gotice calci peste mormintele principilor transilvani. Trec adesea pe lîngă statuia Sfîntului Gheorghe, despre care a scris Blaga două poeme, și admir delicata ceremonie a sacrificării la care consimt atît balaurul, cît și sfîntul adolescentin în "solzi de saur". Universitatea însăși e o frumusețe; cred că
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
lui N. Cristea, gazeta sibiană s-a putut (record neîntrecut) rentabiliza, reapelînd la stipendii din afară. Ziarul era citit și mult stimat, avînd grijă, printre altele, să îndrume tineretul românesc spre practicarea meseriilor. Cele două direcții în viața politică românească transilvană vor găsi calea unei acțiuni comune, mai ales după 1875, c n-a fost deschis de oficialitățile habsburgice, ci remis miniștrilor maghiari care, și ei nedeschizîndu-l, îl restituie, la Turda, președintelui P.N.R., Ion Rațiu. Dar cum documentul fusese publicat în
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
am mai primit pentru meditațiune apolitică de la singurateci cu mai multă însuflețire și laude decît frazele măiestre din Tribuna". Militantismul său nu încetase cu totul. Se consuma, (cel puțin așa reiese din acest jurnal de bătrînețe) în sfera presei românești transilvane, pe care o citea cu atenție, consemnînd impresiile, pe care, probabil, le și împărtășea factorilor de decizie. În iunie 1895, cînd "m-a amărît rău" un inutil articol al lui Bogdan-Duică i-a comunicat - prin intermediar - lui Rusu-Șirianu (conducătorul ziarului
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
flămînzi care îl aclamau în opoziție." Amarul lui Cristea era îngroșat de sentimentul că articolul cu pricina dezvăluie un crunt adevăr. De pe la sfîrșitul lui 1897, cam scîrbit și jignit, începe să se țină în rezervă, departe de culisele luptei politice transilvane. Vizitează, în mai 1898, România. Aici e puternic emoționat la vederea mării, la Constanța, ca și de podul lui Anghel Saligny peste Dunăre. ("Acesta este puțin zis, dacă îi va spune cineva cap de operă. E cu mult mai mult
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]