8,428 matches
-
se dusese vremea frumoasă când plin de speranță căutasem s-o seduc, s-o conving că merit să mă simpatizeze dacă nu chiar să mă iubească, se dusese, acum o loveam fără motiv, mereu, când îi vedeam chipul zeiesc mă tulbura parcă și mai mult decât la început, dar în același timp îmi era de nesuportat, citeam pe acel chip prima mea înfrângere, fără scuză ori consolare și simțeam nevoia s-o lovesc, îi strigam, spune adevărul, nu-i așa că ați
Stalin tocmai încetase din viață... by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/15029_a_16354]
-
majoritatea doar cu parter, multe construite în ciorchini de clădiri identice și simetrice, separate de porțiuni cu iarbă impecabil întreținută. Toate înalță spre cer instalația de încălzire a apei, pe bază de celule solare. Liniștea este stăpîna locurilor, prea puțin tulburată de foșnetul valurilor sau de muzica restaurantelor - niciodată depășind surdina. Nici un scandal, nicăieri, nici o agresiune, nici urmă de vreun sentiment de nesiguranță. Nu se fură nimic, nimeni nu deranjează pe nimeni. Dincolo de Istanbul și de litoral, Turcia înseamnă Troia, Efes
Turcia pe care n-ați văzut-o by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Imaginative/15401_a_16726]
-
vreo carte scrisă de Balotă. Am descoperit atunci unul care avea același nume cu mine, ba mai mult, același pronume. Titlul cărții: Din spuma mărilor... și subtitlul versuri. Cartea apăruse cu vreo șase-șapte ani în urmă, în 1929. Ceea ce mă tulbura era, desigur, potrivirea numelor, dar mai era gongul acela care răsuna îndepărtat, adânc în mine, când auzeam, citeam ori îmi aminteam doar ceva despre mare. Trăind pe uscatul tărâm transilvan, visam adeseori la marea depărtată, pe țărmul căreia petreceam doar
Din spuma mărilor... by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/15420_a_16745]
-
eu Și atunci! VISAM COLORAT Pildele sunt pentru cei înțelepți Cum florile sunt pentru Raiul sufletelor deschise. Dacă dăruiești cui trebuie Și mai ales când, Vei scăpa de vise colorate. Nu vrei să iei semințe de flori Ca să nu-ți tulburi liniștea Din sine. Invocă parabola păstorului Care și-a pierdut oile Și a plecat în Lună. Nu te mai întreba nici tu, Nici cei care te vor urma, Cu ce le hrănește bietul de el, În afară de piatră sărată După cum nici
Poezii by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/2596_a_3921]
-
nefiresc alungit leagă iubirea cu moartea într-un același nod negru coclit Dimineața ochii albaștri ai mării înlănțuiți în rime la catafalcul acestui poem. Prevestire O peliculă subțire ca ceața unor inexacte amintiri, pâlpâire domoală la capătul zorilor liziera se tulbură de o boare șerpuitoare din pom în pom uimirea plină de ghinde crude lăptoase verzi ca surâsul primului miel pornit pe podul inocent cu două tăișuri: unul pentru aducerea-aminte și-altul, aidoma, pentru ziua uitării... O transparență de sânge subțire
Poezie by Monica Rohan () [Corola-journal/Imaginative/2746_a_4071]
-
lumină și noapte. Carul parcă mergea singur fără tatăl meu; noi, prin ploaia neagră, semănam ca un deal de oameni mergător. GLEZNELE ROȘII După ce a deschis fereastra, largul dimineții l-a luat captiv către țărmurile unde gleznele roșii, de veacuri, tulbură apele. Ea, ziua întreagă, s-a nevoit a repara lacătul; a scos cuiele în care fecioarele singurătății și-au pus veșmintele, dezbrăcându-se toată noaptea. Odată cu înserarea, niște mâini ca de fosfor, parcă ieșeau de sub grinzile casei, purtând în brațe
Poezii by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/2632_a_3957]
-
să-l deschid-un înger... Cerul ce-ncearcă să-l deschid-un înger Deasupra mea m-a speriat mereu, Va trebui să-i stau alături, în răsfrîngeri, Să-nving în străluciri, cu pieptu-mi rău, Slab, și fricos, și păcătos, și tulbur, Aroma raiul deodată la-ndemînă, Cu heruvimii să-ți cînt lin din tuburi, Ca să te-aleg mireasă și stăpînă, Și să te plimb printre copaci cu mere, Și printre șerpișori cu sîsîit prelung, Pînă ce carnea-n noi o să dispere, Plăcerile
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
din surse romanice - franceză și italiană). Într-o descriere a domului, cititorul află că ,spre stânga, la intrare, este cristelnița baptistă unde Sf. Anton a fost creștinat în 1195". Existența baptismului în secolul al XII-lea nu pare să-i tulbure pe editori, neatinși de bănuiala unei confuzii între termenii asemănători din engleză, baptism și baptist, cu sensurile primare ,botez", ,de botez", ,botezător", și neologismele românești specializate (referitoare la o sectă protestantă). În descrierea arhitecturii religioase e inserat termenul separeu: , Separeurile
Despre baptiștii din secolul... XII by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11096_a_12421]
-
dar că aceste amante nu erau luate din tîrg, ci alese din rîndul soțiilor sau rudelor boierilor români, ba mai mult că totul se petrecea cu încuviințarea senină a acestora din urmă - amănuntele acestea nu au cum să nu te tulbure. Iar imaginea bătrînului general Kutuzov, în vîrstă de 70 de ani, plimbîndu-și amanta de numai 14 ani, pe Lucsandra Bălcănescu, pe la toate seratele, balurile și dineurile vremii nu are cum să nu te înfioare. Cum s-ar spune, ospitalitatea românească
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11085_a_12410]
-
de haijin: ,Lângă tâmplă și file/ respiră un măr// cu un cuțit neascuțit/ (cuțit de femeie singură)/ îl tai în felii// seva răcoroasă/ are gustul soarelui vechi// semințele scapără/ pe pagina oarbă/ ochi mărunți și neștiutori// noaptea lor cafenie/ mă tulbură" (Mărul). Astfel de instantanee denotă o mare sensibilitate, precum și o adevărată știință a amănuntului semnificativ (nimic nu e întâmplător, totul se află în legătură și interdependență, părțile își aduc aminte că există un centru, în această poezie discret mistică și
Caligrafie de iarnă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/11113_a_12438]
-
i s-a tras și moartea: Frapează mai întîi impresia de claustrare sub cer. Nu există decît pămînt, cer, păsări și stele; dar un spațiu în care păsările trec fără să fie zărite și fără cîntec, în care stelele se tulbură pe traseele lor Ťfără luminăť, poate fi altceva decît o vastă temniță? O a doua sugestie concentraționară e de constatat în reluarea cuvîntului luni: Ťși mereu a fost ziua întîia/ și mereu luni și mereu luni și mereu luniť. Obsedanta
Un exemplu de obiectivitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11117_a_12442]
-
proslăvi cuplul dictatorial, în cap cu "propagandiștii grosolani și de duzină", pe altă parte cei ce se străduiau, în diverse variante și în diverse grade de oponență la ideologizare, a rezista presiunii oficiale. "în etapa de azi imaginile s-au tulburat, agitația haotică ne ia prin surprindere, grupulețele se adună și se risipesc fără încetare. Mereu riscăm să fim păcăliți de oameni, de circumstanțe, de idei. Nimeni nu mai deține monopolul legitimității și al bunei-credințe în viața literaturii. Totul trebuie discutat
Un spirit independent by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10618_a_11943]
-
gusturi din ziua de azi. (C.B.) Calea ascetică Rătăceau prin hățișuri umbroase întîlnindu-se chiar cu imaginea lor răsfrîntă-n oglinda firii înșelătoare. Erau mulți încăierîndu-se verbal și nici o idee sprințară nu-i îndemna la echivocuri nici vreo veveriță grațioasă nu le tulbura privirea ființa cea de-o potrivă cu firea părea împresurată de frica de-a nu cădea în prăpastia uimirii de sine. Și erau mulți amuțind de-nfricoșarea de-a rămîne doar unul din tufișuri obscure ar fi apărut vreo dihanie ațîțată
Poemul și scrisoarea by Gheorghe Simion () [Corola-journal/Journalistic/10650_a_11975]
-
copilărie și adolescență, slăbiciune și bărbăție, tumult interior și lege implacabilă a gravitației. În pofida tonului rezolut-triumfător și a gesticulației dezinhibate, de învingător în orice cursă a vieții, o undă rece de neliniște se strecoară în interiorul securizat al paginii de poezie, tulburând mulțumirea de sine, bucuria autocontemplării. Spre deosebire de alți comentatori care au văzut în aceste strofe un document sufletesc al eternei, sfidătoarei tinereți, nu m-aș grăbi să fac o astfel de echivalare, când apar, aici, indicii clare ale adevăratei stări de
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
aduci acasă tot felul de cadavre, că sperii copiii de nu se mai pot concentra la lecții (parcă se concentrează vreodată, în afară de desene animate și thrilere interzise minorilor sub nu-știu-ce vârstă...). - Noa, ce-i ?, a întreabat-o el ardelenește. Ce te tulburi, dragă ? E un pui american congelat, fix din ăia pe care i-ai văzut la televizor... Am primit și eu o biată mită și... Pune repede de-o supă și-o friptură! - Eu ?!? În viața mea n-am văzut pe
Opulența ce ne-așteaptă... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10652_a_11977]
-
și așa rămîne și la a doua vizionare. Daniel Auteuil și Juliette Binoche joacă rolurile a doi intelectuali de vîrstă mijlocie, cu cariere și o căsătorie, toate împlinite, bașca fiul lor, un puștan de 12 ani. Viața lor pașnică se tulbură odată cu primirea unor casete și desene, apoi telefoane anonime, toate părînd să conducă la o întîmplare din copilăria lui Georges (Auteuil). Comparîndu-l cu lungmetrajul precedent, te alegi cu ditamai paradoxul. Cu siguranță, povestea de thriller din Ascuns e mult mai
Două fețe ale aceluiași trecut european by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10669_a_11994]
-
mai reușeau să spună câte-un cuvânt; astfel am văzut în imaginile televizate întruparea disperării umane și n-am putut avea simțământul sărbătoririi depline când apele, înfiorându-ne cu necruțătoarea lor putere, dărâmau case, acopereau sate și năvăleau peste cimitire tulburând însăși liniștea morților... Ne refugiaserăm fiecare în sine și în tăcere, doar soacra lui Haralampy murmura din când în când făcându-și cruci dese și privind cu speranță spre tavanul scorojit al sufrageriei: - Doamne-Străluminate, izact așă scrie în Apocaliptică... Îi
Din apocaliptica soacrei lui Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10692_a_12017]
-
propagandei comuniste chiar și atunci cînd, de drept, comunismul dispăruse; imperturbabil așezate într-o estetică acceptată oficial, ele nu prevesteau nici o schimbare majoră, nu anticipau nici o ruptură, nu lăsau să se întrezărească nimic din ceea ce ar fi putut să le tulbure echilibrul. Concepute banal și previzibil pe genuri, adică pe acele genuri imemoriale, se afirma implicit că în România nu există decît pictură, sculptură, grafică și arte decorative cu diversele lor încrengături. Ba mai funcționa chiar și un Salon al tineretului
Salonul Oficial, între memorie și proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10690_a_12015]
-
te-ai întovărășit cu Loki, înșelătorul, si mi-ai ucis pe Balder, zeul luminii și al bunătății în prag? Și voi pleca! Singur la judecata Înaltului, Marele Arhitect va îngenunchea! În fața unei fântâni fără de ghizduri doar pasărea Colibri mă va tulbură. Voi fi corb, voi fi iepure-n fugă? Poate urs, poate lup, poate doar cucuvea... 18 Învăț să mor prin ține, carnaval venețian al tristeții și bucuriei de oameni! Cât frumusețea neștiuta a măștii m-apasă, mai dureros mă simt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
au reușit să se integreze cu adevărat într-o altă comunitate profesională și academică. În cazul lor, drama despărțirii de România nu e totuși mai puțin adâncă. Visele și insomniile chinuitoare o scot periodic la suprafață, reproiectând vechi amintiri și tulburând nostalgic desenul coerent al relaționării cu noua lume. Situația se simplifică pe teritoriul Statelor Unite (țară de emigranți în valuri succesive), dar nu cu mult. Permisivitatea societății americane nu topește complet particulele elementare, idiomatice, biografice ale scriitorului plecat din patria și
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
imigranților nu se mai simt francezi își agită excitați cartea de identitate s-au săturat de discriminare mizerie și șomaj și atacă autobuze vitrine intra cu batele în carrefour și distrug. furia fostelor colonii răscumpără păcatele coloniștilor care le-au tulburat somnul acum sunt două popoare diferite aici cel din paris și cel din periferii: liberté égalité diversité. un suedez un polonez sau un ungur se adaptează mai usor valorilor și modului de viață occidental un musulman sau o familie de
reportaj din parisul în flăcări (liberté égalité diversité) by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/10732_a_12057]
-
o zi splendidă, cu un cer perfect, doar îngerii se plimbă prin oraș. Și cîntă. Să le ascult cîntecul, mi-am zis... Am ascultat și conferințe, multe plictisitoare, neconsistente, am regretat că Ariane Mnouchkine n-a mai ajuns, m-am tulburat să-l reîntîlnesc, după zece ani, pe Josef Nadj, bîntuit de artistul din el, de omul acestui secol, am văzut și cîteva spectacole, unele prăfuite complet, altele proaste de-a binelea, am stat cinci zile în sosul european al oamenilor
Torino, mon amour by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10769_a_12094]
-
nici chiliană, nici bogată, tot ce voia în anturajul tinerilor din înstăritul cartier Miraflores din Lima era să-și inventeze o altă viață, și asta cu orice preț. Ea este personajul misterios, cu identități multiple, cu accente sadice, care-i tulbură definitiv viața tânărului Somocurcio. Fericire și nefericire, viață distrusă și viață împlinită, singurul lucru care-l scoate din mediocritate este această pasiune barocă. Tot ce-și dorește această fată - numită Lily în copilărie, apoi Madame Robert Arnoux, Mrs Ricardson, iubita
Rătăcirile fetei nesăbuite by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/10913_a_12238]
-
nici nu prea se înțelege ce spune - personajul lui Neacșu nu are pe ce să se sprijine, din ce să crească. Relația lor rămîne lineară, uniformă, nu crește, nu explodează mai mult decît în conținutul piesei, la nivelul poveștii. Ea tulbură interpretarea lui Massaci, spațiul lui Dumitrescu, și nu vibrațiile actoricești. Din păcate. Ar mai fi aici de modelat plastilina. Și e ciudat. Pe de o parte, pentru că ce se întîmplă în piesa lui Sigariev este foarte aproape de ce văd ei
Inocentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10951_a_12276]
-
descinde la serviciu dintr-o luxoasă limuzină neagră, o alta, Cora, duce de nas serviciul de cadre, dând a înțelege că dispune de pile extraordinare, iar când e dată pe față i se îngăduie să continue jocul, spre a nu tulbura armonia locului. Raluca locuiește în una din acele impunătoare vile din care proprietarii au fost izgoniți fără a li se îngădui să ia nimic cu ei. în casa de la Șosea, cu parc împrejur, cu brazi, cu bazin de înot, cu
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]