2,023 matches
-
silvestre, sentimentul solemn al geologicului, verificabile chiar în poeziile cu ușor aspect umoristic, cum e Balada popii din Rudeni, dioramă în aer nemișcat ca o scenă hibernală din pictura olandeză: Bolta sură ca cenușa, Calcă rar și cu zăbavă Codrii vineți - dorm adânc, Lunecușuri de pripor. Sună numai căldărușa Și-n tăcerea care crește, Atârnată de oblânc. Adâncit ca-ntr-o visare, Bate Surul din potcoavă Popa când și când șoptește Drum de iarnă, fără spor, Legănîndu-se călare... Interesante și înrudite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la răgălii, Se vânzolesc în mine patimi vii Și pe prăsea strâng pumnul meu voinic. Chiotele și gesturile vitejești din poezia populară, convenționale acolo, sunt dezvoltate plastic, în sensul unei pure risipe a energiei: Dinspre Parâng Din urmă luna un vânăt rîng pe oblânc, cu trap prelung pe brâu, se pierde-n crâng, pe frâu, și-un chiot lung și pe oțelele de-argint, lovit de vânt își pleacă salba licărind. răzbate-adînc. ZAHARIA STANCU Specializat în poeme scurte de câte o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un perete aproape vertical, jumătatea inferioară fiind acoperită de un deluviu format predominant din fragmente de roci desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la fruntea alunecării vechi (figura de mai jos) începe la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4 m unde se disting fosile și resturi de fosile. Aceste calcare se desprind în blocuri mari, identificate la baza abruptului. Peste calcarele organogene se dispune un
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr-un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele de marne, având direcția est-vest, prezintă o înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
format pe corpul unor alunecări preexistente, ultima având loc în 1976, dar cu efecte mult mai mici decât cea actuală. Cauza principală a acestor alunecări o reprezintă izvoarele de la baza cornișei de alunecare, izvoare ce apar la contactul dintre marnele vinete ce reprezintă patul impermeabil al apei subterane aflată în nisipurile și calcarele oolitice de deasupra lor. Alunecarea este de tip liniar, cu o lungime de circa 1900 m și o lățime de 500-600 m, căderea reliefului fiind de circa 250
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
insolubilă și cian. Cianura cuprică se dizolvă însă într-un exces de cianură de potasiu, formînd tetracianocupratul (II) de potasiu, K2[Cu(CN)4], stabil, incolor, foarte ușor solubil în apă. 6. Săruri cu oxiacizii. Sulfatul cupric, CuSO4 • 5H2O (piatra vînătă), albastru, cea mai cunoscută dintre combinațiile cuprului. 198 Se fabrică: prin tratarea deșeurilor de cupru (cenușe cuprifere) cu acid sulfuric. Dacă se folosește acid sulfuric concentrat, reacția aceasta are loc cu degajare de SO2. În practică, se lucrează cu acid
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
conștiința ireversibilității emoției și a zădărniciei culturii. Se remarcă emergența unei sensibilități agonice, tipic expresionistă, care se manifestă totuși între limitele unei funciare discreții feminine: „Alege-ți pana și o scufundă/ în vâna gâtului cu floare deasă./ [...] vine toamna și vinete boabe mi-s ochii./ Înnegrește-ți pana în ei” (Signatum) sau „Prăbușirea de-a lungul zidului: și în locul meu noaptea/ cu fața ascunsă de margarete, coboară./ Peceți mari de lună ca niște copite/ mă izbesc în obraz [...] Blând, fânul acoperă
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
pana în ei” (Signatum) sau „Prăbușirea de-a lungul zidului: și în locul meu noaptea/ cu fața ascunsă de margarete, coboară./ Peceți mari de lună ca niște copite/ mă izbesc în obraz [...] Blând, fânul acoperă/ vechi treceri, mari pietre albite și vinete/ cearcăne tulburătoare de pace” (Cu fața ascunsă). Pe de altă parte, multe poeme respiră un aer vag optzecist: livrescul discursiv, poezia cotidianului, colocvialitatea, o detașare pe alocuri ironică. Cele două tendințe - spre neoexpresionism și spre postmodernism - nu exclud mai vechea
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
penitenciar, că m-a dus direct la Securitate. Aici eram singur În celulă. Nu mi-a pus nimic În vedere, dar a doua zi m-a scos la anchetă, Într-o cameră cu vedere la stradă... Ferestrele deschise, un tânăr vânăt la față, slab, a Început să mă ancheteze. Și Întâi te luau prietenește, ca să ai Încredere, să te păcălească că el e băiat bun, băiat cumsecade... Așa procedau. Și mânca Într-una... când ronțăia bomboane, când ciocolată... și le scotea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
gardieni, ne Înjurau și plecau. Ne amenințau, ne cereau să nu mai batem... noi am continuat să batem și a doua zi dimineața a venit Goiciu, Istrate și Încă trei-patru gardieni și ne-au scos de acolo. Mâinile ne erau vinete și umflate, brățările Îngropate În carne. Eu am zis multe atunci. Ăsta e adevărul. I-am amenințat că trebuie să răspundă Într-o zi pentru crimele care le fac... Și tot vorbind eu..., la un moment dat, am simțit că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
un coleg de-al meu, Vasile Hărăbor, a rupt dintr-o bucată de cearșaf și a cusut o pereche de chiloți. Băi, băiete, și l-a prins cusând chiloții ăia și i-a dat 25 la fund și așa era vânăt, de a Început să se ieie chielea ceia de pe el... A stat vreo trei zile numa’ cu burta În jos și cu apă. Mai țineți minte cine l-a bătut? Nu spunea, că doar Îl scotea: „Vino Încoace!”. Erau din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
în ianuarie 1877 el oferea, în magazinul său de pe Calea Mogoșoaiei, „vis-á-vis de Palat“ următoarele conserve preparate din „legume naturale“ în fabrica sa: mazăre verde păstăi, bob verde păstăi, fasole grasă verde, fasole fină verde, dovlecei verzi, tarhon verde, pătlăgele vinete și bame verzi (TEL., an. VIII, 8 ianuarie 1877, p. 4). 275. Băcănia lui „Martinovici și Angelu“ (desigur Anghel), cu firma „La Crucea de aur“, la intersecția străzii Lipscani cu strada Smârdan („în colțul Hanului Șerban-Vodă“), pe aceeași parte cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ieșirea din ogradă, dar nu-i sigur că sînt eu: „Domnu’ Călin?” Mă recunoaște de-a binelea abia cînd mă apropii la trei pași de el. Se întoarce greu spre stînga, cu fața în lumină: barbă albă, ochi mici, buze vinete. Mîinile și genunchii îi tremură. E gata să plîngă. Face un efort să se stăpînească și să spună prima frază: „Domnu’ Călin, tatic-tu matale venea și mă rădea. Ne luam cu vorba despre una, despre alta, și despre moarte
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
poporul? Părinții dvs. trăiau oare dintr-o pensie de 1.000 mie de lei, două persoane ca să nu spun că alții au și mai puțin. Mergeau și ei la o coadă de o sută de persoane ca să cumpere un pui vânăt căci pentru doi nu aveau bani, iar carne nici nu visau? Când au fost bolnavi, ce medicamente au primit? Acum nu este suficient că ați scumpit medicamentele în mod abuziv un banal antibiotic, 20 de tablete 110 lei , dar nici
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
sângeroasă a domnitorului, își atingea plenitudinea, era despuiată de onoare, de coroana ei. În zăpada murdară a curții zăcea catapeteasma! Doborâtă, crucea mai strălucea pe alocuri de vechea ei poleială. Turlele erau desfăcute și zidurile se înălțau golașe spre cerul vânăt. Era într-o zi de iarnă. De atunci, au mai căzut alte turle și ziduri de biserici. Urâciunea pustiirii s-a mai întins și a mai pus stăpânire pe alte locuri odinioară sfinte ale bucureștenilor și ale țării. Și totuși
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
viermuit în os Cazi mână putredă în jos. Altul gemu scrâșnit din dinți Iubito, azi pe cine alinți? Iubito, azi pe cine minți? Și cel de-al treilea tăcea Obraji de lut, frunte de stea Zguduie vântu-n gergevea! Cu ochii vineți de venin, Privea paharul încă plin, Ce-arăți în fund, pahar cu vin! Gemu întâiul: Mâine chiar Să-ți colcăi viermii, leș murdar Fii mușuroi, fii furnicar! Iar celălalt: Chiar mâine-n zori Voi fi un scrânciob pentru ciori Să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Franța existau stridii, de exemplu. După ce-am ales vinul, am studiat atenți meniul. Ne-a luat ceva timp până ne-am hotărât. Ca aperitiv, o salată de creveți mici, cu sos de căpșuni, stridii, pate de ficat, caracatiță fiartă, vinete pané cu brânză, barbun marinat. Ca paste, eu am preferat tagliatelle alla casa, iar fata a comandat spaghete basilico. — N-ai vrea să luăm și o porție de macaroane cu pește făcut în sos, pe care să o împărțim? întrebă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
din Duhovnicească: „Deschide ușa. Lasă clanța. / Am orbit tot privind cum sticlește faianța / Și nu te mai văd decât pe tine. / Lasă clanța. N-o mai ține. / Știu, ești așteptat și totuși ești / Mereu aici lângă mine, în București, / Berbece vânăt de carton presat / Cu lavalieră și guler lat”; „De ce te uiți în spate, de ce miroși, / de ce tremuri și nu-mi spui nimic? De ce-ai căzut? De ce nu te ridic? De ce te las nemângâiată / să privești obezul spirit de vată
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
fiecare felie și se dă prin făină de grâu, prin ou bătut cu piper, sare și biovegetal, apoi se prăjesc în ulei pe ambele părți. La fel se fac și buchețelele de conopidă fiartă în apă cu sare. DROB DE VINETE 1 kg vinete, 4 linguri de pesmet sau griș, 4 cepe tocate mărunt, 2 legături de verdeață tocată, 2-3 roșii pentru decor, 5 ouă, 50 g unt de uns tava Vinetele se curăță și se taie cubulețe, apoi se opăresc
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ouă, 50 g unt de uns tava Vinetele se curăță și se taie cubulețe, apoi se opăresc cu apă și sare, după care se lasă la scurs. Se toacă ceapa mărunt, apoi se separă gălbenușul de albuș, după care amestecăm vinetele tocate, ceapa tocată, verdeața tocată, gălbenușurile bătute cu sare, piper, Secretul Gustului, pesmetul și albușul bătut spumă. Punem compoziția în tavă emailată sau yena, unsă cu unt, și dăm la cuptor timp de o oră. Scoatem din cuptor, ungem compoziția
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
unde erau doi care te băteau până nu mai știai ce este cu tine, cu pumnii, cu picioarele (cu palmele, mai puțin), îți umflau capul, domnule, te duceai sus cu arcadele sparte, umflat la ochi și la față, cu ochii vineți, tumefiați, desfigurat complet. De obicei te băteau la cap, așa o fi fost obiceiul lor, dar mai curând cred că acestea erau instrucțiunile pe care le aveau. Să te distrugă ca om, să devii un dement, un om care nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
semnalând abolirea frontierelor între animal și uman (conivența sa cu cerbul este subliniată de către clopotul care sună, de ochii strălucitori "mai aprinși ca jarul") dar și între viață și moarte (" Aidoma unui schelet, în locul nasului o gaură, iar dintre buzele vinete îi ieșea o răsuflare deasă ca o pâclă, ce duhnea groaznic"403. Lepra devine semnul prăbușirii barierelor, al dispariției limitelor între exterior și interior 404 ("rănile începuseră să-i zemuiască"405. Dispariția limitelor (care are loc în patul ospitalității) este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
surprins să vadă că cca 300 de bărbați evrei Însoțiți de ofițeri români și germani intră În curtea comandamentului: „Am văzut o coloană cam de 300 de evrei, numai bărbați de diferite vârste cu brațele ridicate În sus, cu fața vânătă de bătaie, unii plini de sânge, iar unul avea ochiul scos. Coloana era escortată de mai mulți soldați și ofițeri români și germani. Soldați cu baionetele Întinse asupra evreilor iar ofițerii cu revolverele Întinse. La un moment dat am văzut
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Iași, fuseseră puși În vagoane În mod cu totul inuman, deoarece fuseseră puși În vagoane În număr cu mult superior numărului maxim ce acestea puteau conține”. Și din nou, „cu ocazia debarcării cadavrelor, am constatat că aceste cadavre erau umflate, vinete, purtau urme de lovituri mari, ceea ce Înseamnă că la Îmbarcare am fost puși loviți, răniți și teferi unii peste alții”127. Când a constatat „situația groaznică” În care se aflau evreii În tren, „mi-am arătat indignarea de Însărcinarea ce
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]