9,257 matches
-
în care nucile se ascund, a se coace strugurii, perele, gutuile...Încet, încet, frunzele au prins a se îngălbeni, mai apoi au început a se desprinde de ramuri, a pluti lin pe aripa vântului și a se așeza cuminți lângă trunchiul copacilor. Toamna este superbă pentru culorile ei, pentru bogăția roadelor, pentru ploi, pentru sunetele specifice și pentru emoțiile pe care le trezește în sufletul meu. Pășesc pe covorul de frunze galben-arămii, și cântecul lor mă poartă pe tărâmuri de vis
TOAMNĂ TÂRZIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357289_a_358618]
-
este o lentilă mare, Puternică, aducându-ți veșnicia aproape, Zilele nu mai încap în misterioasele mape Au luato prin văzduh croind o cărare. Mânăstirea din Bobota Mânăstirea se ridicase în genunchi, Gândurile purtau cruci pe umeri, Era cioplită dintr-un trunchi De suflete ce nu puteai să le numeri. Un duh de iubire circula în sânge Vedem mânăstirea terminată în iubirea de eroi, Fiul Omului pe cruce nu plânge Doar sufletul Lui îl auzim în noi. Materia luminoasă Particule rupte din
MÂNĂSTIREA DIN BOBOTA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357280_a_358609]
-
răspunsul se afla în altă parte... Inspectorul adjunct al Forței Binelui Suprem stătea încă de la prima oră în antecamera Inspectorului-șef. Una aflată într-un modest castel de pe valea Loirei, cu un șemineu de mărimea unui tanc în care ardeau trunchiuri de stejar. Doi ogari rusești dormitau lângă foc pe o blană de urs polar. Inspectorul-șef apăru după vreo oră, cam încercănat de grija față de binele omenirii și cu un pahar de scoțian vechi de optsprezece ani în mână. Halatul
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
de mai să miros a tinerețe frunzele trufașe suite pe ramuri îmi întorc spatele căutând reflectoare cochete primăvara mea zgribulește a lapoviță blândețea - inundată de ninsoarea fluturilor rătăciți dacă vrei să vezi visul liniștii râvna adâncului ascuns în lut plânsul trunchiului scorțos dacă vei auzi animalul speriat creanga rănită de colțul cerului poate vei atinge mâna mea în aparență Suzana Deac Referință Bibliografică: Moare primăvara la pas / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie 2011
MOARE PRIMĂVARA LA PAS de SUZANA DEAC în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357400_a_358729]
-
scris. sunetele se răsfrâng inutil în timpane. - pleci? da. - nu te mai întreb unde. nu-ți pasă. dialogul a devenit de multă vreme monolog prelungit. doar gândurile mele te ating. ai plecat. plec și eu. văd copacul vertical și paranteza trunchiului... tu pleci, eu plec! în balta făcută de ploaie, văd două brațe frânte. fiecare caută un capăt... Referință Bibliografică: monolog / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 514, Anul II, 28 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
MONOLOG de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357436_a_358765]
-
lectura sa... trăgea cu urechea, nu-i venea să creadă simțurilor bine îngropate în ea... îi era rușine, totuși savura amuțită niște senzații necunoscute... asculta pașii gândăceilor mărunți, fix pe pieptul ei... căuta un dialog cu corpul ei, auzea vocea trunchiului din străbuni... de unde atâta plăcere tainică ... nepermisă... dar aici nu ajungea, n-o lăsa subconștientul, n-o lăsa să cedeze controlului de supervizare... funcționa o putere istorică de a asculta glasul pământului viu, al apei tremurânde, al păsării trecute de
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
fi excluse meritele făptuitorilor lui (organizatori, artiști, public), doar pentru că titlul suscită unele interpretări, iar pentru aceasta e de așteptat ca anul ce vine, să fie altul. Oricând sunt asociate sintagmele România și Moldova, două noțiuni ale unuia și aceluiași trunchi, se elucidează un punct de vedere care atinge incontinuu o dezbatere construită pe împrejurări, nu pe temelie. Poate că s-a greșit la generic!... Poate că nu s-a greșit, din moment ce, independent de opțiunile diverse, prin forța împrejurărilor avem în
CÂNTECE MISTUITOARE PE CLEŞTARUL CERULUI ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357427_a_358756]
-
dac-ai zis că țara nu-i a noastră, Tu te-ai gândit la cei ce or să vină. Din vârf de munte pân’ la marea-albastră, Pe zarea noastră plină de lumină Va înflori, precum o floare-n glastră, Un trunchi vânjos și demn de rădăcină. BALET Se cerne din cerul cel negru, de smoală, Ninsoare bogată și albă ca untul; O plapumă albă-nvelește pământul Și curge întruna zăpada domoală. Pornește acuma să sufle și vântul, Vin îmbujorați copiii de la
SONETE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357784_a_359113]
-
afli în vizită la ea. Aduce un aport foarte pozitiv la legarea discuției, invalidând repede sentimentul de distanță. Tot ceea ce se observă la dumneavoastră urcă din testamentul sufletesc al neuitatului Amza Pellea, fără îndoială! Pornește ca sevele de la rădăcină la trunchi. Este copilăria o revărsare de energii pe care s-a cristalizat formatul dumneavoastră spiritual? Cum v-a fost copilăria și unde s-a petrecut? Copilăria este contul meu de fericire deplină. Am fost un copil fericit, iubit, ocrotit. Am petrecut
OANA PELLEA. CONVERSAŢII FĂRĂ SENTIMENTUL DE DISTANŢĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357779_a_359108]
-
din 23 martie 2015 Toate Articolele Autorului Emanuela se cutremură. Era cu spatele către mașina la care se lucra, cu dificultate, pentru a fi eliberată de sub greutatea teiului. Peste mașină căzuse acea parte din tei, de unde pleacă ramificațiile coroanei din trunchiului bătrân, care însemna câțiva arbori maturi puși laolaltă. Cuvintele profesorului. dr. Popescu s-au izbit de timpanele Emanuelei cu forța unei lovituri de ciocan. Răsunau precum dangătul unui clopot ce nu-și sfârșește ecoul: “Doamna doctor Străinu!” Mintea Emanuelei se
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
în propria noastră casă.” Iată, în concluzie, conturul unui portret de tribun al Neamului, poate un Avram Iancu târziu, sortit să se împovăreze în Basarabia, precum Iancu cel din Ardeal, cu suferințele similare ale celei de-a doua ramură din Trunchiul multimilenar al Neamului Românesc, aflată (încă) sub vremuri neprielnice dreptății. Fie ca memoria lui Andrei Vartic să capete dreapta recunoaștere peste timp și peste timpuri, iar aspirațiile lui cele restante, dedicate Neamului, să se împlinească prin vrednicia prietenilor săi apropiați
BASARABEANUL ANDREI VARTIC de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358265_a_359594]
-
mijloc, a Românilor organizați în voievodate și cnezate, existență mult a n t e r i o a r ă infiltrării în această zonă a reprezentanților regatului apostolic maghiar. Pe de altă parte Enciclopedia arată că din cele peste 600 trunchiuri de familii nobile maramureșene de origine română mai mult de 100 se află astăzi în localități din Ucraina Subcarpatică (în urma pactului Ribentropp-Molotov și a celui de al doilea război mondial), familii ce-și dovedesc prin diplome existența și originea nobilă
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]
-
pe care a îmbrățișat-o-, nu se ferește să ne împărtățească trăirile sale interioare, emoțiile intense ce îl fac să vibreze “( Voichița Pălăcean-Vereș-rânduri de prezentare de pe ultima copertă). Cartea intitulată “Arborele de hârtie “, metaforă ce explică numele generic pentru copacii cu trunchiuri înalte și puternice, așa cum îi consideră pe scriitorii și operele lor despre care scrie cu empatie. Cronicile, interviurile și articolele ce glisează spre eseistică, cuprinse în acest volum, publicate de-alungul anilor în presă, sunt scrise alert, având un stil clar
GAVRIL MOISA-SOLDATUL IUBIRII DE CONFRAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358534_a_359863]
-
socotea în gând... Se simțea frenetic, liber și tânăr. Liber cu totul... - Iată și salcia, bătrâne, locul tău preferat!...Aici mă instalam...Ehei, pletoaso, tot aici!?...Mă mai ții minte? Te salut! Mă furase munca... Mângâia scoarța adânc brăzdată pe trunchiul contort și oblic peste apă. Era singur, a descoperit, scrutând orizontul cu reflexe de carmin. A pregătit îndelung trestiile, a probat adâncimea, a înfipt în ace nada vie...” Bieții viermuși!” Soarele prevestea o zi caniculară...A azvârlit primul fir cu
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
firul și pluta în direcția estuarului. Undeva, departe în larg și în stânga, i s-a părut că vede ceva plutind cu repeziciune, sălta și se rostogolea. Obiectul, ca o buturugă la prima privire, i-a captat atenția. Distingea din ce în ce mai bine trunchiul adus de curent. Părea mișcător și viu, se zbătea sau înota... -Dumnezeule, e nebună! Cât curaj!... Nu-și dă seama că o vor izbi curenții de stânci, spre estuar, că o vor sfârteca palele turbinelor la centrală, îi vor apuca
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
suport din lemn, se săpuni bine cu pămătuful și începu să-și dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu făcea lumină suficientă, așa că ieșise în bătătură și agățase ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din bucăți de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo găteau de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
nurlii/ frunzele-și scaldă chipul/ ridat/ în ultima rouă de zi./ De sub stejari vine zvon de ninsoare.../ Izgoni-va ea oare,/ demodatele,/ neproductive/ melancolii?/ Șoapte de amor, în amurg violet,/ amețesc roșcovana pădure./ Ce vaier de dor!/ În carnea plinului trunchi/ ca un stilet,/ se-nfige/ până-n rărunchi,/ o secure.../ Desculț, în rama fără tablou,/ albastru doar paznicul cocoșat/ a rămas./ Cu pașii de vată,/fără ecou,/ cu indexul strâmb,/ descărnat,/ dă-napoi/ limbille ruginitului ceas./ Vrea să amâne doar iarna
O MARE ONOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358075_a_359404]
-
dansatorul - luptă în primul rând pentru propriul său echilibru, fizic și existențial. O continuă zbatere în scopul deslușirii liniei de cerc, construirii apoi a unei spirale de energie și intensificării ei. Ritualul fizic evoluează de la partea osaturii aflată la baza trunchiului - pelvisul -, spre centrul corpului - axul în jurul căruia, simbolic vorbind, se învârtește întreaga lume. Gândul te poate duce și la Arborele simbolizând viața, tinerețea, nemurirea, înțelepciunea. De exemplu, Arborele Nemuririi din Vechiul Testament, al înțelepciunii tot din Vechiul Testament, arborele putând exprima tot
VERTIGO de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358112_a_359441]
-
linie se naște un pom, o pădure muzică într-o figurație veșnică haină omului în flăcări el extrădat cu toate că-i băștinaș tu rămâi șomer născut din frunze ondulate, floare și mirare dacă te trezesti la dimineață altora cunoști înstrăinarea în trunchi, obraz pleoape împovărate cu păsări nevătămate suzana deac ... Citește mai mult Mâine se întâmplăCând vei trage o linie se naște un pom, o păduremuzica într-o figurație veșnicăhaina omului în flăcăriel extrădatcu toate că-i băștinaștu rămâi șomernăscut din frunze
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
mult Mâine se întâmplăCând vei trage o linie se naște un pom, o păduremuzica într-o figurație veșnicăhaina omului în flăcăriel extrădatcu toate că-i băștinaștu rămâi șomernăscut din frunze ondulate, floare și miraredacă te trezesti la dimineață altoracunoști înstrăinareaîn trunchi, obrazpleoape împovăratecu păsări nevătămatesuzana deac... XX. MOARE PRIMĂVARĂ LA PAS, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011. Moare primăvară la pas Mă mut în florile de mai să miros a tinerețe frunzele trufase suite pe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
de mai să miros a tinerețe frunzele trufase suite pe ramuri îmi întorc spatele căutând reflectoare cochete primăvară mea zgribulește a lapoviță blândețea - inundată de ninsoarea fluturilor rătăciți dacă vrei să vezi visul liniștii râvna adâncului ascuns în lut plânsul trunchiului scorțos dacă vei auzi animalul speriat creangă rănită de colțul cerului poate vei atinge mâna mea în aparență Suzana Deac ... Citește mai mult Moare primăvară la pasMă mut în florile de maișa miros a tinerețe frunzele trufase suite pe ramuriîmi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
primăvară la pasMă mut în florile de maișa miros a tinerețe frunzele trufase suite pe ramuriîmi întorc spatelecăutând reflectoare cochete primăvară mea zgribulește a lapoviță blândețea - inundată de ninsoarea fluturilor rătăcițidacă vrei să vezi visul liniștiirâvna adâncului ascuns în lutplânsul trunchiului scorțosdacă vei auzi animalul speriatcreanga rănită de colțul ceruluipoate vei atinge mâna mea în aparențăSuzana Deac... XXI. LEGENDELE LUI MOȘ NICOLAE, de Suzana Deac , publicat în Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011. Legendele lui Moș Nicolae În noaptea de dinaintea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357422_a_358751]
-
al cuvântului, mintea surâde grațios scenei pline de fals umor a uciderii profunzimilor vieții. o plecăciune în fața crucii, unește genunchiul cu articulațiile neunse ale comunicării umane... se așterne liniștea dinainte de furtuna valorilor. schimbul intens de fulgere atinge copacul vieții pe trunchiul numit fericire... iubirea primește scânteile cu fruntea plecată. tace...crește... luminează, ocrotește, apără visul din vis... așterne pleoapelor copilului, ninsoarea... Referință Bibliografică: la loteria cuvântului / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 472, Anul II, 16 aprilie 2012
LA LOTERIA CUVÂNTULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357605_a_358934]
-
de riduri. Ochii melcului se roteau alandala trei anotimpuri. Bunicul plângea când un fluture bolnav se pierdea în vânt. În cana cu vin o gâză făcea valuri clătinând o stea. La hoțul nocturn cățelul de usturoi a lătrat timid. Din trunchiul de brad Rapsodia Română susura-n ramuri. Urcat pe catarg un șoarece năstrușnic se credea Columb. Zmei și căpcăuni și un singur Făt-Frumos bat pădurile. Creionul roșu trimisese la moarte poemul fetei. Din lanul de grâu graurii duc la cuiburi
PANSEURI ÎN 17 SILABE (I) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357631_a_358960]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > ETCETERA Autor: Gina Zaharia Publicat în: Ediția nr. 477 din 21 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Îmi ridicasem o căsuță într-un trunchi de copac. În zi de sărbătoare, pe acoperiș cântau mierlele. Aveam câteva camere, toate transparente, o terasă cu vedere la stele și un susur în gând, ca un ecou al altor vremuri. Niciodată nu-mi pusesem întrebarea de ce o așezasem
ETCETERA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357689_a_359018]