2,479 matches
-
dulce, inconștient, legnat de povești cosmice. Dar morala religioas inconștient o precede și o pregtește pe cea laic, raționalist și materialist. În Explicarea Omului, aceste idei și concepții ateiste formulate de Ralea sunt transpuse prin sublinierea incompatibilitții dintre religie și umanism. El mai afirm c orice umanism conține în el o smânț de ateism. Ralea intuiește c interesul pentru treburile omenești înseamn laicism; c acesta ar indica o stare sufleteasc secularizat. Evident, abordând o atitudine umanistic, de pe o poziție analitic faț
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Dar morala religioas inconștient o precede și o pregtește pe cea laic, raționalist și materialist. În Explicarea Omului, aceste idei și concepții ateiste formulate de Ralea sunt transpuse prin sublinierea incompatibilitții dintre religie și umanism. El mai afirm c orice umanism conține în el o smânț de ateism. Ralea intuiește c interesul pentru treburile omenești înseamn laicism; c acesta ar indica o stare sufleteasc secularizat. Evident, abordând o atitudine umanistic, de pe o poziție analitic faț de religie și fenomenul religios, (nu
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
filosofice și științifice din cultura român, ea însși fiind o contribuție de valabilitate mondial, la cunoașterea omului. E cu atât mai binevenit în aceast epoc de reconstrucție moral a lumii, când omul își are locul în centrul realitții umane, iar umanismul social devine perspectiva eminent a vremii și garanția progresului viitor. Pornind de la un vechi proiect concretizat prin lucrarea de tinerețe (Definiția omului, Ralea simțea nevoia ordonrii, adâncirii și sistematizrii vastului material documentar adunat în vreme, expunându-și convingerile antropologice mai
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
chiar industrialului nu lipsesc ; iar evaluarea fiecrui fenomen privind manifestrile umanului se face prin înțelegerea complex a realitții supus criticii analitice, Astfel c, dup cum se vede, din trecerea în revist a întregului cuprins al Explicrii omului privind noțiunea de umanism, antropologia filosofic și cea fizic, definiția omului, principiul generalizat al amânrii în abordarea diferențiat a eticii, religiei economicului sau artei, în toate cazurile, Ralea s-a situat ferm pe pozițiile materialismului, întreaga construcție de valori fiind explicat prin factori spirituali
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
situat ferm pe pozițiile materialismului, întreaga construcție de valori fiind explicat prin factori spirituali, integrând antropologicul în filosofie. Ralea este fr îndoial, înainte de toate, un mare umanist al generației de intelectuali români din perioada interbelic. Situarea sa în sfera ideii umanismului modern, privit prin noua optic a științelor umanului, care fixeaz de principio problemele omului la începuturile tuturor argumentelor de gândire filosofic, este de o importanț esențial. Originalitatea contribuției culturale a românilor, aprut postum, cel puțin dou lucruri esențiale pentru înțelegerea
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și operelor lor reprezentative ar putea continua, cu brio. Iar pentru a reveni la tema explicrii omului, în cadrul creia Mihai Ralea a excelat, spunem c nici în sfera filosofiei și a antropologiei filosofice, a artei și moralei, a esteticii și umanismului, a definirii și explicrii omului, din perspectiv socio-psihologic, politic, economic, artistic și moral-religioas, n-a fost singurul. Ca s dm doar un exemplu strlucit și de aceeași factur problematic ori tematic, vom cita Personalismul energetic și alte scrieri ale lui
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
rândul lor atacul la "tabernacol", adică la elementele constitutive ale acestui scenariu de legitimare. Din acest punct de vedere, Gert Biesta de exemplu, critică teoretizarea unei naturi umane și identificarea acesteia cu rațiunea, datorită normativității pe care o impune: "problema umanismului este că a afirmat o normă a umanității, o normă a ceea ce înseamnă să fii uman și făcând acest lucru, îi exclude pe aceia care nu trăiesc sau nu sunt capabili să trăiască în conformitate cu această normă" (Biesta, 2006, p. 6
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Capitolul 12. Nihilism, existențialism, gnoză / 199 Capitolul 13. Nihilism, teologie politică, secularizare: Carl Schmitt / 219 Capitolul 14. Nihilism, posthistoire, sfârșit al istoriei: Kojève, Gehlen / 227 Capitolul 15. Tehnică și nihilism / 239 Pentru o filozofie a tehnicii • Conflictul dintre tehnică și umanism • Tehno-știința ca pericol • Pentru o antropologie pe măsura tehnicii Capitolul 16. Nihilismul în Italia / 255 Capitolul 17. Dincolo de nihilism? / 279 Bibliografie / 289 Indice de nume / 321 Cuvânt-înainte Franz Brentano a jucat un rol decisiv în constituirea mișcării fenomenologice prin două
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
pierdută și de la așteptările globale de mântuire. Weber afirma toate acestea fie împotriva prietenului Ernst Troeltsch, care în conferința Cultura germană (Deutsche Bildung, 1918) își punea din nou speranțele în cele trei mari puteri tradiționale care au format Europa, adică umanismul, creștinismul și spiritul germanic; fie mai cu seamă împotriva sectelor și profeților care apăreau pretutindeni după cum intuise deja Thomas Mann în nuvela Beim Propheten (1904) și după cum el însuși a constatat, având posibilitatea să observe îndeaproape în Heidelbergul său natal
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
formei, confruntându-se îndeaproape cu diagnosticul nietzschean al decadenței și nihilismului. Un asemenea diagnostic, cel puțin în mediul german, s-a impus cu forță și a marcat în mod profund experiența unor întregi generații. Chiar și intelectuali educați în spiritul umanismului clasic, precum frații Mann, au fost atrași inevitabil de acesta. Nu doar Heinrich, care din exil va îngriji editarea unei antologii cu "Reflecții nemuritoare ale lui Nietzsche" pentru celebra colecție "Living Thoughts Library". Chiar și Thomas, care în aceeași colecție
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
funeste stă mai cu seamă frământata operă din 1918, concepută și scrisă dintr-o suflare sub obsedanta impresie a Marelui Război. Polemizând cu fratele său Heinrich, care se declara umanist și, prin urmare democrat, liberal, progresist, pacifist, Thomas Mann respingea umanismul în termenii unei aristocrații spirituale de ascendență nietzscheană, care exalta valorile înalte ale spiritului și ale culturii (Kultur), opunându-le celor materiale ale civilizației (Zivilisation). Cultura reprezenta noblețea spiritului, ordinea aspirațiilor celor mai elevate, proprii sufletului german, atras în chip
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Günther Anders sau Principiul responsabilitate (Das Prinzip Verantwortung, 1979) de Hans Jonas, până la Techne. Rădăcinile violenței (Techne. Le radici della violenza, 1979) de Emanuele Severino, prin incisivitate și radicalism, toate aceste analize au semnalat apariția problemei. Conflictul dintre tehnică și umanism De fapt, din multe puncte de vedere, consecințele pe care transformarea științifico-tehnologică a lumii le-ar fi provocat fuseseră deja anunțate de prima și a doua revoluție industrială. Cu toate acestea, în loc de o atitudine vigilentă, atunci a prevalat optimismul progresului
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
determinantă în dezvoltarea omului, împreună cu convingerea că, datorită acestora, s-ar fi putut rezolva problemele sale prezente și viitoare. Știința și tehnica au fost salutate ca factori de progres, de emancipare și deziluzie, ca un element omogen și funcțional pentru umanism. Primele reflecții filozofice asupra științei moderne de exemplu la Comte fac din acestea principiul suprem în ultima fază de dezvoltare a omului, chiar un fel de nouă religie a umanității. Chiar și în secolul XX, în ciuda semnalului de alarmă lansat
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nu a acordat o considerație din cale afară de atentă problemei dezvoltării lor extraordinare, dar necontrolate. Într-o primă fază, aceasta nu a ridicat deloc garda. Dimpotrivă, a continuat cu ingenuitate să considere raționalitatea științifico-tehnologică drept o componentă, printre altele, a umanismului progresist 230. Această perspectivă optimistă deriva din convingerea că știința și tehnica țin de două tipuri de activitate diferite: cea teoretică și cea practică. Prima ar consta în formularea și acumularea de teorii, așadar într-o cunoaștere pură. A doua
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
noastră individuală și colectivă într-o mod de neconceput până nu cu mult timp în urmă. Tehno-știința ca pericol În acest punct, însă, dezvoltarea lor începe să erodeze cadrul simbolic tradițional în interiorul căruia crescuseră și să intre în conflict cu umanismul progresist sub egida căruia fuseseră primite. Acestea intră în conflict mai ales cu ideile de "persoană" și de "natură umană", conotate puternic de o semantică religioasă și morală. Asocierea dintre știință și progresul uman nu mai este atât de evidentă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
da seama de faptul că tehno- știința doboară în continuu barierele și cadrul cultural în limitele căruia viziunea umanistă asupra lumii ar vrea s-o cuprindă. În situația de evidentă exilare care s-a verificat în acest caz ne întrebăm: umanismul furnizează încă o antropologie suficientă pentru a răspunde pe plan cultural și simbolic la solicitările tehno-științei? Ideea de umanitate subordonată acesteia mai este încă valabilă și împărtășită? Și ce valori sunt incluse aici? După cum se știe, rădăcinile fundamentale din care
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
simbolice încă intacte pentru a menține echilibrul în vâltoarea nihilismului pricinuită de tehnică? Încă o dată: nu trebuie să fim heideggerieni pentru a admite, alături de maestrul teutonic, că este destul de dificil, dacă nu imposibil să mai dăm astăzi un sens cuvântului "umanism". Nu atât pentru că, așa cum afirmă în Scrisoare despre "umanism", acesta din urmă ar reprezenta o experiență non-originară a omului, născută din traducerea termenului elenist de philanthropía în orizontul epocal de romanitas. Dar și pentru că umanismul și pe bună dreptate "antropologia
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
nihilismului pricinuită de tehnică? Încă o dată: nu trebuie să fim heideggerieni pentru a admite, alături de maestrul teutonic, că este destul de dificil, dacă nu imposibil să mai dăm astăzi un sens cuvântului "umanism". Nu atât pentru că, așa cum afirmă în Scrisoare despre "umanism", acesta din urmă ar reprezenta o experiență non-originară a omului, născută din traducerea termenului elenist de philanthropía în orizontul epocal de romanitas. Dar și pentru că umanismul și pe bună dreptate "antropologia Lichtung-ului" supusă atenției de Heidegger, în care omul este
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
dăm astăzi un sens cuvântului "umanism". Nu atât pentru că, așa cum afirmă în Scrisoare despre "umanism", acesta din urmă ar reprezenta o experiență non-originară a omului, născută din traducerea termenului elenist de philanthropía în orizontul epocal de romanitas. Dar și pentru că umanismul și pe bună dreptate "antropologia Lichtung-ului" supusă atenției de Heidegger, în care omul este pur și simplu declarat o problemă fără soluție din partea omului nu garantează nimic. Având în vedere imposibilitatea unor rețete care să fie împărtășite de toată lumea, este
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
împărtășite de toată lumea, este eventual cu putință să ne refugiem într-o recomandare fragilă, dar practicabilă: cea a unei atitudini fără iluzii care își propune să păstreze omul fără a-l transforma în centrul universului, practica să spunem astfel unui "umanism" non-antropocentric care se deschide creșterii tehnico-științifice fără nostalgii pentru Imemorialul pierdut, dar care nu se supune nici măcar cu docilitate imperativului tehnicii în afara oricărei reguli. O atitudine care practică un limbaj al adevărului, fără evenimente catastrofice, dar nici fără manifestări de
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
practică un limbaj al adevărului, fără evenimente catastrofice, dar nici fără manifestări de optimism nefondate, și care se încumetă la cercetarea de resurse simbolice pentru a resemnifica locuirea omului pe pământ, înrădăcinându-l în natură și istorie. În concluzie, un umanism care, în fața caracterului asimbolic al tehnicii, se străduie să activeze simțul responsabilității de care omenirea este capabilă în principiu. Un lucru este cert. Dacă tehnica este dansul magic pe care îl execută epoca contemporană, atunci a unsprezecea Teză despre Feuerbach
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
geologice. În raport cu acestea, etica și morala au de acum frumusețea unor fosile rare. Omul contemporan nu are alternative: orice ar gândi sau face, este oricum supus coerciției "tehno- științei". Cu toate acestea, el se complace încă în atitudinea edificatoare a umanismului tradițional și a idealurilor sale, care apar însă neputincioase în fața realității tehno-științei și care produc, mai curând, o evadare și o compensație. Unii consideră precum Heidegger că neliniștitor astăzi nu este faptul că lumea devine cu desăvârșire tehnică, dar că
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de spațiul natal, adăugând noi, și responsabilitatea față de confrații noștri, nevăzătorii, cărora le va 39 oferi rodul inspirației sale în Țara Tamisei, un volum în alfabetul braille. „Ochiul” acestui tip de alfabet topește în el iubire, strălucire regală, miresme de umanism, bucurie de viață, chiar dacă degete dansânde pe foaia de hârtie va pipăi cu maximă atenție dulceața unor versuri. Merită efortul. în alfabet latin sau braille, recomandăm volumul de versuri Genunchii Tamisei... al poetului Gheorghe Vidican... cu multă căldură. Maria Postu
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ale comportamentului individual, ale creării de priorități și să aibă propria parte în responsabilitatea comună în ceea ce privește implicarea în destinul omenirii". (E. Faure, 1974 26-27). Ce tip de educație poate conduce la acest om? Comisia a propus o educație bazată pe umanism științific, care se centrează pe folosirea progresului tehnologic și științific pentru a crește bunăstarea oamenilor și întări democrația ... Comisia a considerat ca era esențial ca știința și tehnologia să devină fundamentale și prezente în orice demers educațional destinat copiilor, tinerilor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
asupra lui însuși, asupra alegerilor și acțiunilor sale; și, în final, pentru ca ele să ajute omul să-și dezvolte un cadru de gândire științific pentru a promova științele fără a deveni înrobit de ele. (E. Faure,197428) Pentru realizarea umanismului științific este nevoie de schimbări în motivația învățării și în privința metodelor de predare. Comisia a precizat că "educația modernă cere o revenire a tendinței naturale a omului către cunoaștere" și respins în mod special integrarea profesională ca motivație pentru învățare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]