7,058 matches
-
și se esceptează de restul partidului său cu numele de "om cinstit", al cărui principal defect ar fi că îngăduie purtarea coreligionarilor săi politici. Dar putem zice mai mult încă: d. Brătianu se izolează el însuși de partidul de care uzează și, după cât știm, are un dispreț, deși arareori pronunțat, pentru acei oameni incapabili de a compune un proiect de lege sau de a studia în mod serios o cestiune din cari se compune partidul său. Sau cred confrații noștri că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Senatul, dizolvat atunci, când ministeriul au permis să se înceapă lucrările drumului de fier înainte de-a se fi convocat noul Senat spre a-și da aprobarea la concesia Stroussberg, s-ar fi putut refuza șefului statului dreptul de-a uza de prerogativele sale prin singurul fapt, invocat de "Presa", că ministeriul reușise a-și înjgheba, prin mijloace ilegale, o majoritate oarecare? Încheiem răspunsul nostru cu următoarea reflecțiune. Am declarat în programul nostru că sîntem în contra conspirațiunilor, în contra a orice act
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
desființarea sau strămutarea zilelor de târg, modificările propuse la circumscripțiunea județelor, plaselor și comunelor, c-un cuvânt o sumă de interese economice și de cultură ale județelor sânt de atribuțiunea consiliului și a comitetului său permanent. Evident că, îndată ce consiliul uzează în mod conștiințios de atribuțiunile pe cari i le dă legea, administrațiunea centrală a statului, cât și ramificațiunile ei, au la-ndemînă un puternic ajutor, iar pe de alta abuzurile se împuținează, dacă nu dispar cu totul. Astfel bugetele diferitelor comune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari d-sale nu prea îi pasă, dovedindu-se că ei nu-l privesc ca făcând parte dintre ei. În genere, cum se arată vreo dificultate politică, sânt siliți a apela la câte un om străin de partid, de care uzează și abuzează, pentru a-l arunca apoi deoparte, dacă n-a știut a-i prinde cu ceva la mână, cu acte compromițătoare sau cu greșeli comise, pe cari să amenințe a le destăinui. În zădar vom căuta o rațiune suficientă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sau nu poate suporta pentru moment. Sânt multe lucruri cari s-ar putea face numaidecât, dar trebuiesc rezervate pentru ziua în care Republica nu va mai avea a se teme pentru existența ei; căci aceasta e vorba de care se uzează și se abuzează pururea. Dumnealor se măgulesc de-a avea o politică practică pentru care au inventat un barbarism, oportunismul. Au cuvânt să laude această politică; dar ar fi mai bine de-a o practica. Ea a fost politica tuturor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
România va mai avea pentru Austria; dar aceasta ar trebui să-și câștige pe deapururea simpatiile românilor, și acestea se câștigă lesne, făcând dreptate la ea acasă. Astfel ar rumpe pentru totdeuna o armă atât de regretabilă, de care pot uza cu ușurință nu numai diferiții opozanți după vremuri din România, ci și... alți rivali mai puternici ai influenței austriace din Orient". [ 19 septembrie 1880] ["CU PRIVIRE LA MEMORIUL ANONIM... "] Cu privire la memoriul anonim asupra cestiunii dunărene și la observările ce s-au făcut
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și propriile lui dispoziții, prin influențarea bilaterală de dinafară aceasta, dezvoltare a fost pripită și bolnăvicioasă. Partidul roșu din țara noastră este o creațiune a politicei străine, căci tuturor le trebuia un element incult și demagogic de care să poată uza. În această calitate partidul acesta a pus mâna pe aceste idei și le-a esploatat ca un mijloc comun de agitație politică contra elementelor sănătoase și cuminți ale țării. De aci a rezultat apoi neîncrederea crescândă a Apusului Europei în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
economicos prin recensimentele din urmă, nu vor putea proba cenzul, nu vor putea fi trecuți în colegiile respective decât în anul mântuirii 1882. Consiliem pe alegătorii de drept ca, la formarea listelor, să aibă în vedere această prescripție și să uzeze de ea în mod larg în contra uzurpatorilor ce se introduc pe furiș în sânul lor. [ 16 octombrie 1880] ["ÎNTÎLNIND PE CÎTE-UN OM... "] Întâlnind pe cîte-un om nedreptățit de natură, fără tărie în șira spinării, fără coeziune în creieri, fără
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lui de Bismarck" și sfârșind cu oricare cetățean care n-ar fi fost din gașcă, a ajuns de-o vreme-ncoace să nu mai dea decât lecții de urbanitate presei opoziționale. Iată cum descrie "Romînul" pe ziaristul din opoziție: .... el uzează de nepedepsirea asigurată presei sub guvernul actual afirmând că cutare e un tâlhar, că cutare altul a făcut un gheșeft, că guvernul a trădat țara în cutare cestiune, că "se zice" că ar fi făcut un anume lucru ce compromite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
idealul unui om de stat, pentru că nu este. Un om de stat, precum și o politică de stat stau pururea deasupra partidelor, încît idealul unui om de partid e opus aceluia a unui om de stat. Astfel vedem pe principele Bismarck uzând pe rând de toate partidele din Germania pentru realizarea marilor sale idei, punîndu-le pe rând în serviciul său, după cum ideile lor se potrivesc cu faza momentană în care intrase realizarea ideilor sale, {EminescuOpXI 381} Același efect [î]l face asupra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
satisfacere puterilor înserînd în anteproiectul său o clauză care va garanta libertatea navigației maritime. Un corespondent al foii franceze o face să observe că această clauză nu e de ajuns pentru puteri, deoarece ele nu reclamă numai libertatea de-a uza de Dunăre pentru a pluti spre mare, ci și dreptul de cabotaj sau de navigațiune fluvială, adecă libertatea de-a transporta mărfuri de la un port al râului la cellalt. {EminescuOpXI 406} Foaia răspunde următoarele: Nu credem ca Austria să se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zice "Romînul". Acele arme perfecționate sânt o invenție ingenioasă a onorabilei redacții a ziarului roșu. Au stricat câteva mii de puști cu niște lăcătuși de la Viena, încît se descărcau pe dindărăt și scoteau ochii oamenilor cari ar fi încercat să uzeze de acea ingenioasă invenție. Într-adevăr foarte perfecționate erau armele acelea, dar din punct de vedere curat umanitar. Daca toate armele ar avea tot puști atât de perfecționate n-ar mai fi război sau s-ar preface într-un general
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
figura în cabinet cauzele mai probabile vor fi poate altele, de exemplu că nu mai reprezentă nimic și pe nimeni; că marea coterie dorește, în exclusivismul ce o caracterizează, instrumente și mai devotate; că dd. Rosetti - Brătianu, după ce i-au uzat și i-au compromis, acum caută modul și pretextul de a se scăpa de dânșii, precum caută a se scăpa și de d. Boerescu. "ROMÎNIA LIBERĂ" Scrisoarea d-lui Conta, pe lângă multe alte urmări privitoare la autorul ei, va avea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
De aceea vă cer un concurs energic. În trecut din mai multe părți nu s-a răspuns la apelul făcut, astăzi însă trebuie să ne decidem a organiza o acțiune mai largă, a îndemna toate elementele conservatoare din țară să uzeze de drepturile lor constituționale, să lucreze din răsputeri, să nu se dea în lături de la alegeri, fie ele parțiale, fie generale. Aceste elemente ar fi bine să se constituie nu numai în mod singuratic, ci pretutindenea, în comitete locale cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dovedea apoi, cu nume și acte, că monstruozitățile de necrezut de cari e vorba erau reale. Legea contribuțiilor dă contribuabililor dreptul de contestare înaintea comitetului permanent contra încheierilor comisiei de recensimînt. Ce s-a întîmplat însă? Contribuabilii nu au putut uza de acest drept. S-au făcut toate chipurile pentru a împiedeca exercitarea acestui drept, s-au făcut chiar falsuri în acte publice, crime pentru care legea penală prescrie pedeapsa cu munca silnică. În capitală chiar, unde s-ar presupune că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au înrăurire asupra cetăților în care locuiesc oameni, și buni și răi: "cetăți care sunt amestecate prin timpuri, dar separate prin virtuți" (De civita Dei). Ceea ce Eminescu va denumi "drum al pulberii" la Heidegger primește înțelesul de "uzură": opera se uzează dacă este "ratată". Însă la poetul român zidul e opera faptei, "gândire arhitectonică": el nu devine ruină datorită imperfecțiunii sale (de creație) ci ca material supus "terestrității ca temporalitate", ca formă "destinală", după o sintagmă a lui Vattimo.45 O
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
DIRECȚIUNII GENERALE A SECURITĂȚII POPORULUI ATRIBUȚIUNI GENERALE Direcțiunea Generală a Securității Poporului are ca îndatoriri: - Garantarea exercițiului libertăților democratice; - Apărarea instituțiilor democratice; - Asigurarea consolidării și dezvoltării Republicii Populare Române; - Apărarea ordinii publice și securității poporului. Pentru înfăptuirea acestei meniri, ea uzează de următoarele atribute: - Informează asupra faptelor și stărilor de fapt care interesează securitatea poporului; - Previne infracțiunile care primejduiesc regimul democratic și securitatea poporului; - Constată și cercetează infracțiunile prevăzute în alineatul precedent, conform cu dispozițiunile Codului de Procedură Penală și prezentei Legi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cabinetul Imperial de la Petersburg - mulțime de nuanțe în atitudinea Rusiei față de „chestiunea românească” după încheierea, nefericită pentru ea, a războiului Crimeii. Imperiul țarist a sprijinit Franța, constata istoricul ieșean, „nu ca secondant docil, depersonalizat, ci ca un partener cu inițiativă, uzînd de motivații și cultivînd țeluri proprii”. În noua conjunctură internațională deschisă prin Congresul de pace de la Paris, în care Rusia și-a schimbat doar metodele, nu și obiectivele (unul major pentru ea rămânând subminarea „internă” a coaliției antiruse din vremea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sticlă. Din nefericire, nu avem știri suficiente relative la producția și mâna de lucru folosită acolo. Semnificative pentru cunoașterea stării în care se afla acea instalație mecanică în prima fază a funcționării ei ni se par tertipurile de care a uzat D. Cantacuzino pentru a o vinde lui Lascăr Bogdan. Știm doar cu preciziune că la acea fabrică lucrau muncitori calificați străini. În 1855, proprietarul ei arăta că „toți fabricanții și alți lucrători la această fabrică [sînt] oameni străini, aduși de peste
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
putere de bani, încât folosul este prea neînsemnatoriu ca să poată exista îndelungă vreme...”. El credea însă că obținând un răspuns pozitiv la cererea de a i se acorda dreptul ca fabricatele să poarte „pecetea” fabricii „împregiurul armurii familiei mele”, să uzeze de un privilegiu exclusiv de fabricare și desfacere a sticlei în țară pe timp de 25 ani, să fie scutit de vamă la export și să i se scutească de dări lucrătorii, ar putea ieși din situația grea în care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fapt, calfele nu pot fi păstrate de către meșterii patroni decât numai atunci când li se asigură un salariu apropiat de cel pe care-l pretind ele și sunt scutite de obligațiile tradiționale ale membrilor breslei. În caz contrar, calfele și lucrătorii uzează de dreptul ce-l au de a părăsi breasla după ce și-au încheiat socotelile cu meșterul patron, preferând, bineînțeles, să se angajeze la lucru în afara breslei. De aceea conducătorii breslelor fac mari eforturi pentru menținerea practicilor și a îndatoririlor tradiționale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
slabe. „Studii”, XVI, nr. 2/1963, pp. 281-305. II. PRINCIPATELE ROMÂNE ÎN RELAȚIILE POLITICE INTERNAȚIONALE II.1. OPȚIUNI TEORETICE ȘI METODOLOGICE II.1.1. DESPRE STUDIUL ISTORIEI RELAȚIILOR POLITICE INTERNAȚIONALE ALE ROMÂNIEI Titlul articolului de față trimite la o temă uzată prin enunț și mai puțin prin studiu sistematic, încât socotim utilă orice incursiune în profunzimea ei. În consecință, nu ne propunem un bilanț, ci o încercare de a oferi un plus, fie și modest, de limpezire a apelor în care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lor condiție și nu-și îngăduie decât prin amnezie extravaganțe și aventuri, care să dăuneze rațiunii de stat, chiar în Rusia secolului XVIII, când favoritismul la Curte nu era - cum spunea cineva - un scandal, ci o instituție. Firește, acești monarhi uzează de o putere aproape discreționară (deși, cum am spus, oarecum limitată), iar politica externă este apanajul lor personal, încât „secretul regelui” (le secret du Roi) nu funcționează numai la Paris, ci și la Viena, Berlin și Petersburg, cu excepția Constantinopolului, unde
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
împărțire a acestui din urmă imperiu, ținut în rezervă pentru momentul oportun. S-a ajuns chiar, dacă se poate spune așa, la o tehnică a elaborării și negocierii planurilor de rapturi și divizări teritoriale în virtutea echilibrului de forțe. Marile puteri uzează și de arma ideologică într-o gamă relativ restrânsă, pe primul loc situându-se, în zona ortodoxiei balcanice, religia pentru că dușmanul este unic, „păgân” și neconvertibil. Aceasta a fost, ce-i drept, o puternică armă ideologică, nu însă hotărâtoare, de vreme ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
raporturile au fost reglementate, deși n-au lipsit nici abuzurile și nici conflictele. Cruciadele au jucat un rol pasager în conflictele dintre Orient și Occident, iar mai târziu acestea s-au stins cu totul. Ce-i drept, marile puteri au uzat în chestiunea orientală și de factorul religios, în sud-estul Europei ortodoxia fiind invocată ca o armă împotriva dușmanului „păgân” și neconvertibil. Religia, am adăuga noi, a fost, este adevărat, o puternică armă ideologică, nu însă determinantă, atâta vreme cât în spatele ei se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]