6,447 matches
-
-o acolo, că atunci când suna alarma, toată gașca era pe canapelele din pivniță și continuam discuțiile. Poate căuta bani sau nu știu ce, de a sfârtecat toate mobilele! După război, a dispărut. Sub noi locuia o pereche, doamna era evreică și domnul ungur, Dezső. Când portarul a înjurat și a zis lucruri antisemite, a ieșit Dezső și a zis: „Ce, nevastă-mea pute?! Nu ți-e rușine să spui așa ceva?!” L-a pus la punct. În ’44 au fost bombardamentele[10]. Ne-am
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
Și am ajuns la Lugoj! În două zile am ajuns la fratele lui mama, care trăia în Lugoj. Și acolo au ajuns și bunicii, din Oravița. Săracii... GN: De ce v-ați temut? Iudit: Că vin nemții! În Arad au intrat ungurii cu nemții și imediat, le-a ajuns o zi, au făcut listele cu evreii care să fie deportați. Au fost citați evreii, se pregătea deja deportarea... În Timișoara, nu au fost propriu-zis lupte. Szász János[11] a scris un roman
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
de luptele din Timișoara. Tata mi-a zis că e poveste, că au fost în Fratelia[12] și s-au auzit tunuri în preajma Timișoarei. Românii n-au plecat! Numai evreii au fugit, de frica deportării, de frica nemților și a ungurilor. Deci, știam! Noi știam foarte bine ce putea să ni se întâmple. În timpul războiului, tata a fost chemat la Pădurea Verde, împreună cu toți evreii. A plecat cu ranița, că... GN: ...că poate nu se mai întoarce. Iudit: Da! I-au
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
Soția rabinului (idiș). [3] Măcelar ritual. [4] A devenit membru de partid pe vremea când Partidul Comunist avea puțini membri. [5] Lagăr de muncă forțată la Bor, în Serbia, nu departe de granița cu România. [6] Márai Sándor (1900-1989), scriitor ungur, celebru pentru memoriile sale. [7] Tâmpito! (maghiară) [8] Vezi textul lui Annie Hammer, născută Kincs. [9] Imre Kertész (1929), autor maghiar evreu, premiul Nobel 2002. [10] Se referă la bombardamentele din septembrie 1944. Vezi Tomi Laszlo, Annie Hammer, Alon Gal
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375451_a_376780]
-
suficient pentru a putea agăța alături de Steagul României și câte o cârpă de culoare neagră ca semn al pretinsului doliu pe care, în semn de sfidare și ură față de noi românii care încă îi tolerăm în Țara noastră, conaționalii noștri unguri și-l poartă în fiecare an de sărbătoarea noastră națională tânjind dorind cu orice preț ca să ne cotropească Transilvania, pământul nostru strămoșesc după care continuă să jinduiască așa cum s-au învățat ca să se uite lung și spre teritoriile tuturor vecinilor
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
care continuă să jinduiască așa cum s-au învățat ca să se uite lung și spre teritoriile tuturor vecinilor adică ale celor din Austria, Slovenia, Serbia, Slovacia și Ucraina. Și iată că, pe acest fond de permanentă dihonie etnică întreținută de extremiștii unguri pe banii sosiți din lumea largă, Moș Crăciun ne-a adus ceva mai din timp un Santa Klaus pe post de noutate pentru popularea Palatului de la Cotroceni, învelit și împodobit cu stive de promisiuni care mai de care mai science
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
muzică, avea un difuzor spânzurat drept în capul nostru: ”Mărie și Mărioarăăă, ochii tăi mă bagă-n boalăăă”, cânta placa”,...sprânceneleee mă omoarăăă” “Olteanul tot oltean- zice domnu’ inginer- aici în inima Transilvaniei el a adus muzica lui oltenească, vouă, ungurilor vă place alt gen de muzică, sunteți dați dracului când începeți voi ceardașurile alea sau cu romanțele voastre...” “Orice muzică bună e frumoasă, domnu’ inginer, noi suntem obișnuiți și cu muzica oltenească...” -îi spun eu, zâmbind,și bătând cu degetele
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371908_a_373237]
-
E nescrisă, dar fără excepții ! Nicolae Breban s-a născut în 1934 la Recea, de lângă Baia Mare. Tatăl său, a avut o soartă care l-a marcat afectiv, definitiv în viață, era preot greco-catolic și a fost arestat și maltratat de unguri în 1940, după Dictatul de la Viena. Obligat să se refugieze cu familia, ajunge la Lugoj, După ce a fost înlăturat horthismul din Ardeal, peste toată România s-a instalat comunismul și după desființarea Bisericii Unite în 1948, preotul Vasile Breban a
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
slavilor a fost frântă în Panonia româno-catolică a lui Ștefan cel Sfânt este, se pare, a lui Daicoviciu. Fără breșa salvatoare, slavizarea românilor ar fi fost probabil, ca cea de la sud de Dunăre astăzi. 4) Pe de altă parte nu ungurii au lichidat Biserica unită cu Roma, garanția emancipării națiunii, ci frații lor, moldo-valahii. Ei au ucis episcopii, preoți uniți și intelectualii filooccidentali, au reorientat 2.000 de biserici cu baioneta spre Moscova, iar azi refuză retrocedarea lor, plagiază și degradează
ZECE TEZE, 2015 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372847_a_374176]
-
de-a binelea pe acest pământ românesc, locuit cândva de turcii și tătarii migratori. Din planul locuinței, era nelipsit târnațul , așezat de-a lungul întregii fațade și mărginit adesea de stâlpi. Românii ardeleni au plecat de pe pământurile lor urgisiți de unguri, oameni răi, spuneau bătrânii satului: ne jefuiau și ne omorau în stradă, nu țineau cont că e copil, femeie sau bătrân. Ai noștri erau plecați pe front și mureau pe capete, veneau înștiințările de pe front și doar auzeam: a murit
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
îmbinare a zonelor atât în viața, cât și în logica lor de a exista. Au venit din Ardeal, sărăciți și năpădiți de marea amărăciune a alungării forțate din gospodăriile și casele lor strămoșești, de către cei care s-au dorit stăpâni: ungurii și dorința lor de expansiune. L-am lăsat, la un moment dat, pe bătrânul Joldeș și am început o discuție cu cel care mai rămăsese în sat din familia Juncu și am căutat să aflu ce l-a determinat să
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
în război, desfigurat de un obuz la Mărăști, iar maică-sa acasă, de friguri. Erau oameni înstăriți, gospodari. Au plecat într-o noapte din Transilvania, cu căruțele și cele câteva lucruri pe care le-au strâns în grabă, amenințați de unguri. Câte au mai pătimit și sufletele lor. Pe taică-meu l-au adus niște rude, unchi din partea lui taică-său, cei din familia Corcheș. Prinse în mâna dreaptă o bucată de lemn, după aspect fag, o ciopli cu o toporișcă
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
și oamenii greșesc, da-i închid în pușcărie, nicidecum nu îi stârpesc. dar o javră mai bătrână îi certă ca pe argați: băi, la nația română, nu v-am spus, să nu vă dați? de ce nu v-ați dat la unguri, ce-avea carnea de țigan? n-ajungeați, cumva, la... struguri?? ne belirăm la cardan! asta e, n-avem scăpare!... nu am ce să vă învăț, fincă-i mare supărare și ne-am pus pielea pe băț... hau, hauuuuuuuuuuuuuuu! Referință Bibliografică: hau
HAU, HAUUU! (ŞĂDELNIŢĂ CANINĂ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372869_a_374198]
-
creștinilor și groaza tuturor vecinilor de prinprejur... Își zicu otomani sau osmanidu, dipre numele împăratului lor cel dintăi, care l-au chiematu Otoman...” Despre „Țara Ungurească de jos și Ardealul de sus” cronicarul arată : „ ... În țara Ardealului nu locuiescu numai unguri, ce și sași peste samă de mulți și români peste tot locul, de mai multu-i țara lățită de români decât de unguri. Iară în Țara Ungurească de jos, unde se chiiamă Unguriia cea Mare sau cumu-i zicu unii pre limba
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
Otoman...” Despre „Țara Ungurească de jos și Ardealul de sus” cronicarul arată : „ ... În țara Ardealului nu locuiescu numai unguri, ce și sași peste samă de mulți și români peste tot locul, de mai multu-i țara lățită de români decât de unguri. Iară în Țara Ungurească de jos, unde se chiiamă Unguriia cea Mare sau cumu-i zicu unii pre limba nemțească Panoniia, acolo numai unguri trăiescu, iară de se află și români pre alocurea, încă lege ungurească țin...Unguri nu țin tot
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
samă de mulți și români peste tot locul, de mai multu-i țara lățită de români decât de unguri. Iară în Țara Ungurească de jos, unde se chiiamă Unguriia cea Mare sau cumu-i zicu unii pre limba nemțească Panoniia, acolo numai unguri trăiescu, iară de se află și români pre alocurea, încă lege ungurească țin...Unguri nu țin tot o lege, ci în patru sau cinci legi suntu împărechiați, că unora le zic calvini, altora lotori, altora calandoș, ce se chiiamă pre
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
români decât de unguri. Iară în Țara Ungurească de jos, unde se chiiamă Unguriia cea Mare sau cumu-i zicu unii pre limba nemțească Panoniia, acolo numai unguri trăiescu, iară de se află și români pre alocurea, încă lege ungurească țin...Unguri nu țin tot o lege, ci în patru sau cinci legi suntu împărechiați, că unora le zic calvini, altora lotori, altora calandoș, ce se chiiamă pre limba lor lege direaptă, alții-i chiiamă verăș ianoș, care credeau în Ion Botezătorul
„ … DE LA RÎM NE TRAGEM …” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372933_a_374262]
-
Tarzan; Carmen Tănase; Maria Tănase; Aurel Tămaș; Floarea Tănăsescu; Vasilica Tătaru; Irina Tebeică; Aurelian Temișan; Maria Teslaru; Mihai Traistariu; Adriana Trandafir; Carmen Trandafir; Maria Tripon; Ionel Tudor; Iuliana Tudor; Olga Tudorache; Elisabeta Turcu; Gheorghe Turda; Marius Țeicu; Anca Țurcașiu; Florica Ungur; Alexandra Ungureanu; Mihaela Ungureanu; Valentin Uritescu; Octavian Ursulescu; Aura Urziceanu; Tora Vasilescu; Leontina Văduva; Mioara Velicu; Alexandra Velniciuc; Sofia Vicoveanca; Dorel Vișan; Carmen Aldea Vlad; Ștefan Vlad; Daniela Vlădescu; Marina Voica; Nicoleta Voica; Gelu Voicu; Mădalin Voicu; Dan Claudiu Vornicelu
TIMP FĂRĂ ANI. OGLINZILE UNUI VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371058_a_372387]
-
un episod ciudat -defecțiunea artileriei -care a dus în final la capturarea acesteia și la pierderea bătăliei .Despre acest episod ,cronicarul Radu Popescu scria : ... rânduiră și tunurile , unde era agă Buliga , fiind agă mare. Deci începură a slobozi tunurile în unguri , dar îi trecea gloanțele, sau din adinsu Buliga așa le îndrepta, sau din greșeală nu se știe bine ,ci deteră știre Hrizei Vodă că tunurile nu bat în oaste ci pe deasupra . Deci , alergă cu calul mânios și ajungând la tunuri
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA FIGURĂ PROEMINENTĂ A DOMNIEI LUI MATEI BASARAB de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371135_a_372464]
-
jumătate de mileniu în urma noastră. Un alt fapt care exprimă continuitatea poporului român în aceast areal în ciuda avatarurilor istoriei, îl poate constitui menținera neîntreruptă a vieții politice și sociale de la începuturi și până înprezent, în condițiile în care bulgarii, sârbii, ungurii, polonii au discontinuități în viața lor de stat și de câteva secole. Citind lucrarea marelui cărturar român din secolul al XIX-lea, Alexandru Papadopol Căliman, trebuie să menționez că aceasta reunește 228 nume de autori care au făcut referire la
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
varegii, svezii, norvegii, goții, leșii, anglii, galicianii, vlahii, rimleanii, neamții, korlezii, venețienii, francii și alții așezați de la apus spre miazăzi și se învecinesc cu semințiile HEM... Mulți ani în urmă, sloveanii (slavii) se stabiliră la Dunăre, unde acum este țara ungurilor și a bulgarilor. De aici slovleanii se răspândiră pe pământ și și-au primit numele după țările în care s-au așezat... Iar când vlahii atacară pe sloveanii de la Dunăre și se stabiliră între ei și-i asupriră, acești sloveani
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
și și-au primit numele după țările în care s-au așezat... Iar când vlahii atacară pe sloveanii de la Dunăre și se stabiliră între ei și-i asupriră, acești sloveani plecară și se stabiliră pe VISTULA și se numiră leași”. Ungurii trecură pe lângă KIEV, peste muntele care și acum se numește UGORSKIE și au ajuns la DNIPRU și-și întinseră corturile, deoarece erau nomazi cum sunt și poloviții. Venind din răsărit mergeau mereu grăbiți prin munții cei înalți, care s-au
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
și întinseră corturile, deoarece erau nomazi cum sunt și poloviții. Venind din răsărit mergeau mereu grăbiți prin munții cei înalți, care s-au numit Ungurești și începură să lupte cu cei care trăiau acolo, vlahii și sloveanii. Pe urmă însă ungurii, înlăturară pe vlahi și luară în stăpânire această țară și se așezară cu sloveanii împreună pe care îi supusese, și de atunci țara se numește UNGARIA”. Dar să înceheiem aici rememorarea etapelor de formare ale poporului și limbii române și
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
ori din arhivele VATICANULUI și din descifrarea și interpretarea mărturiilor materiale descoperite de arheologi de-a lungul secolelor. Ajungând pe firul ARIADNEI prin labirintul întunecos al veacurilor, ne vom opri pentru o clipă a semnala cititorului Diploma dată de regele ungur, BELA al IV-lea la 2 iunie 1247 Cavalerilor Ioaniți, din care rezultă existența formațiunilor statale românești: „ cnezatele lui IOAN și FARCAȘ până la OLT și cnezatul lui LITOVOI” (anexăm facsimilul numitului document aflat în Arhivele VATICANULUI). Edificatoare sunt și actul
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
jumătate de mileniu în urma noastră. Un alt fapt care exprimă continuitatea poporului român în aceast areal în ciuda avatarurilor istoriei, îl poate constitui menținera neîntreruptă a vieții politice și sociale de la începuturi și până înprezent, în condițiile în care bulgarii, sârbii, ungurii, polonii au discontinuități în viața lor de stat și de câteva secole. Citind lucrarea marelui cărturar român din secolul al XIX-lea, Alexandru Papadopol Căliman, trebuie să menționez că aceasta reunește 228 nume de autori care au făcut referire la
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]