1,457 matches
-
și suprafața corporală (sau masa corporală). In mod evident debitul cardiac este determinat de factorii care influențează frecvența cardiacă (mai ales raportul dintre influența simpatică și parasimpatică) și volumul sistolic (reglare homometrică prin modificări de contractilitate sub control nervos și umoral și reglare heterometrică de către pre-sarcină și post sarcină). Numeroase condiții fiziologice pot determina mari creșteri ale debitului cardiac: postprandial (30%), emoții (50-100%), efort (până la 700%), temperatură crescută a mediului, sarcină. Influența frecvenței cardiace asupra debitului cardiac este un fenomen complex
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
crește reabsorbția renală de apă, datorită secreției crescute de hormon antidiuretic (ADH) determinate de stimularea osmoreceptorilor hipotalamici. Ambele căi duc la supraîncărcare hidrică a organismului. Contribuția renală la reglarea presiunii arteriale se bazează pe funcția excretorie, dar implică numeroase mecansime umorale intricate, cum sunt cele ce urmează. 13.3.2. Hormonul antidiuretic Hormonul antidiuretic (ADH, vasopresină), secretat în hipofiza posterioară, este eliberat de neuroni hipotalamici ca răspuns la stimularea osmoreceptorilor hipotalamici, ca în deshidratare sau în ingestia salină excesivă (fig. 47
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
simpatic. Eliberarea poate fi crescută de noradrenalină (adrenoceptori β presinaptici) și angiotensina II. Controlul nervos este important pentru reglarea presiunii arteriale, distribuția debitului sanguin, ca și pentru ajustarea presiunii capilare de către balanța dintre contracția sfincterelor preși post-capilare. 14.4. Controlul umoral al microcirculației Aportul sanguin este eficient adaptat mai multor necesități tisulare: aport de oxigen și nutrimente (glucoză, acizi grași, aminoacizi), îndepărtarea bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen, aducerea la celulele țintă a diverselor substanțe bioactive, limitarea variațiilor concentrațiilor ionice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și continuă cu formarea chemotactică a unor extensii de tip cordon celular, urmată de plierea acestora în formă de tub și conectarea lor în anse de diferite lungimi. Uneori are loc și invazia cu miocite netede a acestor structuri. Factori umorali vasoactivi Noradrenalina și adrenalina sunt eliberate din medulosuprarenale și au efecte de tip hormonal mediate de α și β adrenoceptori. Noradrenalina este și transmițător principal în joncțiunea neuro-efectoare simpatică din mușchiul neted vascular. Efectele vasculare variază în funcție de teritoriu, vasoconstricția fiind
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
anastomoze arterio-venoase. Mecanismele nervoase de control al debitului în capilare includ reacții generale (eritem pudic, paloare, congestie după emoții) și reacții locale prin reflexul de axon. Hiperemia reactivă postischemică datorată ionilor de H+ se însoțește de creșterea permeabilității capilare. Mecanismele umorale implică efectele unor factori umorali vasoconstrictori (adrenalină, noradrenalină, angiotensină II) și vasodilatatori (histamină, plasmakinină). 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor Schimburile transcapilare de substanțe (fig. 55) se pot realiza prin: difuziune, filtrare și reabsorbție, transcitoză. Procesele de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
control al debitului în capilare includ reacții generale (eritem pudic, paloare, congestie după emoții) și reacții locale prin reflexul de axon. Hiperemia reactivă postischemică datorată ionilor de H+ se însoțește de creșterea permeabilității capilare. Mecanismele umorale implică efectele unor factori umorali vasoconstrictori (adrenalină, noradrenalină, angiotensină II) și vasodilatatori (histamină, plasmakinină). 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor Schimburile transcapilare de substanțe (fig. 55) se pot realiza prin: difuziune, filtrare și reabsorbție, transcitoză. Procesele de difuziune interesează mai ales porii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
acest fel un sistem vascular port hipotalamo-hipofizar, prin care se transmit neurosecrețiile din celulele nucleilor hipotalamici către hipofiză. Stimulii senzoriali externi ajung să determine impulsuri nervoase la nivelul centrilor hipotalamici, iar celulele nervoase din acești centri le transformă în factori umorali (declanșatori de secreție), care determină elaborarea și eliberarea hormonilor hipofizari. Această transformare a impulsurilor nervoase în factori umorali se datorează celulelor neurosecretoare care au în același timp caracterele celulei nervoase, precum și pe cele ale celulei glandulare. Celulele neurosecretoare primesc stimulii
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Stimulii senzoriali externi ajung să determine impulsuri nervoase la nivelul centrilor hipotalamici, iar celulele nervoase din acești centri le transformă în factori umorali (declanșatori de secreție), care determină elaborarea și eliberarea hormonilor hipofizari. Această transformare a impulsurilor nervoase în factori umorali se datorează celulelor neurosecretoare care au în același timp caracterele celulei nervoase, precum și pe cele ale celulei glandulare. Celulele neurosecretoare primesc stimulii veniți de la nivelul centrilor nervoși superiori și reacționează prin eliberarea de hormoni stimulatori, «releasing factors» sau «releasing hormons
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ce determină instalarea infecției genitale. 3.8.1. Mijloace de apărare a organismului postpartum Capacitatea de autoapărare este reprezentată de mijloace specifice și mijloace nespecifice. A.Mijloace specifice B. Mijloace nespecifice imunitatea celulară secrețiile epiteliale și glandulare ale uterului imunitatea umorală contracția uterului postpartum -imunitatea hormonală involuția uterului postpartum Mijloacele specifice de autoapărare în puerperium: Imunitatea celulară Reprezintă principalul proces prin care organismul parturientei se apără împotriva invaziei uterului cu germeni imediat după parturiție. Acest proces se realizează cu participarea unui
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
care evoluează spre plasmocit suferă o serie de transformări, care îi conferă caracterul de secreție al anticorpilor: pierderea receptorilor de membrană, dezvoltarea reticulului endoplasmic și aparatului Golgi, care este implicat în glicozilarea imunoglobulinelor, creșterea numărului poliribozomilor liberi din citoplasmă. Imunitatea umorală Autoapărarea uterului pe cale umorală este asigurată în primul rând de imunoglobuline (Ig) și proteinele cu rol de anticorpi. Imunoglobulinele se găsesc sub formă de molecule libere sau de receptori de membrane pentru antigen pe suprafața limfocitelor B, fiind efectoare ale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
suferă o serie de transformări, care îi conferă caracterul de secreție al anticorpilor: pierderea receptorilor de membrană, dezvoltarea reticulului endoplasmic și aparatului Golgi, care este implicat în glicozilarea imunoglobulinelor, creșterea numărului poliribozomilor liberi din citoplasmă. Imunitatea umorală Autoapărarea uterului pe cale umorală este asigurată în primul rând de imunoglobuline (Ig) și proteinele cu rol de anticorpi. Imunoglobulinele se găsesc sub formă de molecule libere sau de receptori de membrane pentru antigen pe suprafața limfocitelor B, fiind efectoare ale răspunsului imun mediat umoral
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
umorală este asigurată în primul rând de imunoglobuline (Ig) și proteinele cu rol de anticorpi. Imunoglobulinele se găsesc sub formă de molecule libere sau de receptori de membrane pentru antigen pe suprafața limfocitelor B, fiind efectoare ale răspunsului imun mediat umoral. Sinteza Ig este realizată de către limfocitele B ajunse în stadiul de maturare finală (plasmocit), care se găsesc în plasmă, lichidele extravasculare și în diferite secreții exocrine, (OLINESCU, 1995). La mamifere se cunosc 5 clase de imunoglobuline (IgG, IgA, IgM, IgD
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fapt pentru care se recomandă să fie interpretate cu prudență. Ele sunt influențate de o serie de factori de mediu, nutriție sau de alți factori, cum ar fi existența unor infecții localizate la diferite organe. Alți factori ai sistemului imun umoral sunt: complementul, limfokinele, monokinele și prostaglandinele. Complementul sau alexina este un sistem de factori cu multiple funcții biologice, care se găsește într-o concentrație relativ constantă în serul normal al animalelor. Nivelul seric al acestor factori este influențat nu numai
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
puerperium timpuriu) ar putea indica și existența unei reacții de tip alergic determinate de distrugerile tisulare postpartale. În cadrul aceleiași "reacții leucocitare" monocitele au prezentat valori ușor scăzute spre limita inferioară a valorilor fiziologice (2 %) în ambele loturi de vaci. Componenta umorală a profilului imun la vaci postpartum, alcătuită din proteine serice și fracțiuni proteice relevă de asemenea variații în funcție de felul parturiției. Fracțiunile globulinice serice implicate în răspunsul imun umoral înregistrează creșteri valorice semnificative (p<0,05) la vacile cu distocii(lot
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
limita inferioară a valorilor fiziologice (2 %) în ambele loturi de vaci. Componenta umorală a profilului imun la vaci postpartum, alcătuită din proteine serice și fracțiuni proteice relevă de asemenea variații în funcție de felul parturiției. Fracțiunile globulinice serice implicate în răspunsul imun umoral înregistrează creșteri valorice semnificative (p<0,05) la vacile cu distocii(lot E ), valorile fiind cuprinse între 63,3 65,2 % , comparativ cu vacile care au avut parturiții normale și fără tulburări postpartale (lot M), la care valorile au fost
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
față de 28,0±2,3), diferențele fiind semnificative (p< 0,05). În Lotul E valorile s-au situat la limita superioară a variației valorilor fiziologice, fapt ce indică existența unui proces inflamator la nivelul uterului. Alte componenete ale răspunsului imun umoral studiate au fost indicele opsonocitofagic și complementul seric. Investigațiile privind indicele opsonocitofagic au indicat în intervalul 10 zile postpartum valori mai mari cu 5,5 % la vacile cu distocii și tulburări puerperale (Lot E), (92,4 %), comparativ cu vacile fără
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
puerperium, care au cerințe metabolice mai mari și sunt mai sensibile la acțiunea diverșilor factori imunosupresori. 3.8.4. Factorii care influențează răspunsul imun la vaci în puerperium Diverse studii indică diferite variații ale efectorilor imunitari de tip celular sau umoral determinate de diferiți factori endogeni și exogeni, (OLINESCU A. 1995, TRIF R., VIOR C. 1996). Factorii endogeni deficințe la nivelul diferitelor arii ale cortexului cerebral (SNC) și ale formațiunilor efectoare ale răspunsului imun, între care există corelații directe și indirecte
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
prelungite. Acești factori acționează în mod izolat, sau cel mai adesea au acțiuni cumulate (TRIF R., VIOR C. 1996). Mecanismul de acțiune al factorilor de stres este de intensificare a factorilor metabolici, cu pierderi energetice, reducerea activității efectorilor celulari și umorali ai imunității . substanțele poluante reprezentate de săruri ale metalelor grele, pesticide, îngrășăminte, substanțe radioactive. diferite stări patologice cu etiologie bacteriană, parazitară, micoze, micotoxicoze produc modificări semnificative ale efectorilor imuni celulari și umorali. 3.8.5. Mecanismele de acțiune a factorilor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cu pierderi energetice, reducerea activității efectorilor celulari și umorali ai imunității . substanțele poluante reprezentate de săruri ale metalelor grele, pesticide, îngrășăminte, substanțe radioactive. diferite stări patologice cu etiologie bacteriană, parazitară, micoze, micotoxicoze produc modificări semnificative ale efectorilor imuni celulari și umorali. 3.8.5. Mecanismele de acțiune a factorilor de variație ai răspunsul imun postpartum În general factorii externi acționează prin mecanisme de supresie asupra structurilor și funcțiilor sistemului imun, cu efecte de amplificare a receptivității organismului la diverși agenți bacterieni
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
acționează prin mecanisme de supresie asupra structurilor și funcțiilor sistemului imun, cu efecte de amplificare a receptivității organismului la diverși agenți bacterieni, virali, micotici, crescând incidența bolilor specifice și nespecifice. În urma acțiunii factorilor endogeni și exogeni asupra efectorilor celulari și umorali ai sistemului imunitar au loc modificări complexe caracteristice imunodeficiențelor secundare care se manifestă prin: hipoplazia sau aplazia timusului și a organelor limfoide secundare; leucopenie cu limfopenie prin reducerea numărului de limfocite T (în special a limfocitelor T ajutătoare) și scăderea
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
limfopenie prin reducerea numărului de limfocite T (în special a limfocitelor T ajutătoare) și scăderea numărului de limfocite B; hipogamaglobulinemie (Ig M); reducerea activității fagocitare și bactericide a leucocitelor; reducerea valorilor complementului seric. Aceste modificări ale efectorilor imunitari, celulari și umorali produc disfuncții temporare sau permanente prin reducerea rezistenței față de diferiți agenți patogeni, cu consecințe negative asupra sănătății animalelor. În cadrul marilor populații de animale din fermele de tip intensiv, sindromul de imunodeficiență secundară (dobândit în urma acțiunii diverșilor factori imunosupresori) este considerat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de alți autori, care au constatat o incidență maximă în sezonul de iarnăprimavară (CHAFFAUX ST. și colab. 1991). Stresul termic determinat de valorile situate în afara confortului termic (în plus sau în minus) produce modificări semnificative ale efectorilor imuni celulari și umorali, afectând autoapărarea locală și generală, determinând amplificarea receptivității organismului la diverși agenți patogeni sau condiționat patogeni. În raport cu lactația incidența infecțiilor uterine înregistrează valori maxime la prima lactație de 28,4 %, scade apoi până la a-V-a lactație, când se înregistrează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
laptelui, colapsul puerperal, pareza vituleră, hipocalcemia de parturiție. Etiologia factori predispozanți: alimentație (bogată în proteine și glucide, dar săracă în minerale și vitamine), rasa, stabulația prelungită, vârsta animalelor (primiparele fac boala mai rar), producția mare de lapte factori determinanți modificări umorale (hipocalcemie, hipofosforemie, hiperkalemie, variații ale sodiului (ELDON J. 1991, GHERGARIU,S.și col. 1990, SEICIU FL. și col.1987). Hipocalcemia determinată de eliminarea masivă prin lapte a calciului este una dintre principalele modificări umorale implicate în patogeneza bolii. Ea se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
mare de lapte factori determinanți modificări umorale (hipocalcemie, hipofosforemie, hiperkalemie, variații ale sodiului (ELDON J. 1991, GHERGARIU,S.și col. 1990, SEICIU FL. și col.1987). Hipocalcemia determinată de eliminarea masivă prin lapte a calciului este una dintre principalele modificări umorale implicate în patogeneza bolii. Ea se produce în condițiile unui aport insuficient de calciu prin rații sărace în acest mineral, precum și prin asimilare defectuoasă, deficiențe de ionizare a calciului, rații bogate în proteine (dezechilibru acido-bazic prin excesul de amoniac rezultat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
infiltrații grase și degenerări parțiale în zona corticală ( DRUGOCIU GH. și col. 1970, RUNCEANU L. 1995). Simptomatologia Manifestările simptomatice sunt de ordin digestiv (inapetență, pareza rumenului, salivație abundentă, fecale uscate, mucus fetid, constipație și apoi diaree), nervos (abatere,uneori hiperexcitație),umoral (hipoglicemie, acetonemie, acetonurie) și locomotor (decubit). Aria hepatică este mărită și dureroasă. Se înregistrează scăderi ale producției de lapte, acesta are gust dulceag cu miros de acetonă. Sunt constatate frecvete secreții vaginale, subinvoluție uterină și miros de acetonă a aerului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]