1,268,996 matches
-
variante - puse în valoare de ediția Perpessicius - ar contribui la explicitarea lui: geneza unui poem oferă de obicei multe surprize și revelații nebănuite. Dar o asemenea analiză depășește intențiile prezentului articol. Mă voi mulțumi să spun că acest vers prim trebuie încadrat, tipologic, între versurile-sentință atât de frecvente în producția eminesciană. Încă un lucru trebuie subliniat: acest vers cu caracter aforistic poate fi citit, de către un iubitor modern de poezie, ca un "poem într-un vers", modalitate tipic clasică de lirism
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
poem oferă de obicei multe surprize și revelații nebănuite. Dar o asemenea analiză depășește intențiile prezentului articol. Mă voi mulțumi să spun că acest vers prim trebuie încadrat, tipologic, între versurile-sentință atât de frecvente în producția eminesciană. Încă un lucru trebuie subliniat: acest vers cu caracter aforistic poate fi citit, de către un iubitor modern de poezie, ca un "poem într-un vers", modalitate tipic clasică de lirism, în care - de pildă - a excelat, la noi, un poet ca Ion Pillat. 3
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
adâncime ale textului. Vreau să spun că, sub expresia sentimentală - banalizată sau nu - a unei "romanțe", se cască profunzimi surprinzătoare pe care numai o adevărată "arheologie" a textului este în stare să le pună în evidență. În cazul de față, trebuie să ne întrebăm neapărat: Cât de univoc sau cât de ambiguu este acest vers? La prima citire, el pare limpid. Dar această limpiditate - susțin eu - este rezultatul unui proces hermeneutic pe care nu sunt deloc sigur că, deocamdată, am avea
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
Cristina Ionica Unde sunt manierele de altădată, volumul Antoanetei Tănăsescu apărut anul acesta la editura Gramar, grupează în cele peste 200 de pagini fragmente din cărți românești tipărite în perioada 1840-1940 care au ca temă rigorile normei comportamentale. Nu trebuie să ne lăsăm înșelati de sugestia de nostalgie din titlu; e o nostalgie pe jumătate trucată, dublată fiind de o atitudine amuzat-critică din partea autoarei, care selectează pasaje izbitoare fie prin enorma diferență față de algoritmii de comportare dezvoltați de societatea de
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]
-
să nu dai nici un motiv de scandal sau tulburare". Sfat, din mai multe motive, dificil de aplicat azi. Uneori, din obiectivitatea recomandărilor răsar hilare insule de obsesie personală: "Obiceiul de a pîrî pe soț sau soție către persoane străine nu trebuie să-l aibă nimeni, niciodată. Nici de a lăuda prea mult persoanele străine cu care se află în vizită, care se transformă apoi în prietenul casei, căci de cele mai multe ori prietenul rămîne în locul soțului, care e nevoit să plece, atunci
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]
-
apare ideea experimentului. învață să născocească întrebări simple, dar care să-i oblige pe copii să dea răspunsuri "sărite", fabricate pe moment de ei și nu preluate de la cei mari. Cu siguranță acestea fac experimentul savuros, dar peste întrebări nu trebuie totuși trecut prea în grabă. Fantezia cu care profesorul Zaica le construiește e formidabilă, iar alternanța între o întrebare simplu formulată, gîndită însă strategic mai înainte, și un răspuns spontan, de o uimitoare inventivitate, e cea care creează surpriza jocului
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
și au transcris o parte a acestora, găsind astfel prilejul de a istorisi, la subsolul paginii, propriile amintiri. Citești prin urmare nu o confesine scrisă, ci una auzită și comentată așa cum se comentează de obicei una auzită - cu propriile mărturisiri. Trebuie reținută precizarea celor trei de a fi notat istoriile de viață ale lui Dorel Zaica nu cu sentimentul salvării unei neprețuite mărturii, ci convinși de relevanța lor pentru un anumit mod de viață în România de dinainte de 1989.
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
unui simplu exercițiu de diletantism, dezvăluie un fel de relație "erotică" cu lingvistica, atestă, în orice caz, o preocupare mult mai puțin serioasă față de profesionalele studii entomologice cu care ne obișnuise până atunci E. Jünger. Pe de altă parte, nu trebuie trecut cu vederea faptul că între lingviști și literați căile de comunicare sunt obturate și că nici una dintre părți nu se încumetă să depășească aceste limite. Laudă vocalelor nu este nici pe departe singura lucrare despre limbă a lui Ernst
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
nu reprezintă pentru el doar o simplă unealtă în mâna autorului, ci începutul a tot ceea ce înseamnă gândire și scriere. Deja din 1929 postula necesitatea unei "doctrine a sunetului" în sensul neștiințific al teoriei culorilor concepută de Goethe. Această insuficiență trebuia să fie satisfăcută de Lauda vocalelor. Un impuls esențial în acest sens l-a reprezentat simbolismul francez cu speculațiile sinestezice despre sunet și culoare (de ex. Les voyelles a lui A. Rimbaud). Deși din punct de vedere politic susținător al
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
de la alternanța între starea de criză a limbii și înnoirea acesteia, între încorsetarea într-o estetică a teribilului și noile forme de verbalizare. Ezitările și muțenia devin premisele unui alt mod de folosire a limbii. În sensul acestei poetici traumatofile trebuie înțelese și ultimele rânduri ale lucrării: "Vorbind sau scriind, câteodată începem să ezităm: căutăm un cuvânt mai edificator, mai restrictiv...". E. Jünger distinge între o "limbă a cuvintelor" și o "limbă a sunetelor". Pe lângă "limba cuvintelor" omul posedă o "limbă
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
de multe ori avantajul de a evidenția specificități pe care o lectură în tăcere nu le-ar revela: intenția prozodică, ritmul, intensificările de tempo, gradul de emotivitate și atitudinea rostirii. Performanțele interpretative vocale - datorate fie autorului, fie altor recitatori - ar trebui să devină o întrebare firească în lumea artei literare și teatrale, mai ales ca urmare a faptului că cerințele exagerate ale unei filologii auditive ŕ la Sievers au fost spulberate. Lessing afirma că o frază, un vers pot căpăta prin
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
1920, împlinește așadar anul acesta 82 de ani. Indiferent cît ne place sau nu literatura domniei sale, indiferent care este imaginea fiecăruia dintre noi despre intelectualul Geo Dumitrescu, această venerabilă persistență în spațiul cultural românesc nu poate decît să ne emoționeze. Trebuie să spun fără ipocrizie că atunci cînd am deschis acest nou volum de versuri și am citit dedicația austeră, scrisă de mîna tremurătoare a poetului, pentru mine, cu aproape 60 de ani mai tînără, m-am temut că n-o să
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
poetului, exprimîndu-și cumva nostalgia după "junele nemulțumit din poezia anilor '40" și încheind călinescian: "rolul istoric al poetului acesta a fost și de el îi vom lega și pe mai departe numele". Un tablou real al atitudinilor critice ar fi trebuit să cuprindă această cronică, dacă am fi vrut să avem cît de cît o imagine adevărată a contradicțiilor iscate în jurul acestui poet important. De asemenea, o aducere la zi ar fi fost și ea binevenită. În 1999, a apărut la
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
aceste titluri și-au pierdut cumva concentrația pe care o știam din poezia tradițională. Nu ne spune poate nimic titlul cu sonorități de Glossă eminesciană Din cîte adevăruri, dar primul vers ne trezește brusc amintiri: "Fă-mi plata, te rog! Trebuie să plec." Versurile care urmează au dat multă bătaie de cap criticii: Închid un ochi și văd/ mari adevăruri solide. Îl deschid/ și lucrurile se fac mai mici,/ și văd cu doi ochi/ mai puțin decât cu unul,/ și văd
La umbra nucului în floare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15317_a_16642]
-
că aceia care înțeleg se salvează. * Deși Cronicarul are obiceiul (tabiet, nu glumă) de a citi întîi și întîi în Dilema rubricile lui Codrescu (dacă dl Agathon ar citi, textul despre Dracula Land i-ar fi lectură obligatorie) și Cosașu, trebuie să recunoască, după ce a văzut numerele 473 și 474, că sînt multe alte lucruri demne de a fi semnalate în revista pomenită. Ancheta despre mass-media (pusă sub sugestiva întrebare: Scopul scuză mijloacele de informare în masă?), interviul dnei Chiper cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
socotit capul mafiei petroliere din Bihor. Ilie Picioruș, șeful lui Cristian Panait (fost și el - Picioruș, n. Cr. - șef de cadre la Palatul Victoria pe vremea lui Nicolae Văcăroiu) a infirmat scoaterea de sub urmărire penală a lui Alexandru Lele. Lele trebuia pedepsit pentru diverse lucruri, dar mai ales pentru că a avut curajul să aresteze un servitor de nădejde al PSD și să declare: "Năstase intră cu bocancii în anchetele penale". Lupii bătrîni ai procuraturii, competente, dar și odioase instrumente politice în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
la ziariștii (în general, dezinformați) care s-au referit la gala din 4 aprilie și chiar la unii beneficiari direcți, oameni de teatru (a căror "ignoranță" era un alibi moral). Din mai multe puncte de vedere, premiile cu pricina ar trebui, mai degrabă, să ne alarmeze decît să ne bucure. Nimeni nu s-ar fi opus ca M.C.C. să instituie Premii Naționale pentru literatură, artă, teatru, film etc., și ca premiații să fie reprezentativi, dacă nu neapărat și foarte numeroși. Primul
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
Vechi deprinderi de activiști îi împing pe unii conducători de teatre sau administratori culturali la astfel de atitudini prostești. Ce sens are să blamezi pe cine nu e de părerea ta? Cum să pariezi pe un unic gust oficial și obligatoriu? Trebuie să admit că, dacă nu-mi pot ascunde stupefacția, este mai ales din cauza lejerității cu care președintele și premierul s-au lăsat antrenați într-o manipulare atît de vădită. Doresc ei să ne reamintească de politizarea culturii de dinainte de '89
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
funcționează aici cu precizia unui ceasornic elvețian, dar conform unui tipic cam monoton prin repetare. Iată, însă, că ajuns în al 37-lea an de existență, "conservatorul" Solothurn a ales... schimbarea. "Zilele... au rămas fidele Solothurn-ului, dar pentru asta au trebuit să ...se miște", arăta Ivo Kummer, directorul festivalului, făcând aluzie la faptul că, începând cu aprilie trecut, s-au purtat aprinse discuții în jurul "incapacității" (săli de cinema și hoteluri) liniștitului și pitorescului orășel de pe malurile Aar-ului de a mai fi
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
mondială, organizatorii făcând o reverență, prin acest program, mai ales publicului francofon care, de-a lungul anilor, s-a dovedit a fi cel mai fidel și mai entuziast frecventator al redez-vous-ului cinematografic de la Solothurn. Pentru că a venit vorba de public, trebuie să arătăm că această împărțire "lingvistică" (vorbitori de germană 63,7%, franceză 19,2%, italiană 7,6%) are o mare importanță și în rețeaua de distribuție a filmelor, multe producții autohtone având o circulație limitată la anumite zone. Poate că
Imagini din țara lui Heidi by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15330_a_16655]
-
Cronicar Hoțul de păgubaș În revista 22 de la începutul lui aprilie, dl Vladimir Tismăneanu publică un interesant articol despre Gh. Gheorghiu-Dej, la centenarul nașterii fostului lider comunist. Ca de obicei, informații noi și interpretări personale. Articolul trebuie citit. Pentru a da o idee de originalitatea lui, să reținem doar felul în care, bazat pe toată activitatea și pe principalele sarcini încredințate în P.M.R., în ultimii ani ai lui Dej, viitorului lider, N. Ceaușescu, dl Tismăneanu susține că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
10-12% în SRI. Referitor la cei din funcții de decizie, era vorba de 6% în 1996 și de 3% în 2000. Despre situația din SIE, dl Marian n-are cifre, "pentru că ei sînt mai eliptici". Elipticul domn Harnagea n-ar trebui să dea un răspuns?) * Cîteva foarte interesante Precizări la un text propriu, intitulat Despre dragoste și mai mult decît dragoste din volumul Simple întîmplări în gînd și spații, oferă dl Alexandru George în Luceafărul din 3 aprilie. D-sa evocă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
patrimoniu, pentru ședințe de sex. Sau, cum titrează JURNALUL NAȚIONAL: "Cazul sex la muzeu a făcut înconjurul lumii" Ministrul culturii mai promite încă o dată măsuri excepționale la Muzeul Satului scrie tot Jurnalul cu litere groase. Titlul e pleonastic, iar "culturii" trebuia scris cu "C", în acest caz. * COTIDIANUL a cerut părerea rectorilor universităților existente asupra ideii premierului Năstase ca în fiecare județ să se înființeze cîte o instituție de învățămînt superior. Nu știm dacă era nevoie. Nici instituțiile de învățămînt superior
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
De câțiva ani, politicienii au reintrodus În legislație vechea prevedere dictatoriala, care sancționează ofensa adusă autorităților. Privind talonul meu de pensie Înghețată și circul care se petrece În țara natală, consider că În primul rând autoritățile trebuiesc pedepsite, deoarece aduc o mare ofensa muritorilor nevinovați. Vreau să mă Întorc acasă, dar tabloul este sumbru: vagoane deraiate, un foc pustiitor/ Că un blestem ne-apasă spre vastul abator./ La geam se tot perinda farsori cu gușa mare/ Făgăduind
Biblice. In: Editura Destine Literare by Eugen Dorcescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_345]
-
de prin cimitirele de mașini din Germania. Nu știu ce informații are dl Năstase de la Institutul de Statistică. În privința nivelului de trai ar fi bine să-i dea crezare președintelui Iliescu care a răgușit vorbind despre sărăcia din România. Măcar atît ar trebui să învețe premierul de la părintele său politic: cînd nu poți să dai, ferește-te să iei! Și mai ales să iei cu de-a sila !! Cînd o amendă minimă e de cinci milioane, adică e o dată și mai bine de
Amenzi occidentale pentru covrigul românesc by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15335_a_16660]