7,183 matches
-
atac, în sensul respingerii acțiunilor ca nefondate. ... 85. Jurisprudența unitară reflectată prin hotărârile judecătorești definitive demonstrează aceeași modalitate de identificare și interpretare a normelor legale aplicabile în situații similare celei la care se referă sesizarea, lipsind rațiunea activării mecanismului de unificare a jurisprudenței, prin pronunțarea hotărârii prealabile. ... 86. În dosarul conexat având ca obiect sesizarea Tribunalului Călărași - Secția civilă, înregistrat cu nr. 2.690/1/2024, întrebarea adresată completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept vizează stabilirea dacă funcționarii publici/funcționarii cu statut special din
DECIZIA nr. 15 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295249]
-
fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și cele stabilite prin legi.“ ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 79. În mecanismele de unificare a practicii judiciare nu a fost identificată practică relevantă în legătură cu chestiunea de drept supusă analizei. ... ... X. Raportul asupra chestiunii de drept 80. Judecătorii-raportori au apreciat că sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile sunt inadmisibile, întrucât nu sunt
DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295209]
-
unei definiții legale a noțiunii „chestiune de drept“ din cuprinsul condițiilor prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, examinarea îndeplinirii acestei cerințe trebuie verificată prin raportare la reperele stabilite în jurisprudența dezvoltată de instanța supremă în mecanismul de unificare al hotărârii prealabile. ... 96. Astfel, în legătură cu această cerință, s-a statuat că, în sesizarea adresată Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie „să fie identificată o problemă de drept care necesită cu
DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295209]
-
din 6 august 2019, Decizia nr. 17 din 17 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 15 iunie 2020. ... 98. Așadar, nu orice chestiune de drept poate fi supusă interpretării prin acest mecanism de unificare jurisprudențială a priori, ci numai acele dispoziții legale care au un caracter neclar, dual sau complex și, în consecință, pot genera interpretări divergente care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară. ... 99. Aceste statuări, care sunt deopotrivă valabile
DECIZIA nr. 99 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295209]
-
riscuri care pot apărea, în lipsa luării, în regim de urgență, a unor măsuri concrete de modernizare a Sistemului Informatic al Ministerului Finanțelor, și anume: nu se realizează centralizarea sistemului informatic pentru administrarea fiscală a persoanelor juridice, cu consecința lipsei unificării administrării fiscale a persoanelor fizice și juridice; nu se realizează centralizarea sistemului informatic al Trezoreriei Statului și nici introducerea de instrumente financiare moderne; poate apărea o vulnerabilitate extraordinar de mare din punctul de vedere al protecției sistemului informatic față de
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
Curtea a mai reținut că într-un mod cu totul diferit, legiuitorul constituant a reglementat în art. 79 din Legea fundamentală rolul Consiliului Legislativ, de „organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și coordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României“. Sub acest aspect, nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ duce la neconstituționalitatea legii sau ordonanței - simplă sau de urgență. Dacă voința legiuitorului constituant ar fi fost în sensul impunerii
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
Constituționale 49. În exercitarea controlului de constituționalitate a dispozițiilor legale supuse interpretării nu au fost identificate decizii care să prezinte relevanță directă cu privire la soluționarea prezentei sesizări. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 50. În mecanismele de unificare a practicii judiciare au fost identificate drept relevante sau în legătură cu chestiunile de drept supuse analizei: a) Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 2 din 17 februarie 2014, publicată în
DECIZIA nr. 3 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295164]
-
360/2002 și de art. 60 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, a dreptului la plata dobânzii legale penalizatoare, se va da relevanță deciziilor obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare, indicate în paragraful 50 al prezentei decizii, al căror raționament juridic este pe deplin aplicabil. ... 91. În acest sens se impune a fi observată în special Decizia nr. 75 din 7 decembrie 2020 a Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 3 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295164]
-
București, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Călărași, Tribunalul Prahova, Tribunalul Dolj, Tribunalul Olt, Tribunalul Mehedinți, Tribunalul Bacău, Tribunalul Bihor, Judecătoria Buftea, Judecătoria Craiova și Judecătoria Răducăneni. ... ... IV. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 26. Din perspectiva deciziilor obligatorii, menite să asigure unificarea practicii judiciare, au fost identificate următoarele: – Decizia nr. 20 din 16 octombrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904 din
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
prevăzuți de dispozițiile legale, instanțele au apreciat diferit în legătură cu chestiunea de drept ce formează obiectul prezentei sesizări - hotărârile anexate fiind elocvente în acest sens, iar instanța supremă nu a mai analizat anterior problema de drept supusă dezbaterii pentru unificarea practicii. ... 32. Pe fondul problemei de drept, titularul sesizării a apreciat că soluția legală în materie este reflectată de prima orientare jurisprudențială, respectiv că se consideră în termen propunerea formulată cu privire la măsurile preventive în cazul înaintării rechizitoriului și
DECIZIA nr. 3 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295667]
-
intrării sale în vigoare și că dispozițiile art. II din Legea nr. 192/2023 sunt neconstituționale (a se vedea considerentele reținute la paragrafele 29-34 și 54-57 ale prezentei decizii). ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție ... 43. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost pronunțate următoarele decizii care prezintă relevanță în dezlegarea prezentelor sesizări conexate, în ordine cronologică: – Decizia nr. 2 din 17 februarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul
DECIZIA nr. 55 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295824]
-
etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. Totodată, prevederile art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 impun, drept condiție de admisibilitate a sesizării, existența unei „chestiuni de drept“ apte a declanșa mecanismul de unificare a practicii judiciare. ... 50. În lipsa unei definiții legale a sintagmei „chestiune de drept“, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că obiectul procedurii este reprezentat de o normă legală incompletă ori neclară, care, pe baza unei interpretări
DECIZIA nr. 55 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295824]
-
au procedat la sistarea plății indemnizației pentru limită de vârstă aplicând legea prezumată a fi constituțională. ... 61. Culpa sau lipsa ei, în această situație, nu constituie însă o chestiune de drept care să poată fi dezlegată pe calea mecanismului de unificare a jurisprudenței, deoarece ea rămâne esențialmente atașată situației de fapt; așa fiind, revine instanțelor naționale îndatorirea ca, de la caz la caz, în funcție de circumstanțele concrete ale dosarului, să evalueze acest aspect. ... 62. Se cuvine amintit însă că tot
DECIZIA nr. 55 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295824]
-
practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 39. Verificând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în procedurile de unificare a practicii judiciare, au fost identificate următoarele decizii: – Decizia nr. 24 din 15 noiembrie 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din
DECIZIA nr. 37 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295802]
-
încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților“. ... 48. În cazul prezentei sesizări, examinarea condițiilor în care poate fi declanșat mecanismul de unificare a practicii judiciare reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 pune în evidență faptul că cerințele legale mai sus enunțate sunt îndeplinite numai cu privire la prima întrebare. ... 49. Astfel, se constată că procesul în care a fost
DECIZIA nr. 37 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295802]
-
determinarea, în concret, de către instanța supremă a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de competență exclusivă a
DECIZIA nr. 37 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295802]
-
bază) și modalitatea distinctă de calcul (prin raportare la salariul de bază stabilit potrivit anexelor legii-cadru), se constată că în privința acestor drepturi salariale sunt aplicabile deopotrivă concluziile statuate anterior de Înalta Curte de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare, potrivit cărora majorările salariului de bază prevăzute de noua lege vor fi acordate doar de la momentul în care acesta va fi stabilit conform anexelor acestei legi, respectiv va ajunge la nivelul stabilit pentru anul 2022. “ ... 82
DECIZIA nr. 37 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295802]
-
sensul că salariul de bază nu cuprinde și majorarea de 10% prevăzută de art. 8 al capitolului I lit. B din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017, ar încălca normele legale, așa cum au fost interpretate prin mecanismele de unificare a practicii judiciare. ... 84. Împrejurarea că prin Ordinul ministrului educației naționale nr. 5.415/2018, care a modificat și completat Ordinul ministrului educației naționale nr. 4.827/2018, au fost completate dispozițiile art. 9 cu alin. (4) și (5) numai cu privire la majorarea
DECIZIA nr. 37 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295802]
-
nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 42. În procedura de unificare a practicii judiciare a fost pronunțată Decizia nr. 76 din 18 noiembrie 2024 de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 52 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296006]
-
se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 42. În procedura de unificare a practicii judiciare a fost pronunțată Decizia nr. 76 din 18 noiembrie 2024 de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 13
DECIZIA nr. 52 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296006]
-
obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 51. Evaluând elementele sesizării, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că prezenta sesizare îndeplinește primele două cerințe de admisibilitate. ... 52. Sesizarea pentru pronunțarea hotărârii prealabile este formulată de completul Tribunalului Brașov - Secția I civilă, învestit în primă instanță cu soluționarea acțiunii în litigii de muncă
DECIZIA nr. 52 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296006]
-
enunțată, referitoare la existența unei chestiuni de drept, în accepțiunea autonomă dată acestei instituții în mecanismul hotărârii prealabile, susceptibilă de interpretări diferite din partea instanțelor de judecată și, astfel, cu potențial de jurisprudență neunitară, de natură să facă incident mecanismul unificării a priori a practicii judiciare, se observă că, prin încheierea de sesizare, instanța de trimitere nu a prezentat niciun argument pentru care a considerat necesar să apeleze la acest remediu al reglării prealabile a jurisprudenței, ci a menționat, la modul
DECIZIA nr. 52 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296006]
-
modul general, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 alin. (1) și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 56. Întrebarea prealabilă cu care a fost sesizată instanța supremă, în cadrul acestui mecanism de unificare, vizează următoarea chestiune: stabilirea cuantumului sporului pentru condiții deosebit de periculoase prevăzut de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, precum și a condițiilor de acordare a acestuia la procentul de 75% în favoarea reclamanților, raportat la principiile egalității și
DECIZIA nr. 52 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296006]
-
obiectul cererii de chemare în judecată și nu se poate cere instanței supreme dezlegarea sa în cadrul procedurii întrebării prealabile, întrucât, în acest caz, „dezlegarea“ ar semnifica chiar „soluționarea fondului“, ceea ce legea nu permite în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 70. Prin urmare, lămurirea chestiunii cuantumului sporului pentru condiții deosebit de periculoase prevăzut de Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, precum și a condițiilor de acordare a acestuia la procentul de 75% în favoarea reclamanților, raportat
DECIZIA nr. 52 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296006]
-
Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021). ... ... 72. În atare situație, nefiind întrunită cerința unei chestiuni de drept, nu se poate reține admisibilitatea accesării mecanismului de unificare a practicii judiciare de către instanța de trimitere. ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Brașov - Secția I civilă în Dosarul nr. 3.081/62/2023, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu
DECIZIA nr. 52 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296006]