4,445 matches
-
in Memory of Ioan Petru Culianu (I-II, 2001). A îngrijit (în colaborare cu Mona Antohi) antologia Ioan Petru Culianu, Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie (2002). SCRIERI: Utopica. Studii asupra imaginarului social, București, 1991; Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, București, 1994; Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, București, 1997; Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le Stigmate el l’utopie, Paris-Montreal, 1999; Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România (Adrian Marino în
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
epistemologie (2002). SCRIERI: Utopica. Studii asupra imaginarului social, București, 1991; Civitas imaginalis. Istorie și utopie în cultura română, București, 1994; Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, București, 1997; Imaginaire culturel et réalité politique dans la Roumanie moderne. Le Stigmate el l’utopie, Paris-Montreal, 1999; Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România (Adrian Marino în dialog cu Sorin Antohi), Iași, 2001; Mai avem un viitor? România la început de mileniu (În dialog cu Mihai Șora), Iași, 2001; Oglinzi retrovizoare. Istorie, memorie
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
colaborare cu Mona Antohi); Katherine Verdery, Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu, București, 1994 (în colaborare cu Mona Antohi); Mihai Șora, Despre dialogul interior, postfață Virgil Nemoianu, București, 1995 (în colaborare cu Mona Antohi). Repere bibliografice: Traian Maximin, Între utopie și science-fiction, TR, 1992, 12; Adrian Marino, O nouă istorie a ideilor, LAI, 1995, 30 ianuarie; Dan C. Mihăilescu, Stigmatul românesc encore & again, „22”, 1995, 4; Cristian Preda, Utopia între modele europene și experiențe românești, „Sfera politicii”, 1995, 33; Mircea
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
1995 (în colaborare cu Mona Antohi). Repere bibliografice: Traian Maximin, Între utopie și science-fiction, TR, 1992, 12; Adrian Marino, O nouă istorie a ideilor, LAI, 1995, 30 ianuarie; Dan C. Mihăilescu, Stigmatul românesc encore & again, „22”, 1995, 4; Cristian Preda, Utopia între modele europene și experiențe românești, „Sfera politicii”, 1995, 33; Mircea Mihăieș, Empatia rece, „Cuvântul”, 1997, 9; Dan C. Mihăilescu, Antohi, meniu complet, „22”, 1997, 41; Mircea Mihăieș, Dincolo de Scăieni, „Cuvântul”, 1999, 4; Andrei Pippidi, The Practice of Remoteness, în
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
mustrări părintești, denunță păcatele obștei, îndeosebi ireligiozitatea și nesupunerea în fața cârmuitorului. În fond, A.I. e un moralist, auster, veghind cu ochi de Argus la păzirea bunelor moravuri și irumpând tonitruant când i se pare că neregulile au întrecut măsura. O utopie creștină a perfecțiunii, în lumina supranaturală ce se revarsă din înalturi, se întrevede și în didahiile acestui prelat cu un sentiment absolut al valorilor morale. Construcția unei predici urmează un plan riguros. După introducerea în subiect sau textul și formula
ANTIM IVIREANUL (c. 1660 – 3.IX.1716). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
este adesea, în tradiția literaturii științifico-fantastice scrise în România deceniilor șase și șapte, „îmblânzită” prin introducerea în discurs a unui ton vag liric. Colecționarul de insule (1981), Insulele fericite (1986) și O insulă în spațiu (1991) sunt eseuri pe tema utopiilor literare; cărțile valorificate aici compun o bibliografie nesistematică, dar diversă, în alcătuirea căreia intră și exemplificări din spațiul românesc. SCRIERI: Păsări călătoare, București, 1955; Fumul, ploaia, un țânțar și-o pereche de-ochelari, București, 1957; De la om la om, București
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
umbla desculț, București, 1968; Țărmul interzis, București, 1972; Pălăria de pai, București, 1974; Jocuri de apă, București, 1975; Verde Aixa, București, 1976; Cetatea Soarelui, București, 1978; Colecționarul de insule, București, 1981; Dincolo de paradis, București, 1983; Insulele fericite. Călătorie în lumea utopiei, București, 1986; O insulă în spațiu, București, 1991; Egocentrism, București, 2000; Planeta celor doi sori, București, 2003. Traduceri: Jiri V. Svoboda, Cântece din Praga, București, 1958; Vasil Iv. Stoianov, Zumbai zum, București, 1959; Szabó Magda, Spuneți-i Zsofiei, București, 1974
ARAMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285413_a_286742]
-
paginile revistei mai sunt incluse fișe biobibliografice ale unor scriitori din țară sau din exil, documente din arhive personale, cronică teatrală, plastică, muzicală, cugetări, aforisme (șapte aforisme inedite de Lucian Blaga, 3-4/ 1991), un „dicționar de sinucideri”, un „dicționar de utopii și antiutopii”, un supliment începând din anul 1999. Alți colaboratori: Victor Felea, Olga Caba, Ioan Mușlea, Victor Cubleșan, Ioan Groșan, Diana Adamek, Sanda Cordoș, Mircea Ghițulescu, Ion Stratan, Maria Cornelia Oros, Andriana Fianu, Adriana Popescu, Virgil Mihaiu. M.W.
APOSTROF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285408_a_286737]
-
carte a sa, Revoluție culturală (1984), sau, și mai pregnant, în piesa de teatru Umbra. Tema este din nou cea a Judecății de apoi, acum plasată în planul strict istoric. Procedeul artistic rămâne cel parabolic, totul concentrându-se într-o utopie, care acționează cu personaje conceptuale, fără identitate particulară, fără trăire psihologică. E aici o cădere în deriziune a înseși istoriei, și - cu toate că titlul trimite spre anumite fenomene contemporane dilatate sub comunism -, naratorul lărgește considerabil perspectiva dezbaterii ideilor, atemporalizându-și mesajul. O
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
legislație, manieră, martiriu, mistică, mit, mod de viață, modă, mondenitate, morală, narcisism, nihilism, ordin monahal, paradox, practică socială, principiu, profesie, proiecție imaginară, reacție, religie, revoltă, revoluție, satanism, scenariu, sectă, seducție, sistem de apărare, stare, stoicism, spiritualitate, stil, strategie, șarlatanie, univers, utopie, vanitate, vocație. Așadar? Infracțiunetc "Infracțiune" Dacă simpla enumerare a acestor accepții poate nedumeri, ba chiar intriga, e la fel de adevărat că ea dă În același timp seama de anvergura conceptului. Dincolo de sensuri, se Întrevede o imensă bibliotecă la care au trudit
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
altfel spus, un pattern (fie doar al spiritului european, fie al celui universal uman). Dandysmul ar fi, după Barbey d’Aurevilly și Baudelaire, o „instituție vagă, eternă”, un stil „atemporal”, un fel de genotip occidental, un ideal de umanitate. O utopie, decretează dandylogia contemporană. Iar dandy-i Înșiși nu pregetă să Își găsească rădăcini mitice, genealogii ilustre, „certificate de noblețe”. Alcibiade sau coada tăiatătc "Alcibiade sau coada tăiată" Întortocheata poveste a dandysmului ar putea Începe, după unii, cu Alcibiade, frumosul discipol
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o uniformă care Îi lasă muți de uimire pe toți: jumătate franceză, jumătate germană. Sau pe Maiakovski, revoluționarul, cu al cărui nume Giuseppe Scaraffia Încheie suita dandy-lor din secolul XX. „În persoana lui Vladimir Maiakovski (1893-1930) ciocnirea dintre progres și utopie a avut cea mai mare violență. Acest dandy revoluționar a murit din neputința de a-și acorda vocea la corul istoriei. Nu e deloc Întâmplător că tocmai el a lăsat drept ultimă imagine a dandysmului pe cea a unui «nor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
pe care o vom descrie și analiza În cinci ipostaze, după cum urmează: etica narcisică, a diferenței, a singularității/singurătății, a negativității și a gratuității. Dar el, dandysmul, dezvoltă În egală măsură o estetică, o strategie & tactică a seducției și o utopie. Tot atâtea capitole distincte În cartea noastră. Citându-i selectiv pe dandylogi, am riscat să ordonăm pe cont propriu „programul dandy”, să-i sistematizăm componentele, știind că, prin chiar natura sa, el se sustrage unor asemenea limitări. Am făcut-o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de pildă, Între etic și estetic granițele sunt fragile, poroase, ca uneori să dispară cu totul; câmpurile se suprapun deseori, se condiționează reciproc, spre a se repercuta, ambele, asupra dandysmului Înțeles și ca strategie & tactică de seducție, dar și ca utopie. Ca doctrină a diferenței, dandysmul Își afirmă orgolios dorința de a-și delimita subiecții, de a-i face să fie mereu altfel. Principiile sale - În acest sens - pot fi numite cu o brutală directețe: unicitate, individualitate, narcisism, orgoliu, vanitate, singularitate
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
e pusă În scenă, ca un adevărat spectacol, În fața oglinzii (la propriu și la figurat), uzând de principiile unei doctrine a aparenței (o estetică) și nu mai puțin de o strategie și tactică. Spre a se apropia, În final, de utopie. Sau spre a o rata. În spațiul specular se joacă Întreaga viață (dar și moarte) a unui dandy. Fie că uneori acest joc se desfășoară În singurătate, fie că dandy-ul are, cel mai adesea, nevoie de privitori, totul e
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ca de cei mai impunători eroi”2. Și alți dandygrafi (Balzac, Gautier, Baudelaire, Wilde, Proust, Camus) par a susține același lucru și, oarecum, au dreptate. Însă numai până la un punct. Întâi, pentru că dubla natură a dandy-lor este totuși departe de utopia androginului, ca fuziune În unitate a celor două „sexe” ale spiritului, așa cum o figurează toate marile tradiții. Ca tensiune a aspirației, androginia dandy se află aproape la antipodul a ceea ce se Înțelege printr-un autentic proiect spiritual. La capătul plenitudinii
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
află aproape la antipodul a ceea ce se Înțelege printr-un autentic proiect spiritual. La capătul plenitudinii visate nu se Întrevede În cazul dandy-lor (pentru că nu este dorită) nici o iluminare eliberatoare. O altă dimensiune care apropie dandysmul de un soi de utopie angelică, valabilă, din nou, doar parțial, ar decurge din chiar gratuitatea (sublimă uneori) a Întregului său program. Fiind propria lor realizare estetică, propria capodoperă, compunându-și viața, până la ultimele detalii, ca operă, dandy-i par a restitui artei identitatea sa
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
chiar gratuitatea (sublimă uneori) a Întregului său program. Fiind propria lor realizare estetică, propria capodoperă, compunându-și viața, până la ultimele detalii, ca operă, dandy-i par a restitui artei identitatea sa primordială, definitiv pierdută și, În consecință, privită azi ca utopie: arta ca act magic, În stare să „opereze” asupra realului, să Îl transfigureze. Iar dandy-i reușesc (e drept, doar În parte, cu o intensitate și durată limitate) această magică transformare a „regimului cantității” Într-unul al calității. Într-un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de a-și afirma libertatea, „are Îndrăzneala de a face dintr-un veșmânt o poezie și, În consecință, de a proclama victoria calității și a individului asupra produsului”1. Cele descrise mai sus se Întâlnesc tangent și cu o altă utopie: vârsta de aur. „Ne-am putea Întreba dacă nu cumva dandysmul este concretizarea unui vis atemporal și universal; acela al paradisului rezervat aristocraților spiritului, care nu și-au dat altă silință decât aceea de a se naște, ignorând toate virtuțile
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
singular și singur. Cât despre parabola celestă În care dandy-ul se vede proiectat ca Înger de către unul dintre cei mai temeinici cunoscători ai săi, fie-ne Îngăduit să o punem sub semnul Întrebării: „șDandy-ulț este o scurtă epifanie, o utopie pâlpâitoare, o clipă de eternitate ce refuză să se prelungească Într-un prezent care ar trăda-o inevitabil. Iar revelația sa e cu atât mai misterioasă, cu cât se Înscrie În spațiul nelimitat al posibilului ș...ț. Ambasador secret al
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
o clipă de eternitate ce refuză să se prelungească Într-un prezent care ar trăda-o inevitabil. Iar revelația sa e cu atât mai misterioasă, cu cât se Înscrie În spațiul nelimitat al posibilului ș...ț. Ambasador secret al unei utopii, purtător al unui mesaj intraductibil, dar fascinant, dandy-ul parcurge o parabolă celestă, conștient de faptul că e unica formă posibilă de existență; prin chiar acest fapt el se aseamănă Îngerilor descriși de Walter Benjamin astfel: «Dumnezeu creează În fiece
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
tristă noastr... experient... a lichid...rîi «satelor f...r... perspectiv...», situate În afara regiunilor cu p...mint fertil. Dar Ceaușescu nu voia s... aud... de nimic. Ochii Îi str...luceau”. Construirea noului „centru civic” din București trebuia s... r...spund... aceleiași utopii a „paginii albe” maoiste. Luînd ca pretext distrugerile cauzate de cutremurul din martie 1977, dictatorul a hoț...riț s... d...rîme și alte cl...dîrî din capital..., printre care circa dou...zeci de biserici și palate, și s... reconstruiasc..., dup
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
c... atinseser... un grad superior al socialismului, Încît atunci cînd Gorbaciov a Încercat s...-i conving... de necesitatea reformelor, i-au r...spuns c... țara lor reprezenta un model și c... deci nu trebuia reformat nimic. Retrase În orgolioasele lor utopii, aceste regimuri nu au supraviețuit decît prin coerciție și teroare. Veleit...țile centrifuge ale comuniștilor naționaliști baltici Un alt tip de experient..., foarte diferit..., dar și ea avînd conotație naționalist..., s-a schițat În ț...rile baltice la inițiativa unor
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
c...ile libert...ții” parcurse de Solidarnosc pentru a pune cap...ț regimului comunist. Înainte de a intra În cl...direa ce ad...postește expoziția, vizitatorul trece prin dou... porți simbolice: una semnific... rezistență muncitorilor din șantierele navale, iar cealalt... respingerea „utopiei marxiste”. De la bun Început regimul comunist este criticat și ridiculizat. Într-adev...r, ajungînd În primă sal... de expoziție, vizitatorul se g...sește uluit În fața unui magazin alimentar din anii ’70: pe tejghea, un cîntar vechi și o cas... de marcat
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
după tipare anticipabile social și matematic. Nu este o întâmplare că cercetările matematice sunt din ce în ce mai extinse în spațiul științelor sociale. Credem că un cercetător trebuie să evite gândirea irațională sau nelogică. În context amintim că Pareto numea acțiunile bazate pe utopii ca acțiuni nelogice 17. Chiar dacă uneori pare, economia și știința economică nu este și nu se bazează pe utopii. Economia este un spațiu al nevoii și interesului iar oamenii sunt forțați să se comporte ca ființe raționale de către instinctul natural
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]