KorAP: Find »[drukola/base=urât & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...67 >

1,675 matches

Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250

devorează copilul cu ochii ieșiți din orbite, asemeni unui nebun. Dacă există picturi care produc o impresie „extraordinar de deprimantă”, în creația artistului spaniol, drumurile artei și ale frumuseții s-au separat, temele pictate necesitau alte categorii estetice, incluzând și „urâtul”. Privirea lui Goya transformă oroarea realității în opere pline de dramatism. Concepția medievală asupra frumosului a fost reprezentată de filosofia creștină, păstrând idei și soluții din Antichitate, cărora li s a schimbat semnificația sau le-au fost adăugate elemente noi

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
înseamnă mai mult decât kitsch-ul care ne înconjoară la tot pasul; sfidând orice termen din domeniu, aceste cântece nu pot fi numite muzică, artă. Ne dau impresia că sunt forma idealizată a lucifericului, o modalitate supremă de exorcizare a urâtului prin toate formele sale. Numindu-și turneul „Călătoria morții”, albumele Gata pentru moarte, trupa care se fundamentează pe tema ororii, morții și a sângelui (așa cum membrii ei recunosc) numără zeci de mii de fani din toată lumea. Acesta este procesul îngrijorător

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
ești, Doamne? Am urlat la zăbrele. Din lună venea fum de cătui. M-am pipăit, și pe mâinile mele Am găsit urmele cuielor Lui...”<ref id”=”17>Text disponibil la http://poezie crestina. Tripod. Com/id13.html</ref> În vis, urâtul și pestilența rogojinei cu libărci, a păduchilor și guzganilor mișunând prin celulă, a păturii sure, a lanțurilor, a zăbrelelor groase, a rănilor, a ruginei, a vergilor de pe trup și a paielor se transformă în trandafiri. Bezna celulei este luminată de

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
îi îngână cântările, așa cum le-a păstrat memoria ierbilor, vântului, pitrelor sau izvoarelor timp de milenii. În șoapta, susurul, plânsul lor se mai aude, abia distinct, abia auzit, lira lui Orfeu, Lira Marelui Poet Trac.”32 MENȚIUNE Etnoestetica și metamorfozele urâtului Oana-Maria Butnaru, clasa a X-a Victoria Paraschiva Ciobotaru, clasa a X-a coord. prof. drd. Daniela Bahrin Colegiul Național, Iași Dintotdeauna, tradițiile unui popor au inclus valorile socioculturale create de el în clipe decisive din trecutul istoric, valori care

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
în sfera tradiționalului. În contextul actual, când asupra omului contemporan se răsfrâng tensiuni precum globalizarea culturală versus tradiția națională, multiculturalism versus primatul unei singure culturi, etnoestetica reprezintă pentru cultura europeană un fundament conceptual imposibil de eludat. În interiorul universului creației populare, urâtul își depășește condiția de categorie estetică devenind un simbol răsturnat al dorinței creatorului popular de a vorbi despre viață. Creațiile populare au dreptul la analize din perspectiva unor principii estetice proprii, de regulă moștenite odată cu deprinderile de exprimare prin intermediul unui

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
a cunoaște afectiv și de a trăi emoțional aspecte ale vieții pe care în mod obișnuit le-ar ocoli ori lear respinge, fiind oferită posibilitatea de a înțelege viața la un nivel mai profund. A recunoaște însă această funcție a urâtului într o redare fidelă a varietății lumii, a aspectelor ei caracteristice specifice, presupune o eliberare a esteticii de orice obsesie a perfecțiunii formale, de orice structura prestabilita menita sa omagieze aspectele perfectiunii. Astfel, frumusețea poate fi concepută ca perfecțiune, iar

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
o redare fidelă a varietății lumii, a aspectelor ei caracteristice specifice, presupune o eliberare a esteticii de orice obsesie a perfecțiunii formale, de orice structura prestabilita menita sa omagieze aspectele perfectiunii. Astfel, frumusețea poate fi concepută ca perfecțiune, iar reprezentarea urâtului o afirmare indirectă a frumosului. Prin lucrarea monografică O estetica a urâtului, Karl Rosenkranz acordă urâtului și formelor devenirii sale termenul definitoriu de categorie estetică, afirmând cu tărie dreptul la „încetățenirea estetică”. Datorită puterii de transfigurare pe care o posedă

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
o eliberare a esteticii de orice obsesie a perfecțiunii formale, de orice structura prestabilita menita sa omagieze aspectele perfectiunii. Astfel, frumusețea poate fi concepută ca perfecțiune, iar reprezentarea urâtului o afirmare indirectă a frumosului. Prin lucrarea monografică O estetica a urâtului, Karl Rosenkranz acordă urâtului și formelor devenirii sale termenul definitoriu de categorie estetică, afirmând cu tărie dreptul la „încetățenirea estetică”. Datorită puterii de transfigurare pe care o posedă artă, artistul poate alege un obiect care prin natură lui este urât

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
de orice obsesie a perfecțiunii formale, de orice structura prestabilita menita sa omagieze aspectele perfectiunii. Astfel, frumusețea poate fi concepută ca perfecțiune, iar reprezentarea urâtului o afirmare indirectă a frumosului. Prin lucrarea monografică O estetica a urâtului, Karl Rosenkranz acordă urâtului și formelor devenirii sale termenul definitoriu de categorie estetică, afirmând cu tărie dreptul la „încetățenirea estetică”. Datorită puterii de transfigurare pe care o posedă artă, artistul poate alege un obiect care prin natură lui este urât sau dezgustător, innobilindu-l prin

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
estetică, afirmând cu tărie dreptul la „încetățenirea estetică”. Datorită puterii de transfigurare pe care o posedă artă, artistul poate alege un obiect care prin natură lui este urât sau dezgustător, innobilindu-l prin valorile estetice pozitive ale compoziției. Artistul acceptă deci urâtul pe care îl găsește în natură și îl emancipează prin arta sa. Se creează, astfel, o distanță între percepțiile proprii și realitate, distanță care transformă de fapt subiectele urâte într-o operă de artă frumoasă, la care se admiră tehnica

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
la care se admiră tehnica desăvârșită și nu oroarea obiectului însuși. Așadar, estetica a devenit un nume care definește o întreagă categorie de concepte: ideea de frumos, producerile sale, sistemul artelor. Dacă ideea de frumos este totuși dezvoltată, analiza asupra urâtului devine esențială. Un aspect important constă în faptul că noțiunea de urât, sub forma negării frumosului, acoperă o parte semnificativă a esteticii. Toate artele au o egală posibilitate de a decădea în urât. Fiecare îl poate produce până la limita insuportabilului

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
de frumos este totuși dezvoltată, analiza asupra urâtului devine esențială. Un aspect important constă în faptul că noțiunea de urât, sub forma negării frumosului, acoperă o parte semnificativă a esteticii. Toate artele au o egală posibilitate de a decădea în urât. Fiecare îl poate produce până la limita insuportabilului, astfel încât se ajunge la o diversitate a posibilităților universale, din punct de vedere calitativ, în conformitate cu specificitatea fiecărei arte. Contrastul de care arta are adesea nevoie nu trebuie obținut prin opoziția urâtului, astfel se

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
decădea în urât. Fiecare îl poate produce până la limita insuportabilului, astfel încât se ajunge la o diversitate a posibilităților universale, din punct de vedere calitativ, în conformitate cu specificitatea fiecărei arte. Contrastul de care arta are adesea nevoie nu trebuie obținut prin opoziția urâtului, astfel se renunță la ipoteza conform căreia urâtul este prezent în artă doar de dragul frumosului. Frumosul este un concept suficient de multilateral încât să poată intra în contrast cu formele sale proprii, deci nu numai că se poate lipsi de orice urât

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
limita insuportabilului, astfel încât se ajunge la o diversitate a posibilităților universale, din punct de vedere calitativ, în conformitate cu specificitatea fiecărei arte. Contrastul de care arta are adesea nevoie nu trebuie obținut prin opoziția urâtului, astfel se renunță la ipoteza conform căreia urâtul este prezent în artă doar de dragul frumosului. Frumosul este un concept suficient de multilateral încât să poată intra în contrast cu formele sale proprii, deci nu numai că se poate lipsi de orice urât ca termen de comparație, dar prezența acestuia are

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
urâtului, astfel se renunță la ipoteza conform căreia urâtul este prezent în artă doar de dragul frumosului. Frumosul este un concept suficient de multilateral încât să poată intra în contrast cu formele sale proprii, deci nu numai că se poate lipsi de orice urât ca termen de comparație, dar prezența acestuia are chiar un efect perturbator. Prezența urâtului în preajma frumosului nu poate amplifica frumosul ca atare, ci numai farmecul savurării sale. Și în arta populară regulile de natură estetică sunt bine delimitate fără a

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
de dragul frumosului. Frumosul este un concept suficient de multilateral încât să poată intra în contrast cu formele sale proprii, deci nu numai că se poate lipsi de orice urât ca termen de comparație, dar prezența acestuia are chiar un efect perturbator. Prezența urâtului în preajma frumosului nu poate amplifica frumosul ca atare, ci numai farmecul savurării sale. Și în arta populară regulile de natură estetică sunt bine delimitate fără a fi, însă, formale; ele exprimă principii ce guvernează axele valorice și etice. Metaforele au

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
artistice accesibile receptorului obișnuit. Înțelegerea evoluției, a transformărilor succesive manifestate în arta populară ne obligă să reconsiderăm rolul său în influența pe care o manifestă asupra omului, indiferent de poziția sa în ecuația actului de creație (receptor sau artist). Grotescul, urâtul nu se abat de la aceste reguli, acționând ca instrumente de reglare a conduitelor și relațiilor din cadrul comunităților care generau spectacolele sau basmele populare. În aceste forme de creație, categoriile estetice amintite vin să așeze în fața publicului oglinzi ce supradimensionează; astfel

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
purtătoare ale unor simboluri ce vorbesc despre viață cu dimensiunile ei tragice, comice sau poetice in egală măsură. Personajele din basme și cele întruchipate de măști sunt proiecții ale dorinței omului de a asocia binele cu frumosul și răul cu urâtul, dar și a căutării dincolo de aparențele înșelătoare ale unei imagini frumoase/urâte care ascunde esențe contrare. Din această perspectivă putem înțelege mai ușor fascinația pe care măștile o exercită asupra privitorilor din toate timpurile. Teatrul popular și-a asumat conceptul

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
esențe contrare. Din această perspectivă putem înțelege mai ușor fascinația pe care măștile o exercită asupra privitorilor din toate timpurile. Teatrul popular și-a asumat conceptul de „urât” dându-i identitate, transformându-l în personaj, ceea ce ar putea explica prezența „urâților” în jocurile populare cu măști încă din perioada feudală. Aspectul ne poate trimite cu gândul și spre lumea poveștilor în care zmeii aflați „tărâmul de dincolo” au reprezentări diforme, exagerate, dizgrațioase, ca și cum tot ceea ce e mai agresiv, mai rău și

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
dar le și adaptează putinței de înțelegere a semenilor; o formă sau un mesaj mult prea încifrat ar îndepărta creatorul de publicul său, ar îngreuna comunicarea, fie ea și metaforică. Acest aspect determină o mare varietate de forme prin intermediul cărora urâtul să-și depășească limitele aparențelor fizice și, prin contrast, să aducă în atenție raporturile reale dintre oameni, dintre moral și instinctual, dintre dorință și putință. Din galeria urâților „fac parte toate măștile personaje nefaste: dracii, vrăjitoarele, zgripțuroaicele, moartea etc. iar

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
și metaforică. Acest aspect determină o mare varietate de forme prin intermediul cărora urâtul să-și depășească limitele aparențelor fizice și, prin contrast, să aducă în atenție raporturile reale dintre oameni, dintre moral și instinctual, dintre dorință și putință. Din galeria urâților „fac parte toate măștile personaje nefaste: dracii, vrăjitoarele, zgripțuroaicele, moartea etc. iar din ceata frumoșilor fac parte toate măștile personaje ce aduc noroc: îngerii, bumbierii, feții frumoși etc”<ref id=”34”>Romulus Vulcănescu , Măștile populare, Editura Științifică, București, 1970, p.

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
nefaste: dracii, vrăjitoarele, zgripțuroaicele, moartea etc. iar din ceata frumoșilor fac parte toate măștile personaje ce aduc noroc: îngerii, bumbierii, feții frumoși etc”<ref id=”34”>Romulus Vulcănescu , Măștile populare, Editura Științifică, București, 1970, p. 177</ref> în basme, fețele urâtului îmbracă identități de zmei, balauri, uriași, monștri, draci și altele, replici ale celor reprezentate în teatrul popular doar că, de data aceasta, impactul asupra publicului se va baza nu pe elemente de natură vizuală (de expresie plastică) ci pe abilitatea

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
fără sfârșit - intoleranța și prejudecățile creează un cerc vicios în interiorul căruia personajele sunt captive. <reflist> BIBLIOGRAFIE Bârlea, Ovidiu, Poetica folclorică, Editura Univers, București, 1979 Ciobotaru, Anca-Doina, Teatrul de animație între magie și artă, Editura Princeps, Iași, 2006 Eco, Umberto, Istoria urâtului, Editura Rao Books, București, 2007 Jula, N.; Mănăstireanu, V., Tradiții și obiceiuri românești, Editura Pentru Literatură, București, 1968 Rosenkranz, Karl, O estetica a urâtului, Editura Meridiane, București, 1984 Vulcănescu, Romulus, Măștile populare, Editura Științifică, București, 1970 <reflist> MENȚIUNE Tristan și

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
Ciobotaru, Anca-Doina, Teatrul de animație între magie și artă, Editura Princeps, Iași, 2006 Eco, Umberto, Istoria urâtului, Editura Rao Books, București, 2007 Jula, N.; Mănăstireanu, V., Tradiții și obiceiuri românești, Editura Pentru Literatură, București, 1968 Rosenkranz, Karl, O estetica a urâtului, Editura Meridiane, București, 1984 Vulcănescu, Romulus, Măștile populare, Editura Științifică, București, 1970 <reflist> MENȚIUNE Tristan și Isolda ca reprezentări culturale în literatură și muzică Oana Cernăuț, clasa a X-a coord. prof. dr. Luminița Teodorescu Colegiul Național „Emil Racoviță”, Iași

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
drumul drept prea bine seamă.“ Valorile Domnului sunt prezente pretutindeni și chiar diavolul le este subordonat. Forța infinită a Domnului impune îngrădiri în lumea pământească, iar diavolului i s-a dat în stăpânire tot ceea ce este în afara acestor granițe: întunericul, urâtul, minciuna, distrugerea etc. În aceasta situație diavolul este mereu in defensivă, veghind spațiile îngrădite, devenind activ doar atunci când omul încerca să depășească aceste îngrădiri. Potrivit filozofiei imanentiste care l-a inspirat pe, Goethe evidențiază aceasă credința potrivit secolului său: colaborarea

Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache (2009) [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]