5,770 matches
-
și să mergem să mâncăm ceva. În dimineața următoare cei doi porniră la pas prin Ierusalim chiar după primul sunet al cornului de berbec de la Templu care anunța o nouă zi. Prin Ierusalim începu obișnuită vânzoleala prin piețe și pe ulițe. Veștile cu Iisus din Nazaret care înviase și se arătase ucenicilor trecând prin ușile încuiate erau din ce in ce mai dese. Erau foarte mulți însă pe la colțuri, oameni plătiți și puși de arhiereul Caiafa, care împrăștiau zvonul că totul era o minciună pusă
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
avea în urma noastră! Fără s-o uităm pe Maria cea mică, tămânjită de sus până jos cu ouă masacrate și să o cunoaștem pe Maria, adolescentă, frumoasă, voioasă, sprințară, pe când prindeau suflet în comuna ei răsunetele cântecelor la șezători, pe ulițele satului, la câmp, la serbări școlare, iar mai apoi pe scena debutului, deschizătoare de drumuri către marea scenă a mirabilul cântec popular... pe când iureșul horelor erau a doua inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile și clăcile
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
inimă a satului...! Am crescut odată cu hora satului, cu șezătorile și clăcile la care se bea vin fiert și se mâncau grăunțe fierte, învărtite la rolă, plăcinte „poale-n brâu”... Se făceau la vremea tinereții mele baluri de sărbători, iar ulițele satului forfoteau de tineret, de dimineață până târziu în noapte. La Paște și Crăciun umbla prin sat un taraf compus din cinci, șase muzicanți și numit „Vălăret”. Trecea pe la toate casele și invita pe toți gospodarii la hora ce ținea
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
îmbrăcat de sărbătoare și cu fetele la braț se îndreaptă spre biserică. Dinu a plecat cu băieții. Minunea Învierii Domnului se petrecea în fiecare an sub ochii sătenilor adunați la procesiune...satul era luminat de lumina sfântă plimbată pe toate ulițele încheindu-se cu întoarcerea la biserică unde urma sfințirea bunătăților pentru masa sfântă. De la această etapă Magdalena lipsea, ce să ducă la biserică?... câteva ouă? Prefera să plece spre casă să încălzească sarmalele făcute cu grijă. Era foarte pretențioasă la
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
copii primind în schimb alte ouă împodobite cu migală de săteni, fiecare după tehnica lui învățată din străbuni. O sărbătoare minunată în lumea satului românesc întâmpinată mereu de soarele arzător ce-și revărsa razele pe florile ce erau împrăștiate pe ulițele satului de către copiii care îmbrăcați în alb primeau prima sfântă împărtășanie. Trupul Domnului Iisus Hristos era așteptat cu nerăbdare până la vârsta de șapte ani când copiii erau pregătiți de părintele vicar despre tainele împărtășirii trupului, spovedania și înțelepciunea dumnezeiască a
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]
-
tăvile aliniate ordonat pe măsuța joasă și rotundă de lemn. Copiii veniseră cu noaptea-n cap de pe la casele lor, deși părinții bombăniseră contrariați de graba lor nefirească. Sara era fiica cea mică a Constantinei fata bunicilor, ce locuia pe o uliță cam îndepărtată și greu accesibilă. Valentina și Liliana erau surori și erau fiicele mezine ale băiatului cel mare al bunicilor, Ion. Ele locuiau la câteva case depărtare și erau mai mereu prezente în casa cu tei la poartă. Viorel trăia
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Miroase-a iarnă, A galbena-gutuie, A mere coapte, a nuci,... Miroase-a brad! Miroase-a nea Căzută peste munte, A stele lucii, Atarnate-n geam. S-a revărsat potop De fulgi,...o mare! E albă ulița, Si nori-s albi! Cu fluturi dalbi Se joacă vântu,-n plete, Cu aripi scânteind A diamant. Miroase-a lemn Ce fumega în vatra, A sărbătoare sfântă, A lumini. A iarnă albă Presărând poveste, A cântec drag, Colinde de Crăciun
MIROASE-A IARNA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374139_a_375468]
-
Publicat în: Ediția nr. 2069 din 30 august 2016 Toate Articolele Autorului Când ai fost fericit ultima dată? Îți mai amintești? Când ai avut mulți bani? Nu. Te înșeli amarnic. Amintește-ți când, copil fiind, alergai desculț prin noroaiele de pe ulița. Sau când mama te îmbrățișa mândră, auzind de la doamna cât de cuminte erai. Ori când găseai cadourile de la moșu' sub patul părinților. Tăceai chitic. Chiar dacă știai adevărul, emoția o păstrai și încă mai credeai în minunea darurilor. Sau cand iti
FERICIRE de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375415_a_376744]
-
februarie 2017 Toate Articolele Autorului PE O STRADĂ LUMINOASĂ „Pe o stradă luminoasă, Bezna nu se ridicase... Am trecut de dimineață - Până când nu se-nserase Liniște era deplină... Când asfaltul se spărgea: Un picamer și-o drezină Muzica o-ntreținea. Iar ulița lunecoasă... Numai praf era pe ea; Mă duceam încet... acasă, Sau plecam, cine știa? Cerul presărat cu stele Da un farmec inedit... Numai picioarele mele Multe gropi au nimerit. Cred că toți ați înțeles Că veneam, când mă duceam, Drept
PE O STRADĂ LUMINOASĂ... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375504_a_376833]
-
Aniversari > IONEL TEODOREANU Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului .....sau dacă apa din fântâna s-ar preface-n vin Cotnar Aș lăsa Limba română și m-as face Fântânar Din ulița copilăriei ne strecurăm La Medeleni căci Dragostea arde dar lipsa ei usucă și noi la 3 februarie îi aducem Luna voalul d argint al tăcerii! Referință Bibliografică: IONEL TEODOREANU / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2226, Anul
IONEL TEODOREANU de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375511_a_376840]
-
însă acum, împreună cu Victor, nu cu vechii ei tovarăși de joacă. Doamne, ce frumoase vremuri...... Cum la sat veștile se răspândesc repede, o parte dintre prietenii ei de odinioară, veniră în vizită, aducându-i mare bucurie! Se plimbară împreună pe ulițele satului, salutând respectuos pe toată lumea și mare-I fu mirare când aceștia îi răspundeau la salut cu: -Sărut-mâna , doamnă! Sau: -Bună ziua, coniță! Ori, uitându-se lung la ea, bătrânele exclamau! - Doamne, ce frumoasă te-ai făcut, bată-te Dumnezeu
ÎNGER SAU DEMON CAP.IV de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375480_a_376809]
-
la tastele computerului, de la bețișoarele de salcâm, pe care copiii învățau adunarea și scăderea, la calculatoarele de astăzi... Un remember nostalgic face domnul Marian Malciu în deschiderea articolului, aducându-ne sub privire o atmosferă patriarhală, plină de larma copiilor pe ulițele pline de praf... Și cum schimbarea este singura constantă în această lume, schimbarea pe care omul a suportat-o în ultimele 4-5 decenii se pare că l-a depărtat atât de mult de un mod de viață compatibil cu zestrea
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
să fie egale și frumoase, care mi-au trebuit să pot învăța adunarea și scăderea. Era mai simplu decât abacul bunicii! Îmi confecționasem câteva duzini, ca să îmi ajungă, mai ales că mai pierdeam până acasă o parte din ele pe ulițele pline de larma și joaca școlarilor, colegi, scăpați ca din pușcă la sunetul ultim al clopoțelului. Ștergeam cu buretele agățat de tăbliță și scriam. Ștergeam și scriam. Iar acasă, pe caietul "de curat" scriam seara la lumânare ori la lampă
“VIAŢA ON-LINE” DE MARIAN MALCIU, CURENTUL ELECTRIC ŞI ”ZOOMENIREA” DE DESMOND MORRIS / AUTOR PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371867_a_373196]
-
Îi mijise mustața. Înalt ca un brad, se purta curat și la muncă, și la horă. Nu avea însă nici un tovarăș, nici un apropiat. Umbla doar singur cu povara lui. Într-o duminică după amiază, pe când tăia frunză la câini pe uliță, o zărise în poarta ogrăzii pe oarba satului, bătrână de când lumea. Sta rezemată într-un băț, mai gârbovă ca niciodată. Femeia era vestită pentru darurile sale, căci alunga norii de ploaie, ori îi chema, dădea leacuri împotriva bolii, aducea înapoi
BLESTEMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371953_a_373282]
-
iar mama a închis-o la loc intrând în casă, pe aci ți-e drumul, țuști peste gardul de piatră și direct pe lemnul din spatele căruței care făceau legătura între roțile din față și cele din spate. Zdruncinăturile pe glodul uliței desfundate, nu prea îmi conveneau, dar nu aveam ce face dacă doream să văd orașul. Din când în când din cauză că mă durea fundul de la lemnul noduros, mai mergeam pe jos când caii erau la pas. La un moment dat văd
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
fost a lui Călin, pe care vreau să v-o spun acum: Pe seama lui Călin Țiganu’(așa i se spunea și eu tot așa l-am pomenit), circulau fel de fel de legende. Deseori venea la noi o vecină de pe ulița lui, o tânără focoasă cu bărbatul cam molâu. Se plângea maică-mii: -Auzi, ghea țățică, auzi!? Ticălosu’ de Călin iar a adus una. A treisprezecea, țațăă, a treisprezecea! Nu se mai satură, nemernicul! A veche, adică a doopșcia, a plecat
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
volum se autodefinește deci ca rod al memoriei, căci tot ce se închipuie chiar a fost, dar și ca joc al copilăriei, ce pare nevinovat: „ Prohodul ploilor de toamnă, / din pieptul cerului legat / cu abur și cu mere coapte,/ răzmoaie ulița din sat. „( Prohodul ploilor ). Poeta, talent autentic, prinde rădăcini și atunci când gândurile aleargă zarea pentru a surprinde inefabila clipă și atunci cresc în ea forme noi, precum spunea Brâncuși:” Nu mai sunt demult al acestei lumi: sunt departe de mine
SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIINȚEI ÎN POEZIA TATIANEI SCURTU MUNTEANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372348_a_373677]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > PUNEȚI PE SHUT DOWN NEGATIVISMUL, SĂRUTAȚI UN ROTTWEILER ! Autor: Mihaela Doina Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 2239 din 16 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Conversațiile matinale reușite își trag rădăcinile din întâlnirile animaliere. Mergeam tăcută azi-dimineață pe ulița cu carisme umblărețe. Posesorii cu patru picioare îmi zâmbeau moinesc spre a-mi lăsa la vatră frigul din gene și undele negative. Mâinile mele le atingeau coastele , sunetul schițat părea ca al unei violine ce îmbrățișează terasamentul hibernal. Le zâmbeam
PUNEȚI PE SHUT DOWN NEGATIVISMUL, SĂRUTAȚI UN ROTTWEILER ! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372386_a_373715]
-
intenționat. Dacă Manole le-ar fi nimerit pe fete cu vreo piatră se putea întâmpla o nenorocire. Mult mai vinovat îl considera Ana pe Manole. Un adult trebuie să fie un model pentru copii. Ana lu’ Marcu, prietena copiilor de pe ulița mică din cartierul Ohaba a rămas sufletul lor ca un înger blând ce le-a fost mereu alături. Imaginea casei ei li s-a imprimat în memorie asemenea unui muzeu al satului bănățean. În toamna anului trecut Ana lu’ Marcu
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
Goga și Emil Cioran. Ca profesor de limba română voiam neapărat să vizitez casa în care se născuse și copilărise Octavian Goga. Am străbătut cu piciorul satul pe lângă firișorul de apă care curgea paralel cu o străduță îngustă până aproape de Ulița Popilor. Am urcat dealul încet până la casa cu numărul 778, am intrat în curte și am descoperit o lume apusă, o curte mare străjuită de arbori seculari și o casă veche, păstrată ca muzeu de pe timpul lui Popa Bratu. Am
DIN IUBIRILE LUI OCTAVIAN GOGA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372474_a_373803]
-
conturează cu sensibilitate indicibilă autorul și figura luminoasă, de sfântă mucenică a familiei sale, mamei bătrâne, părăsită într-un sat, surprinsă în așteptarea, mistuitoare și curată ca o rugăciune, a fiului plecat departe: „Stă mama tristă la fereastră/ Scrutând mereu ulița noastră/ Și, ca de-atâtea ori, îi pare/ Că-și vede fiul pe cărare.// Mâna la ochi streașină-și face/ Se duce iar și se întoarce, Îngenunchează la icoană,/ Înalță rugi Fecioarei Mamă” („Grijă maternă”, p. 78). O poezie de
POEZIA LUI IONEL GRECU SAU RITUALIZAREA EVOCARII DE VICTOR RUSU de IONEL GRECU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372549_a_373878]
-
ceri ampicilină sau tetraciclină! Nu uiți ? - Numai necazuri ai cu copiii de la oraș, se răsti bunicul ! Unde se mai îmbolnăveau copiii noștri așa cu una cu două ! Ce să fac ... trebuie să plec ... Și când mă gândesc la noroaiele de pe uliță ... - Du-te repede, nu zăbovi! Dacă până deseară nu-și revine, chemăm salvarea ! Bunicul se îmbrăcă, cam bombănind, și plecă de îndată. Ionuț stătea nemișcat în pat, înfofolit în plapumă și în perne, de abia suflând. Nici nu putea respira
RĂCEALA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372510_a_373839]
-
își îndreaptă pașii spre biserica „Buna Vestire”, unde preotul Nicolae Ionescu, fiul duhovnicului Niță, slujea de câțiva ani buni. Clopotele bisericii „ de la vale”, în ritmul lor sacru, chemau credincioșii la slujbă, într-o frumoasă dimineață de sfârșit de vară. De pe ulițele satului, creștinii se adunau în biserica lor, pentru rugăciune. Nicu și familia sa își ocupară locurile, după ce au aprins lumânări și au sărutat icoana Maicii Domnului cu Pruncul, icoană veche de prin secolul al XVI-lea. (O adevărată comoară sacră
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
în casa stil vilă, dichisită de mâinile pricepute și harnice ale celor doi soți, o veche prietenă din copilărie, amică și vecină, plecată de mult din satul natal. Ce frumos este când întâlnești, după decenii, prieteni ai copilăriei, de pe aceeași uliță a copilăriei. Discuții, amintiri frumoase, și câte și mai câte, privite azi cu ochii maturului. În sufrageria modernă a gazdei, într-un colț, închis într-un dulăpior de lemn sculptat, la loc de cinste, sta clarinetul campionului Ogrinjia, intact, fără
O POVESTE ÎNSÂNGERATĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372736_a_374065]
-
foc se îngrijește fiecare apoi așează tabăra de seară. Aveau de la vlădica o scrisoare, anume lângă obște să rămână, trei zile -nu o-ntreagă săptămână- cu trupa lor de circ la sărbătoare. În zori de zi, alaiul se pornește, pe uliți către curți împărătești, cu personaje parcă din povești și-un măscărici ce lumea poreclește. Un goliat rupe lanțuri ca pe ațe, contorsioniștii înspăimântă lumea, un acrobat înfăptuie minunea, de-a rupe funii groase doar pe brațe. Oriunde ai privi e
CIRCARII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372824_a_374153]