5,218 matches
-
aplicării sale la o mulțime foarte variată de fenomene, este de înțeles că nu se califica pentru a desemna schimbările structurale profunde în care s-au angajat țările socialiste. Evoluție: o schimbare organică, profundă, „din aproape în aproape”, prin cumulări treptate, dirijată de legi generale. Ea are un puternic caracter spontan, neproiectat de către actorii sociali, rezultat al unor perfecționări continue. Din pricina acestui caracter spontan, neplanificat, desfășurat pe perioade lungi de timp, prin acumulări treptate în masa sistemului, conceptul de evoluție nu
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
profundă, „din aproape în aproape”, prin cumulări treptate, dirijată de legi generale. Ea are un puternic caracter spontan, neproiectat de către actorii sociali, rezultat al unor perfecționări continue. Din pricina acestui caracter spontan, neplanificat, desfășurat pe perioade lungi de timp, prin acumulări treptate în masa sistemului, conceptul de evoluție nu se califica nici el. Dezvoltarea socială reprezintă un proces în care un sistem social își amplifică potențele structurii sale, fără a antrena însă schimbări structurale propriu-zise: dezvoltarea economică a unei țări, dezvoltarea societății
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
însă și regimul socialist. În noul context internațional, înlocuirea lui Ceaușescu nu mai însemna pentru cea mai mare parte a populației repunerea socialismului pe „adevărata” sa cale, ci deschiderea unei noi direcții de schimbare mult mai radicală. • Proiectul unei reformări treptate și deschise. Acest proiect era centrat nu pe un model de realizat (comunism reformat sau capitalism), formulabil de la început, ci pe un proces de schimbare „pas cu pas”, care să ducă treptat, din aproape în aproape, la un nou mod
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
și împrumutând unul de la celălalt elementele pozitive. În timp, diferențele structurale actuale dintre cele două sisteme se vor estompa până se va ajunge la o formă de organizare în care va predomina comunalitatea. În condițiile internaționale incerte, promovarea unor schimbări treptate, produse din interiorul sistemului comunist, nu pe liniamentele modelelor ideologice clasice (comunism/capitalism), ci pe principii generale ca raționalitate, absorbția științei, profesionalism, modernizare, democratizare, părea a fi o strategie productivă. Istoria țărilor socialiste părea a susține un model de schimbare
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
țărilor socialiste părea a susține un model de schimbare caracterizat nu prin înlăturarea brutală și radicală a instituțiilor. Toate schimbările ce au avut loc în trecut, chiar dacă au fost stopate după un anumit punct, au avut un pattern de reforme treptate și sectoriale, care însă, prin acumulări, s-au multiplicat rapid, ajungându-se în perioade scurte de timp la modificări ce inițial nici nu erau visate. Este cazul liberalizării din România, începută în 1964 și care ajunsese, după doar patru ani
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sferelor de activitate, scoaterea lor de sub tutela politicului. Promovarea logicii proprii a sectoarelor de activitate reprezenta un instrument important de izolare a politicului, care până atunci își impusese logica în toate sferele vieții sociale. Din punct de vedere politic, reforma treptată nu se putea realiza decât prin lărgirea cadrului democratic. În condițiile în care regimul comunist punea în centrul sistemului politic principiul nediscutabil al partidului unic, singura posibilitate de lărgire a democrației era cea a principiului democrației participative: nu participare politică
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Experiența RDG-ului (1948), a luptelor de partizani din România care au durat aproximativ până în 1964, a Ungariei (1956), Cehoslovaciei (1968), Poloniei (1980) susținea solid o asemenea așteptare negativă. Schimbările erau întrevăzute a fi posibile mai degrabă printr-o desprindere treptată de sistemul sovietic, în cadrul unui proces de schimbare chiar a acestuia și, cel mai probabil, prin apropierea dintre cele două sisteme. Din punct de vedere intern, țările socialiste erau caracterizate prin sisteme instituționale extrem de complexe care nu puteau fi înlocuite
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
un nivel ridicat de așteptări. Mizeria produsă de regimul comunist se aștepta să fie înlocuită rapid de prosperitate. Dictatura irațională urma să fie înlocuită de libertate și participare democratică. Întreaga societate se va stabiliza în noi parametri, urmând o creștere treptată într-un climat pozitiv. Schița tranziției la o economie de piață... (1990), primul document strategic elaborat, exprima un optimism accentuat. Spre sfârșitul primei decade de tranziție se aștepta ca România să intre în rândul țărilor mediu dezvoltate, cu o bază
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
ci și de cererea de cumpărare/preluare a întreprinderilor. Căderea sistemului socialist a dus la o explozie a ofertei pentru privatizare, în condițiile unei cereri limitate. Intern nu exista capital suficient pentru preluarea marilor întreprinderi. Era nevoie de o acumulare treptată a capitalului. Capitalul extern disponibil era și el limitat. Poziția geopolitică față de Occident a fost, inevitabil, un factor important al disponibilităților mai reduse de investiție. Există însă și o altă perspectivă: prăbușirea zonei economice proprietate publică a generat o presiune
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
tehnologiei moderne și a inovațiilor sociale ale Occidentului, democratizare și centrare pe nevoile populației. S-a manifestat o predilecție specială pentru asimilarea acelor teme occidentale care ofereau deschideri de promovare a unor orientări reformiste, cu intenția de a forța schimbarea treptată: sociologia organizațiilor, a comunităților umane, a calității vieții, psihologia socială, în special cea umanistă. Reușind să ofere produse valide științific, sociologia nu a putut să evite complet anumite opțiuni eclectice forțate de presiunea ideologică. Evoluția sociologiei tot mai departe de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
polarizării lumii. Teama de vechile confruntări, care supraviețuia în mentalul politic al Occidentului, pare să fi fost un factor decisiv pentru promovarea unei schimbări de ruptură, a unei tranziții brutale, susținută de o intervenție directivă accentuată, și nu a uneia treptate, bazată pe căutări ale fiecărui stat. Cât de justificată era această teamă este o altă problemă. Eu cred că, în fapt, era complet neîntemeiată. Și probabil că nici actorii politici occidentali nu credeau foarte mult în ea. Era mai degrabă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
inevitabilă, dar nu erau clare mecanismele realizării unei asemenea diferențieri. Din acest motiv, ideologia tehnocrației includea principiul consensului și al amânării diferențierilor politice. Diferențierea politică urma să ia inițial forma diferențelor de idei, acestea putându-se dezvolta, printr-un proces treptat, greu predictibil, în diferențe de programe politice și ideologice. Cristalizarea unei democrații pluripartite era extrem de dificilă nu din cauza deficitului culturii democrației, ci a lipsei mecanismului de producere a diferențierii politice. Preluarea de către Occident a rolului de producere a strategiei tranziției
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
revoluții” (p. 7), care a fost una „dramatică” (și nu de catifea), o „erupție socială cu un autentic caracter popular și național” (p. 12). Spre deosebire de alte schimbări radicale din Europa de Est, „Revoluția română nu a fost punctul culminant al unor acumulări treptate în direcția schimbării, ci punctul critic în care ne-a adus tocmai absența schimbărilor, imobilismul unui sistem opresiv” (p. 13). De aceea, revoluția română a fost o explozie „categorică: demolând structurile statului totalitar dintr-o dată, ca o lovitură de trăsnet
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
bună funcționare aveți nevoie în timpul postului negru, intestinele sunt cele mai indicate. Disfuncția acestora ar putea transforma această practică într-una periculoasă. Nu faceți greșeala de a vă oferi o masă copioasă în preziua începerii postului! Mai degrabă obișnuiți-vă treptat organismul să primească mai puțină hrană. Îi va fi astfel mai ușor să se obișnuiască cu abstinența totală la care îl forțați să se adapteze timp de câteva zile. Aceast tip de alimentație favorizează începutul dezintoxicării, făcând primele zile ale
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
schimburi de păreri, firești și necesare într-un proces de natura celui care începea la Dipoli. Și poate că nu este o exagerare să afirm că reușitele românești din anii '70 ai secolului trecut au contribuit și ele la erodarea treptată a politicii de bloc, evoluție care avea să se adâncească o dată cu scurgerea timpului în deceniile ce urmau. Și aceasta, nu în ultimul rând, pentru că "procesul european" (CSCE/OSCE), așezat pe regulile de procedură inițiate de România, nu stimula abordările și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
informare în masă, a știrii cu privire la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Republica Coreea. În articol este criticată dur politica autorităților de la Seul care reactualizează vechile teze privind; "recunoașterea încrucișată"; "admiterea în O.N.U. a două state Coreene", "... realizarea treptată de schimburi culturale, sportive și economice și, în final, stabilirea de relații politice cu țările socialiste" etc. Politica sud-coreană era catalogată ca fiind de inspirație americană și că ea urmărea "legalizarea pe plan internațional a existenței a două state coreene
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care îi poate acorda sprijin politic și financiar; colaborarea cu China, relații mai apropiate cu URSS; relații normale cu India; soluționarea problemelor care îi revin în problema Afganistanului: evitarea oficializării "statului Qaidastan", renunțarea la sprijinul acordat teroriștilor, limitarea și lichidarea treptată a acțiunilor acestora pe teritoriul pakistanez; normalizarea situației interne, prin asigurarea unei conduceri care să pornească, în primul rând, și în mod fundamental, de la interesele esențiale ale statului pakistanez; evitarea oricăror conflicte cu statele vecine și înfăptuirea unui rol pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe piață), bunurile noi sunt produse și consumate în cadrul economiei naționale, unde modul de urmărire a produsului în consum este mai ușor de realizat. În această etapă, când produsul nu este încă oferit pieței mondiale, se asistă la o modificare treptată a procesului de producție și a caracteristicilor bunului respectiv, în vederea perfecționării acestuia, în măsura în care producătorii se familiarizează cu modalitățile de obținere a bunului și cu piața de desfacere.<footnote C. Postelnicu, op. cit. p. 35. footnote> Deci, în primă fază, bunul este
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de trai, calitatea vieții. 2.1. Definirea conceptului de consum Consumul reprezintă procesul prin care sunt satisfăcute trebuințele economice de fiecare persoană, în parte, și de întreaga societate, în ansamblu, prin folosirea produselor și serviciilor, care antrenează pierderea imediată sau treptată a utilității lor<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 55. footnote>. În accepțiunea multor economiști, desfășurarea liberă a activității economice impune stabilirea unui raport precis de subordonare a mijloacelor de către scopuri; în acest sens, producția, nefiind un
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
de trai, calitatea vieții. 2.1. Definirea conceptului de consum Consumul reprezintă procesul prin care sunt satisfăcute trebuințele economice de fiecare persoană, în parte, și de întreaga societate, în ansamblu, prin folosirea produselor și serviciilor, care antrenează pierderea imediată sau treptată a utilității lor<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 55. footnote>. În accepțiunea multor economiști, desfășurarea liberă a activității economice impune stabilirea unui raport precis de subordonare a mijloacelor de către scopuri; în acest sens, producția, nefiind un
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
spre deosebire de erosul căzut, se sustrage unei aproprieri vulgare, grăbite, indisciplinate. Impuritățile cu care se naște dorul după frumusețea fizică a celuilalt nu-și mai au locul. Ceea ce atrage în frumusețea divină nu este promisiunea posesiei violente și autiste. Prin deschiderea treptată față de revelația frumuseții tainice este refuzat a fortiori orice capital simbolic de putere prin care, cei perfect tribali, își mențin stima de sine și popularitatea. Numai rivalitatea mimetică călăuzește dorința erotică către un obiect perisabil, cu strălucire aparentă. Frumusețea infinită
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
moneda unică, euro, la 1 ianuarie 1999. Tratatul de la Amsterdam a dezvoltat și mai mult competențele comunitare, transferând al treilea pilon (Justiție și Afaceri Externe) spre primul cu măsuri referitoare la libera circulație a persoanelor (vize, azil, imigrare) pentru stabilirea treptată a unui "spațiu de libertate, securitate și justiție", precum și la integrarea Convenției Schengen la C.E. Pentru îndeplinirea acestor misiuni, sistemul instituțional al Comunității Europene a fost consolidat prin extinderea votului majoritar la Consiliu și a "codeciziei" cu Parlamentul European. În
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
În același spirit de idei, politica de securitate și de apărare comună, potrivit aceluiași articol alin. 2, nu poate afecta caracterul specific al politicii naționale de securitate și apărare a statelor membre: "Politica de securitate și apărare comună include definirea treptată a unei politici de apărare comune a Uniunii. Aceasta va conduce la o apărare comună după ce Consiliul European hotărăște aceasta în unanimitate. În acest caz, Consiliul recomandă statelor membre să adopte o decizie în conformitate cu normele lor constituționale. Politica Uniunii, în
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
inclusiv cele privind frontierele externe; (d) promovării dezvoltării durabile pe plan economic, social și de mediu a țărilor în curs de dezvoltare, cu scopul primordial de a eradica sărăcia; (e) încurajării integrării tuturor țărilor în economia mondială, inclusiv prin eliminarea treptată a barierelor în calea comerțului internațional; (f) participării la elaborarea unor măsuri internaționale pentru conservarea și îmbunătățirea calității mediului și gestionarea rațională a resurselor naturale mondiale, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile; (g) acordării de asistență populațiilor, țărilor și regiunilor care
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
unor proceduri specifice, conform articolului 24, Tratatul de la Lisabona. Astfel, referitor la regula unanimității: "Competența Uniunii în materie de politică externă și de securitate comună include toate domeniile politicii externe, precum și toate chestiunile referitoare la securitatea Uniunii, inclusiv la definirea treptată a unei politici de apărare comune care poate conduce la o apărare comună. Politica externă și de securitate comună face obiectul aplicării unor norme și proceduri speciale. Aceasta este definită și pusă în aplicare de Consiliul European și de Consiliu
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]