8,223 matches
-
Adrián Neri și a studiat la Paris și la Viena. Trebuie să ți-l prezint. Acum compune o simfonie pe care are să i-o cînte În premieră orchestra orașului Barcelona, pentru că unchiul lui e În comitetul director. E un geniu. — Unchiul sau nepotul? — Nu fi malițios, Daniel. Sigur Adrián are să-ți cadă cu tronc. Ca un pian cu coadă de la etajul șapte, m-am gîndit eu. Nu vrei să guști ceva? mă Întrebă Clara. Bernarda face niște biscuiți cu scorțișoară de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
-mi plăcerea. — Fă cum vrei. Lunile din urmă fuseseră cele mai confuze din strania mea prietenie cu Clara. Nu mai citeam aproape deloc pentru ea. Clara evita sistematic orice prilej de a rămîne singură cu mine. Întotdeauna, cînd o vizitam, unchiul ei era de față, prefăcîndu-se că citește ziarul, ori Bernarda se materializa foindu-se prin preajmă și aruncîndu-mi priviri cu coada ochiului. Alteori, compania venea sub forma uneia sau a mai multor prietene ale Clarei. Eu le numeam Surorile Anisete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
-mi aduc aminte de ea, de plimbările pe care le făceam pînă la ruinele Expoziției Universale din 1888 și cum rîdea de mine cînd Îi citeam poeziile pe care le scriam În dosul prăvăliei de cîrnați și de coloniale a unchiului meu Leopoldo. Îmi amintesc pînă și de fața unei țigănci care ne-a ghicit În palmă pe plaja de la Bogatell și ne-a spus că vom fi Împreună toată viața. În felul ei, nu mințea. Ce să-ți mai zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ca sublocotenent la Murcia, un falangist spilcuit pe nume Pablo Cascos Buendía, care provenea dintr-o familie veche, proprietară a mai multor șantiere navale din estuare. Sublocotenentul Cascos Buendía, care Își petrecea o mare parte a timpului În permisii, mulțumită unchiului său din Guvernul Militar, umbla Încoace și-ncolo Împrăștiind perorații pe seama superiorității genetice și spirituale a neamului spaniol și a iminentei căderi a Imperiului bolșevic. — Marx a murit, spunea el solemn. — În 1883, mai concret, ziceam eu. — Tu să taci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
a spune că aveau o pată albă, pur și simplu mărturiseau că nu știau nimic despre subiectul respectiv, dar cazul cel mai interesant dintre toate a fost dispariția subită a ghicitorii cu ajutorul căreia, timp de generații și generații, părinți, bunici, unchi și vecini presupuneau că stimulează capacitatea deductivă a copilașilor, E alb și-l face găina, iar asta s-a întâmplat pentru că oamenii, refuzând să pronunțe cuvântul, și-au dat seama că întrebarea era absolut prostească, de vreme ce găina, orice găină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
e teribil de nefericită? — O să-i treacă. Nici nu pot descrie răceala extraordinară cu care mi-a dat acest răspuns., M-a descumpănit, dar mi-am dat toată osteneala să nu mă trădez. Am adoptat tonul pe care-l folosea unchiul meu Henry, preotul, când îi cerea unei rude să subscrie la Societatea de Ajutorare a Clerului. Sper că nu vă supărați dacă vă vorbesc deschis? A clătinat din cap zâmbitor. — Oare ea a meritat s-o tratați astfel? — Nu. — Aveți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
erau cerul azuriu și stelele, iar de jur împrejur deșertul Oceanului Pacific. Mi-a venit pe limbă un citat din Biblie, dar mi-am ținut gura, căci știu că clericilor li se pare aproape o blasfemie dacă mirenii le încalcă domeniul. Unchiul meu Henry - vreme de douăzeci și șapte de ani paroh la Whitstable - avea obiceiul să spună în asemenea împrejurări că diavolul e întotdeauna în stare să citeze Sfânta Scriptură în folosul lui. Își amintea încă zilele când mai puteai căpăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Don Quijote; Romeo, Romeo și Julieta; Oberon, Visul unei nopți de vară; Bufonul, Malvolio, A douăsprezecea noapte; Jamie, Lungul drum al zilei către noapte; Dale Harding, Zbor deasupra unui cuib de cuci; Rudy, Patima roșie; Nae Girimea, D’ale carnavalului; Astrov, Unchiul Vanea; Gelu Ruscanu, Jocul ielelor; Lopahin, Livada cu vișini; Tipătescu, O scrisoare pierdută; Rică, Bărbați și femei... până la sfârșitul raftului, mai erau și alte casete cu spectacole înregistrate, multe titluri amestecate, nici o ordine între ele, totul se termina cu Lear
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
sânge și de-o lege/ Când patria ne cheamă sub drapel/ Datori sunt toți copiii să alerge/ Să-l apere, să moară pentru El. Să nu spui la școală ce auzi în casă, să nu afle ăștia, îl atenționa mereu unchiul Marinică. Dar băiatul n-a vorbit niciodată în plus. Păi, o gustare, o șuncă și o țuică, nu se poate așa, să treacă vremea mai ușor. Femeia așază pe o farfurie câteva mizilicuri, alături - o tavă cu păhărele de țuică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ceva magnific, chiar dacă nu se poate numi viață. După operație, Beatrice a contractat o boală de nervi suspect de asemănătoare cu un delirium tremens, iar Amory a fost abandonat la Minneapolis, fiind sortit să-și petreacă următorii doi ani la unchiul și mătușa sa. Acolo, aerul crud și vulgar al civilizației vestice l-a surprins prima oară - În izmene, ca să spunem așa. UN PUPIC PENTRU AMORY Citind, i s-au arcuit buzele. „O să dau o petrecere cu săniuș“, scria, „joi, șaptesprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
fără grabă Încăperea spre doamna St. Claire și-i va spune, cu o intonație absolut adecvată, „Stimată doamnă St. Claire, Îmi pare teribil de rău că am Întârziat, dar camerista mea“ - aici se Împiedică, dându-și seama că cita - „ ...dar unchiul meu și cu mine a trebuit să ne Întâlnim cu un domn... Da, am cunoscut-o pe Încântătoarea dumneavoastră fiică la școala de dans“. Pe urmă, schițând acea Înclinare ușoară, pe jumătate străină, va da mâna cu toate femei, micuțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ai auzit de accident, a fabulat el. Myra a făcut ochii mari. — Cine s-a accidentat? — Păi, a continuat el disperat, unchiu’ și mătușa și eu. — A murit cineva? Amory a reflectat o clipă și a dat din cap afirmativ. — Unchiul tău? (alarmată.) — O, nu, doar un cal... un soi de cal murg. În acest punct, valetul scoțian a chicotit: — Probabil că au omorât motorul, a sugerat el. Amory l-ar fi tras pe roată fără remușcări. — Acum plecăm, a anunțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
degaja. Așa cum focul din cămin proiectează Într-o cameră Întunecată luciri romantice sau patetice pe fețele liniștite ale celor din preajmă, Își arunca și ea luminile și umbrele personale În Încăperile În care zăbovea, până când a făcut din prozaicul ei unchi bătrân un om de un farmec excentric și meditativ, iar pe băiatul de la telegraf l-a metamorfozat Într-o creatură asemănătoare lui Puck, de o Încântătoare originalitate. La Început, calitatea aceasta a Clarei l-a enervat puțin pe Amory. Considerându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
singurătate, Amory a cedat impulsului de a se Îndrepta spre sud, cu gândul de a-l căuta pe Monsignor la Washington. Din cauza unui decalaj de două ore, nu s-au Întâlnit și, hotărându-se să stea câteva zile la un unchi străvechi, de care tocmai și-a adus aminte, Amory a călătorit prin câmpiile luxuriante din Maryland, până În comitatul Ramilly. Dar În loc de două zile, sejurul său acolo a durat de la mijlocul lui august până aproape de sfârșitul lui septembrie, fiindcă În Maryland
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Eleanor. Ea trăise În Franța cu o mamă neastâmpărată, pe care Amory și-o imagina semănând ca două picături de apă cu a sa, iar după moartea ei venise În America, să locuiască În Maryland. Prima dată locuise la un unchi celibatar din Baltimore, unde insistase să-și facă intrarea În societate de la șaptesprezece ani. Petrecuse acolo o iarnă zbuciumată și sosise aici, la țară, În martie, după ce se certase violent cu toate rubedeniile din Baltimore, scandalizându-le până la nivelul protestelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și un aer protector complet nelalocul lui. Iar Eleanor, cu un esprit care te trimitea direct la boulevards, Împinsese pe căile neastâmpărului boem mulți inocenți ce miroseau Încă a St. Timothy’s sau a Farmington. Când povestea ajunsese la urechile unchiului ei, un cavaler uitat de lume, dintr-o epocă mult mai ipocrită, urmase o scenă din care Eleanor ieșise Înfrântă, dar revoltată și indignată, și căutase adăpost la bunicul ei, care trăia la țară, la limita senilității. Cam asta fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ăsta ca smoala. - Taci din gură, prostule! a șoptit ea, parcă fără nici o legătură și, Înclinându-se, l-a bătut ușor cu cravașa. Poți să-ți lași gloaba bătrână În grajd și am să ți-o trimit eu mâine. - Dar unchiul trebuie să mă conducă la gară la ora șapte tocmai cu gloaba asta bătrână. - Nu Îmi strica plăcerea. Și nu uita că ai o tendință spre șovăială care te Împiedică să fii farul călăuzitor al vieții mele. Amory și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
prea bine. Scaunul umed... hainele absorb umezeala de pe scaun sau scaunul absoarbe uscăciunea din haine? Dacă stai pe ceva ud, faci apendicită, așa susținea mama lui Froggy Parker. Păi, el avusese apendicită... Voi da În judecată compania navală, În care unchiul meu are un sfert din acțiuni, spusese Beatrice ... S-a dus Beatrice În rai? Probabil că nu. Și-a reprezentat nemurirea lui Beatrice; de asemenea, aventurile amoroase ale multor bărbați morți, care cu siguranță nu se gândiseră niciodată la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Cioară! Ci-oa-ară! O armată de învățăcei americani blonzi și bine făcuți trăgeau de fiare și învățau românește după forma buzelor lui Mișu. Știau deja să zică „brânză”, „mămăligă”, „varză”, „pizdă”, „pulă”, „țigan borât”, „negru borât”, „cioară”, „Mișu” și „bazat”. Afară, unchiul Tom și unchiul Sam călcau peste cadavre, într-o foame titanică. Fast-food-ul funcționa eficient de ambele părți. Chiar și Mișu se mai îngrășase puțin. * Mariana murea încet de rușine și de dorul lui Mișu. Cu Popa dispărut și Mișu emigrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
armată de învățăcei americani blonzi și bine făcuți trăgeau de fiare și învățau românește după forma buzelor lui Mișu. Știau deja să zică „brânză”, „mămăligă”, „varză”, „pizdă”, „pulă”, „țigan borât”, „negru borât”, „cioară”, „Mișu” și „bazat”. Afară, unchiul Tom și unchiul Sam călcau peste cadavre, într-o foame titanică. Fast-food-ul funcționa eficient de ambele părți. Chiar și Mișu se mai îngrășase puțin. * Mariana murea încet de rușine și de dorul lui Mișu. Cu Popa dispărut și Mișu emigrat, devenise regina MaxiBarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
când îl atingi la rândul tău pe Hans? Îl atinge imediat, iar sentimentul îi deschide o nouă dimensiune, dimensiunea efortului fizic considerabil. Rainer spune că jocul de tenis i se pare o prostie, poate că mai degrabă ar încerca golful. Unchiul lui din Anglia (pe care nu‑l are) joacă golf. Hans nu știe ce‑i ăla golf. Rainer spune că nici nu‑i nevoie să știe fiindcă lui oricum nu‑i trebuie golf. Sophie zice că, după părerea ei, accentuarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ușor când trase primul fum. Pe vremea când era student la Facultatea de Medicină din Viena. După ce a absolvit, a lucrat un timp la Azilul de boli mintale din Salzburg. El e originar din Salzburg. În 1930, când a murit unchiul lui, i-a lăsat casa asta, și a hotărât să o transforme într-o clinică. — Se pare că-l cunoști destul de bine. — Vara trecută, secretara lui a fost bolnavă două săptămâni. Kindermann știa că am ceva experiență de secretariat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ei ar fi cu ea și dacă n-ar fi de față prostovani ca tine. Tu ce crezi? — Sunt sigur de asta, domnule. — O să fac eu însumi asta. Ți se pare că sunt genul de tip care seamănă cu un unchi, Becker? Nu, mai bine nu răspunde la asta. El rânji politicos. În regulă, asta-i tot. Distracție plăcută. — Mulțumesc, domnule. Se îndreptă spre ușă. — Becker? — Da, domnule. — Bună treabă. După ce plecă, am stat și am privit în gol destul de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
metri din cauza puternicei forțe gravitaționale), după care comandantul Felix S 23 își privi ceasul și spuse: — Dragii mei, de mult nu m-am simțit atât de bine, mai precis de pe vremea lansării primilor sateliți artificiali ai Pământului, când aveam un unchi care era antenă și ne mai transmitea duminica, de pe-acolo de unde se învârtea și el, bancuri noi. Dar acum a sosit timpul să plecăm. Să plătim deci și să ne luăm zborul. — Să vină chelnerul cu nota, zise Getta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
bilete în mașină, numai să fie bine. Și tocmai mie să mi se-ntâmple una ca asta... Ciudat, într-adevăr, medită comandantul Felix S 23. Aveți cumva vreo pată, pe undeva, cândva? — Nimic, dragă tovarășe. Am avut, e drept, un unchi la Curtici, dar la insistențele mele și ale soției s-a mutat mai în interior, la Făgăraș. Se lăsă tăcerea. Soarta acelui unchi îi impresiona pe toți. Deodată, avertizorul „Popov-Mitsubischi” se puse pe pâlpâit. — Ia vezi cine-i, zise Felix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]