9,381 matches
-
13, existenți într-o celulă normală. Cercetările au relevat faptul că, mai curând pierderea (deleția) și nu activarea funcției genei retinoblastomului stă la baza fenotipului malign, de unde s-a dedus că gena susceptibilității la retinoblastom este o genă de supresie tumorală (GST). Cavenee și colaboratorii (1983) au prelevat chirurgical material tumoral de la pacienții cu retinoblastom sporadic și au folosit markeri moleculari caracteristici cromozomului 13, utilizând probe de ADN din sângele și din celulele tumorale ale aceluiași pacient. În multe cazuri, s-
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
că, mai curând pierderea (deleția) și nu activarea funcției genei retinoblastomului stă la baza fenotipului malign, de unde s-a dedus că gena susceptibilității la retinoblastom este o genă de supresie tumorală (GST). Cavenee și colaboratorii (1983) au prelevat chirurgical material tumoral de la pacienții cu retinoblastom sporadic și au folosit markeri moleculari caracteristici cromozomului 13, utilizând probe de ADN din sângele și din celulele tumorale ale aceluiași pacient. În multe cazuri, s-a constatat că ADN constitutiv din sânge este heterozigot pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la retinoblastom este o genă de supresie tumorală (GST). Cavenee și colaboratorii (1983) au prelevat chirurgical material tumoral de la pacienții cu retinoblastom sporadic și au folosit markeri moleculari caracteristici cromozomului 13, utilizând probe de ADN din sângele și din celulele tumorale ale aceluiași pacient. În multe cazuri, s-a constatat că ADN constitutiv din sânge este heterozigot pentru unul sau mai mulți markeri din cromozomul 13, pe când în celulele tumorale acesta era homozigot. Astfel, s-a confirmat în mod strălucit realitatea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozomului 13, utilizând probe de ADN din sângele și din celulele tumorale ale aceluiași pacient. În multe cazuri, s-a constatat că ADN constitutiv din sânge este heterozigot pentru unul sau mai mulți markeri din cromozomul 13, pe când în celulele tumorale acesta era homozigot. Astfel, s-a confirmat în mod strălucit realitatea celei de a doua „lovituri”, din modelul Knudson, reprezentată în cazul retinoblastomului de pierderea și a celei de a doua copii funcționale a genei Rb1- supresoare de tumori. Combinând
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Rb1 (după Jorje J. Yunis, University of Minesota Medical School, din Weinberg R.A. Finding the Anti-Oncogene. Scientific American, 34-41, 1988). Analiza modelului de bandare cromozomală a permis evidențierea bazei cromozomale de pierdere a heterozigozității-LOH și identificarea localizării genei de supresie tumorală din retinoblastom (fig. 21.3). În centru este redată diagrama cromozomului 13 normal. Deleția este redată la nivelul regiunii încadrate în a și b, în diferite cazuri cu retinoblastom, acesta având extinderi variate, dar cuprinde fără excepție sectorul între subbanda
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în care s-a realizat cross-over-ul) sau o deleție interstițială de novo. În oricare dintre aceste cazuri, este pierdută o alelă a oricărui marker aflat în vecinătatea genei TS. Dacă pacientul a fost heterozigot pentru un anumit marker, celulele țesutului tumoral pierd heterozigoția (LOH), devenind homozigote sau hemizigote. Deleția homozigotă de markeri (pierderea ambelor alele) este rară, chiar și în celulele tumorale. FENOMENUL LOH ESTE SEMNUL CRUCIAL AL EXISTENȚEI GENELOR SUPRESOARE DE TUMORI. Prin screening-ul probelor perechi de ADN din sânge
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a oricărui marker aflat în vecinătatea genei TS. Dacă pacientul a fost heterozigot pentru un anumit marker, celulele țesutului tumoral pierd heterozigoția (LOH), devenind homozigote sau hemizigote. Deleția homozigotă de markeri (pierderea ambelor alele) este rară, chiar și în celulele tumorale. FENOMENUL LOH ESTE SEMNUL CRUCIAL AL EXISTENȚEI GENELOR SUPRESOARE DE TUMORI. Prin screening-ul probelor perechi de ADN din sânge și tumori, de la unul și același pacient, cu markeri distribuiți în întreg genomul uman, se poate descoperi localizarea genelor supresoare de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
microsateliți polimorfici, se minimalizează proporția acestor probe nerelevante. Studiile clasice LOH suferă de necesitatea de a testa un spectru mare de markeri și de a analiza date prin cuantificarea intensității benzilor. Majoritatea probelor din tumori conțin un amestec de țesut tumoral și netumoral, astfel că ceea ce se observă este adesea o descreștere a intensității relative, mai curând decât pierderea totală a benzii corespunzătoare unei alele (fig. 21.4). Analiza de linkage în neoplaziile mendeliene rare, analiza LOH realizată în probe perechi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
uniparentală), recombinare mitotică, deleții, mutație punctiformă patologică și conversie genică (rb+ → rb) (fig. 21.5). Pierderea heterozigotății genei Rb1 este redată diagramatic prin analiza Southern blot în figura 21.6 prin analiza comparativă a ADN din sânge și din țesut tumoral. În figura 21.7 se prezintă diagrama mecanismelor genetice funcționale în apariția retinoblastomului, iar figura 21.8 prezintă interferența mutație germinală - mutație somatică în geneza retinoblastomului. Pentru a se dovedi aplicarea deplină a modelului Knudson, în cazurile de retinoblastom au
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de analiza genei rb1, atât în celulele retinale cât și în alte țesuturi. În celulele altor țesuturi ale pacienților cu retinoblastom există o alelă rb normală într-un cromozom și o alelă rb mutantă, în cromozomul omolog, iar în celulele tumorale din retinoblastom, ambele alele rb1 sunt mutante, prezentând deleții extinse, prin care se elimină, de fapt, funcția acestei gene. S-a dedus că gena rb1 trebuie să fie o genă supresoare de tumori (GST) care, în stare normală, funcționează eficient
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
diviziunii celulelor retinale. Chiar și numai o copie a acestei gene este suficientă pentru controlul proliferării normale a celulelor retinale. Pierderea însă a ambelor copii normale ale genei Rb1 anulează acest control, lăsând cale liberă proliferării anarhice și a dezvoltării tumorale. Din punct de vedere genetic, mutațiile genelor supresoare de tumori se comportă diferit de mutațiile din protooncogene. Astfel, pe când mutațiile activatoare ale protooncogenelor sunt dominante față de tipul normal, sălbatic, în sensul că emit semnale proliferative indiferent de prezența produsului genei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
retinoblastom, prin care rezultă că gena poate suferi și mutație punctiformă de tip tranziție (C → T) la nivelul codonului 575 care generează un codon stop TAA ce determină trunchierea proteinei normale pRb. Aceasta afectează funcția normală de supresie a creșterii tumorale a celulelor retiniene, pe care proteina pRb o îndeplinește în condiții normale. Produsul de translație al genei a fost desemnat pRB sau proteina RB și are o secvență predictibilă de 928 aminoacizi, fiind o proteină nucleară cu greutate moleculară de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
exercitat prin legarea și inactivarea grupului de factori de transcriere E2F (fig. 21.13), necesari progresiei ciclului celular. pRB se leagă la factorul de transcripție E2F și îi blochează funcția acestuia de activator al transcripției. Proteinele oncogene ale numeroaselor virusuri tumorale ADN (de exemplu, E1A) se leagă la E2F destrămând complexul E2F - pRB astfel că E2F își poate exercita funcția sa de factor de transcripție. În celulele normale, pRB este inactivată prin fosforilare și activată prin defosforilare. Cu 2-4 ore înainte de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a introdus gena rb1 clonată din liniile celulare de retinoblastom, printr-un vector retroviral. S-a constatat pierderea potențialului tumorigenic al genei, prin procesul de complementație genică. Introducerea genei Rb1 într-un vector de expresie și transferul acestuia în celulele tumorale, a determinat reversia proprietăților de creștere la fenotipul normal, dovedindu-se astfel direct rolul genei rb de genă supresoare de tumori. Localizarea nucleară a proteinei RB s-a dovedit cu anticorpii monoclonali specifici, de unde s-a dedus implicarea sa în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
De aici s-a dedus relația proteinei cu mecanismele foarte exacte prin care celulele își reglează ciclul de viață (creștere/diviziune). Proteina RB1 funcționează ca supresor al creșterii celulare. S-a descoperit că una dintre proteinele asociate cu oncoproteinele virusurilor tumorale ADN este chiar proteina RB. De aici, s-a înțeles și modul în care virusurile oncogene ADN își exercită acțiunea lor tumorigenă. Oncoproteinele oncovirusurilor ADN, ale căror funcții au fost greu de evidențiat în comparație cu cele de la retrovirusuri, acționează într-o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sau prin pierderea cromozomului întreg. Cea de a doua clasă de evenimente care se pot desfășura fie prin recombinare mitotică, fie prin pierdere cromozomală, însoțită sau nu de duplicația cromozomului rămas, va conduce la pierderea heterozigoției (LOH), consecința fiind dezvoltarea tumorală cu celule homozigote pentru gena retinoblastomului și pentru alte gene strâns lincate cu aceasta, din cromozomul 13. Homozigozitarea a fost evidențiată experimental, utilizându-se analiza esterazei D sau alți markeri moleculari (markerii A1 și A2), în celule somatice normale și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
normale sunt heterozigote la locusul ESD și exprimă ambele izozime esterazice D-1 și D-2. În acest exemplu, a doua mutație care a condus la apariția retinoblastomului apare prin pierdere cromozomală și duplicația cromozomului 13 rămas (disomie uniparentală). Celulele tumorale sunt astfel homozigote pentru ESD-2 și gena mutantă a retinoblastomului Rb- și exprimă doar esteraza D-2 (din Cooper, 1995). În cazurile de retinoblastom ereditar, alela normală a esterazei D se pierde (deleție) din celulele tumorale, stare moștenită de la părintele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rămas (disomie uniparentală). Celulele tumorale sunt astfel homozigote pentru ESD-2 și gena mutantă a retinoblastomului Rb- și exprimă doar esteraza D-2 (din Cooper, 1995). În cazurile de retinoblastom ereditar, alela normală a esterazei D se pierde (deleție) din celulele tumorale, stare moștenită de la părintele normal, neafectat de retinoblastom. Gena mutantă pentru retinoblastom a fost menținută în celulele tumorale, din care s-a pierdut alela normală. Apariția homozigoției pentru o genă mutantă a retinoblastomului reprezintă cea de a doua mutație care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
doar esteraza D-2 (din Cooper, 1995). În cazurile de retinoblastom ereditar, alela normală a esterazei D se pierde (deleție) din celulele tumorale, stare moștenită de la părintele normal, neafectat de retinoblastom. Gena mutantă pentru retinoblastom a fost menținută în celulele tumorale, din care s-a pierdut alela normală. Apariția homozigoției pentru o genă mutantă a retinoblastomului reprezintă cea de a doua mutație care a dezvăluit existența primei gene mutante și a condus la dezvoltarea tumorală. Tumorigeneza apare în acest caz ca
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
retinoblastom a fost menținută în celulele tumorale, din care s-a pierdut alela normală. Apariția homozigoției pentru o genă mutantă a retinoblastomului reprezintă cea de a doua mutație care a dezvăluit existența primei gene mutante și a condus la dezvoltarea tumorală. Tumorigeneza apare în acest caz ca o consecință a pierderii funcției genei normale Rb+. Studiul RFLP a confirmat cercetările în care s-a utilizat analiza esterazei D. Situsurile de clivaj pentru endonucleazele de restricție devin markeri moleculari relevanți în evidențierea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
erau heterozigote pentru un RFLP în celulele sangvine, dar homozigote pentru același RFLP în tumorile retiniene. S-a mai constatat că în ambele cazuri de retinoblastom ereditar, cromozomul 13 al părintelui afectat (purtător al mutației) era totdeauna prezent în celulele tumorale. Thaddeus Druja și colaboratorii (1986) au realizat un screening al retinoblastomului cu probe derivate din regiunea 13q14, identificând tumori cu deleții homozigote de cel puțin 25 Kb. Astfel, s-a înțeles neambiguu asocierea dezvoltării neoplazice cu deleția și implicit cu
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
probe derivate din regiunea 13q14, identificând tumori cu deleții homozigote de cel puțin 25 Kb. Astfel, s-a înțeles neambiguu asocierea dezvoltării neoplazice cu deleția și implicit cu pierderea completă a funcției normale a genei rb1+. În acest caz, dezvoltarea tumorală este consecința inactivării sau pierderii ambelor copii ale genei de susceptibilitate la retinoblastom. S-a definit astfel o nouă clasă de gene care dacă își pierd funcția, condiționează transformarea neoplazică. Aceasta este clasa genelor supresoare de tumori, din care face
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de plămâni și în cancere renale, precum și în diferite cancere orale. Figura 21.15. Gene supresoare de tumori (GST) cu localizare posibilă în brațul scurt al cromozomului 3. În dreapta sunt prezentate rezultatele tipajului ADN din alte organe normale și ADN tumoral de la o serie de pacienți cu tumori orale rezultate prin utilizarea diferiților markeri precum D3S 1038. În gri se redă LOH, în negru păstrarea markerilor, iar zonele albe sunt noninformative, deoarece ele sunt homozigot constitutive. A se nota pattern-ul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
utilizate în caracterizarea structurii și expresiei genice. Studiile au detectat frecvent gena candidat în retinoblastom. Gena de susceptibilitate la retinoblastom a fost finalmente izolată. Experiențele de transgeneză au demonstrat că introducerea unei gene Rb1 normal funcționale supresează tumorigeneza liniei celulare tumorale în care gena Rb1 endogenă fusese deletată. Astfel, gena clonată a retinoblastomului prezintă activitatea biologică prezisă și anume supresia fenotipului malign. Proteina RB normală este o proteină nucleară care are rol reglator al expresiei genice, în cursul ciclului celular. Gena
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ori mai frecvente decât retinoblastomul și mutațiile genei Rb1 sunt mai curând somatice decât moștenite pe linia germinală. Asemenea tumori sunt comune la pacienții care supraviețuiesc retinoblastomului moștenit. Produsul genei Rb joacă totodată rol central în tumorile induse de virusurile tumorale ADN, în special SV40, adenovirus și papilomavirusurile umane. Proteinele oncogenice ale acestor virusuri (antigena T, E1A și E7) se leagă la proteina RB, inactivând-o, ceea ce are valoarea unei inactivări mutaționale a genei Rb1 ceea ce conduce la proliferarea celulară necontrolată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]