2,347 matches
-
cu o imensă pradă de război prin Lituania. Expediția aceasta de pedepsire a avut un mare efect asupra celorlalte popoare supuse mongolilor. Ea a intimidat chiar pe Alexandru Nevski, care nu numai că a dat gardă trimișilor hanului veniți după tribut, dar i-a însoțit în persoană, pentru a-i liniști pe novgorodienii întărâtați. Românii, însă, după lecția primită în vara anului 1257, au socotit inutilă o ridicare a armelor în 1259, mai ales că de curând se instalase cu toate
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Că, doar de un timp încoace, tătarii nu i-au încălcat regatul? Regele i-a vorbit atunci că s-a pregătit să-l atace, deoarece este păgân și vrea să-l supună vasal și în această calitate să-i plătească tribut. Hanul tătar a găsit stranie această pretenție și a răspuns: Ce s-ar întâmpla dacă în război l-ar învinge el? În cele din urmă a acceptat să primească creștinismul, dar să-i fie vasal, nu. Totodată, a adăugat că
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a crescut numărul locuitorilor români în acea țară și s-a dezvoltat în regat (stat), voievozii care au fost aleși de românii acelui regat au declarat să fie vasali regelui Ungariei și s-au obligat să presteze omagiu, cu achitarea tributului obișnuit”. Este vorba, desigur, de unificarea Moldovei și Valahiei Minore într-un singur stat și de promisiunea făcută lui Dragoș din Giuleștii Maramureșului de Petru și Bogdan ca voievozi aleși, în locul lui Ștefan, de către românii maramureșeni, „rebellantes”, refugiați din anii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
lui Ștefan, de către românii maramureșeni, „rebellantes”, refugiați din anii 1343 și 1349 și de cei moldoveni, care au bătut, pe rând, în vara acelui an mai întâi pe poloni și apoi pe unguri. Făgăduielile de prestare a omagiului și plata tributului au fost privite chiar de către regele ungar ca o „restaurare a Moldovei față de Coroana regală”. Pentru acest mare succes diplomatic, Dragoș din Giulești a fost dăruit, în martie 1360, cu eșarfa și centura de cavaler și întărit, împreună cu fiii săi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Gândindu-se la o colaborare îndreptată pe viitor contra Moscovei, Toktamâș trimite lui Iagello o solie condusă de Kutlubuga și Hasan și-i conferă drepturi de supremație asupra ținuturilor aflate în litigiu, cu condiția recunoașterii suzeranității sale și plata unui tribut. Oferta a fost apreciată ca favorabilă și acceptată. Astfel, marele han și-a întregit Imperiul Mongol prin intermediul lui Iagello nu numai până la Nistru cu Bielorusia, Ucraina de Vest și Podolia, cum crede R. Grousset, ci și cu voievodatele dunărene și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Albă trebuie pusă în legătură, totuși, mai mult cu ivirea pericolului turcesc și presiunile Înaltei Porți decât ca o consecință a alăturării de politica poloneză. Să nu uităm că, încă înainte de 5 octombrie 1455, sultanul ceruse lui Petru Aron un tribut de 2.000 de galbeni, iar în urma încheierii tratatului de pace, din 9 iunie 1456, în localitatea Jeni-Derbend din Bosnia, Adunarea de la Vaslui, prezidată de mitropolitul Teoclist și Petru Aron, a hotărât și trimiterea sumei. Situația aceasta a fost moștenită
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Guasco, martor ocular la frământările de la Caffa, din anii 1460-1478, scrise de Giosaffatto Barbaro, aflăm că între Nur-Daulet, aliat cu autoritățile orașului-port, și Eminek Mârza, a izbucnit, în iarna anului 1467, un conflict pricinuit de pretențiile acestuia de majorare a tributului. Pentru aplanarea diferendului, consulii au hotărât să trimită la Tana un sol cu rugămintea ca marele han să delege un împuternicit al său, care să-l înlocuiască pe Eminek. În căutarea persoanei, Ahmed han l-a descoperit pe Mengli-Ghirai, căruia
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
deja din Genova, în 7 noiembrie 1468, consulilor din Caffa și se arătau mulțumiți de faptul că Mengli Ghirai „a devenit noul han”, că în această calitate a vizitat Caffa cu întreaga sa curte și cu această ocazie a micșorat tributul. Mișcarea trupelor Hoardei lui Ahmet spre Crimeea a îngrijorat pe Ștefan cel Mare, cu toate că un fiu al hanului era prezent la Cetatea Albă și încasa vama de la 1.000 de mărci în sus, cum am văzut din privilegiile comerciale ale
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
marchează o ruptură semnificativă față de modul de abordare tradițional. Odată ce informația a devenit publică și transparentă, are loc și o deplasare a preocupării centrale a autorității sanitare de la tema implicită a riscului de contagiune (de la imigranți către francezi) la chestiunea tributului plătit bolii de către imigranți, prin întârzierea diagnosticului de infectare și prin îngrădirea accesului la tratament. Astfel, așa cum subliniază autorul citat, străinii nu mai sunt priviți ca vectori potențiali, ci ca victime efective, devenind posibilă și o politică mai coerentă în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
etiopatogenici, continuând eforturile de a preciza care dintre factorii ambientali (chimici, fizici, bacterieni, toxici, virali etc.) au prioritate în geneza și mereu sporita patogenitate a diferitelor forme de cancer. Cum bine se observă, ambele trepte de înțelegere plăteau un greu tribut unilateralității. Așa-numiții „agenți carcinogenetici“, fie că era vorba de o substanță chimică (gudroane, sterili ș.a.), radiație (X, UV ș.a.), bacterie ori virus, erau în centrul atenției. Apreciem acum că acești factori erau pur și simplu fetișizați, neglijânduse inadmisibil efectele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mâna căreia aspirau Carol Robert de Anjou și Otto de Bavaria". Opțiunea domnului Basarab de a-l sprijini pe Otto, a contribuit la atacarea de către armata ungară a Valahiei, pe motiv de respingere a cererilor privind sporirea pretențiilor ungurești de tribut, pentru lupta contra tătarilor. De altfel, năvălirea tătarilor a stopat expansiunea ungară peste teritoriile române. Diploma Ioanițiilor și unele aprecieri papale privind rolul pozitiv al valahilor în lupta cu tătarii sunt de natură să aducă mai multe informații despre organizarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
exemplificăm cu situația României de astăzi. Partidocrația își motivează parazitismul prin declarația că, vezi Doamne, ar administra țara, adică Patrimoniul care este sau ar trebui să fie proprietate a poporului român, și nu proprietate a statului român. Unde poporul plătește tribut statului din capitală în ideea declarativă că partidocrația menține/dezvoltă statul, că partidocrația menține/dezvoltă țara în ceea ce privește infrastructurile și instituțiile statului român, în vreme ce ar fi fost normal să fie așa: Poporul contribuie cu parte din venit pentru a se menține
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a vrut cu românii. Tip de stat, însă, repede posibil să fie zburat de la București, așa cum s-a întâmplat când a fost nevoit să fugă la Iași, prea puțin păsându-i de poporul rămas în urmă, același popor care plătise tributul/taxa de protecție ca la mafioți. Lucruri oricum total diverse în situația poporului din SUA, de exemplu, unde faptul că o anume forță străină ar ocupa capitala, ehei!, ce războaie de gherilă ar avea de dus ocupanții cu populația o
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
progresului cultural, „după”, retragerea centrului său politic și cultural spre nord, colonizarea întinderilor pustii prin mănăstiri, devenite ultime bastioane de viață culturală și spirituală, în fața mareei barbare. „Înainte”, promisiunea civilizației și culturii introdusă de scrierile bisericești și limba slavonă, „după”, tributul plătit Hoardei de Aur și toate relele morale și sociale aduse de aceasta și rămase în mentalul rusesc, ca sudate iremediabil de anii de ocupație mongolă. Există apoi un „înainte” și un „după” reconstruirea Moscovei de către cneazul Iurii Dolgoriki, în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
liniștit. Viața își urma cursul firesc și liniștit, până în anul prăpădului 1940, când s-a declanșat al doilea război mondial, acea uriașă catastrofă care a adus atâta durere, atâta nenorocire și vărsare de sânge. România a plătit cel mai dureros tribut, sărăcită, sfâșiată și cu o mare parte din poporul ei deportat în Siberia de gheață și înfricoșătoarea taiga. Există momente care marchează sufletul nostru pentru multă vreme. Într-o noapte s-au auzit la noi acasă lovituri în ușă. Am
CÂND AMINTIRILE TRECUTULUI ÎNCEARCĂ SĂ MĂ CHEME. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Valentina Voina () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1704]
-
din populația activă, la care trebuie adăugate cele 100.000 de decese în urma gazării sau a rănirilor grave, și cei aproape l. 100.000 de invalizi de război, dintre care 130.000 de mutilați. Germania și Austro-Ungari au plătit un tribut aproape tot atît de mare: 1.850.000 de morți pentru prima, reprezentînd 9,8 % din populația activă, 1.540.000 pentru a doua (9,5 %). Cît despre Rusia, aceasta și-a lăsat pe cîmpurile de luptă 1.700.000
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
altfel ce rămîne de împărțit în Europa anului 1945, în afară de vestigiile măreției sale trecute? Cu toate că luptele au afectat și alte continente, în special Asia unde războiul a durat mai mult decît oriunde, tot bătrînul continent european a plătit încă o dată tributul cel mai mare. Mai întîi în plan uman. Din cei 50 de milioane de morți și dispăruți pe care îi numără bilanțul conflictului, cel puțin 35 de milioane sînt europeni, adică de patru ori mai mulți decît în 1914-1918. Victimelor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
că este vorba de atentatele aeriene asupra avioanelor care aveau această țară ca destinație sau ca punct de plecare, sau de acțiuni de anvergură vizînd în mod direct teritoriul acesteia. Unele, cum ar fi Italia au avut de plătit un tribut foarte mare: atentatul de pe aeroportul Fiumicino din 1982 s-a soldat cu 22 de morți, iar cel din gara din Bologna din august 1980 cu 80 de victime. Dar și RFG, Franța și Regatul Unit au avut de suferit la fel de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
18-20). În cuvintele dojenitoare ale lui Petru întâlnim o oroare față de propunerea lui Simon Magul, dar și de dispreț față de bani. Era răspunsul școlii Învățătorului divin! Isus nu a atins niciodată vreo monedă. Când i s-a cerut să plătească tributul, [Isus] L-a trimis pe Petru să pescuiască și I-a spus să-i deschidă gura primului pește pe care îl va prinde: acolo va găsi moneda, suficientă plății amândurora. Nu puteți sluji și lui Dumnezeu și mamonei» (Mt 6
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
că unanimitatea înaltei Adunări recunoaște independența României sub condițiuni analoage cu cele impuse Serbiei și, afară de aceasta, sub condițiunea ca România să primească în schimbul Basarabiei, Dobrogea augumentată de linia al cărei traseu s-a determinat. Caratheodory-pașa citește propunerile următoare: „1. Tributul actual al României va fi capitalizat și suma va fi vărsată în tezaurul otoman într-un termen de . . . 2. România va suporta o parte din datoria otomană proporțională cu veniturile teritoriului ce-i va fi definitiv anexat. 3. Pentru tot
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
-Sa nu voiește să reînnoiască obiecțiunile sale, dară ține să declare din nou că nu împărtășește, asupra acestui punct, opiniunea enunțată în tratat. [...] protocolul nr. 18 Ședința de la 11 iulie (29 iunie) 1878 [...] înalta Adunare trece la cestiunea relativă la tributul României și Serbiei, rezervată în ședința precedentă. Președintele reamintește că cestiunea este pusă precum urmează: d-nul întâi plenipotențiar al Turciei a prezentat Congresului două propuneri: una în ședința de la 28 iunie (protocolul no. 8) relativă la Serbia, cealaltă în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pusă precum urmează: d-nul întâi plenipotențiar al Turciei a prezentat Congresului două propuneri: una în ședința de la 28 iunie (protocolul no. 8) relativă la Serbia, cealaltă în ședința de la 1 iulie (protocol 10) relativă la România; Excelența Sa cere ca tributurile plătite până acum Sublimei Porți de către aceste țări să fie capitalizate și ca valoarea lor să se verse în casele tezaurului otoman. Con gresul a înaintat aceste propuneri comisiunii de redacțiune, fără a se pronunța definitiv asupra cestiunii de principiu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
fie capitalizate și ca valoarea lor să se verse în casele tezaurului otoman. Con gresul a înaintat aceste propuneri comisiunii de redacțiune, fără a se pronunța definitiv asupra cestiunii de principiu. Comisiunea propune acum un proiect de redacțiune astfel conceput: „Tributul Serbiei (României) se va capitaliza și reprezentanții puterilor la Constantinopol vor fixa la cât se va urca această capitalizare, în unire cu Sublima Poartă.“ Mai nainte ca Congresul să se poată pronunța asupra acestei redacțiuni, dânsul va urma să statueze dacă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Constantinopol vor fixa la cât se va urca această capitalizare, în unire cu Sublima Poartă.“ Mai nainte ca Congresul să se poată pronunța asupra acestei redacțiuni, dânsul va urma să statueze dacă, în principiu, țările vor trebui să primească sarcina capitalizării tributului, ce nu li s-a fost impus de Tratatul de la San Stefano. Lordul Salisbury consideră dificultatea sub un punct de vedere îndoit: sunt aci două cestiuni, aceea a tributului însuși și aceea a interesului creditorilor Porții. În ceea ce privește tributul, Excelența-Sa
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
statueze dacă, în principiu, țările vor trebui să primească sarcina capitalizării tributului, ce nu li s-a fost impus de Tratatul de la San Stefano. Lordul Salisbury consideră dificultatea sub un punct de vedere îndoit: sunt aci două cestiuni, aceea a tributului însuși și aceea a interesului creditorilor Porții. În ceea ce privește tributul, Excelența-Sa vede că nu a fost răscumpărat prin mari sacrificiuri și prin însemnate victorii din partea principatelor; dacă ar fi în realitate românii și sârbii cei cu victoriile, tributul ar fi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]