3,885 matches
-
sarcasmtc " Spirit, glumă, ironie - cinism, sarcasm" Zeflemeaua ca lâna: dac-o torci prea mult, se rupe. Într-adevăr, este greu de ținut cumpăna Între o glumă nevinovată, menită a crea doar bună dispoziție, și o ironie acidă, făcută cu intenția vădită de a denigra pe cineva. De aceea, Înțelepciunea populară a formulat În legătură cu cei care nu știu când, cu cine și mai ales cât să glumească următorul proverb: „Cine glumește trebuie să știe și de glumă”.) „Nu e bine să fii
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
tineretului pentru viața spirituală. Mai concret, preoții constată o „micșorare esențială” a grupurilor care frecventează lăcașul de cult (Bulai, 2004). Este un fapt confirmat în orice colț al lumii că păstrătorii credinței sunt generațiile vârstnice, tineretul manifestând în general o vădită indiferență (Berar, 1976, p. 7). După unele estimări, există o mare diferență între proporția celor care practică credința comparativ cu numărul celor ce se declară credincioși. Se apreciază că ar fi necesară o schimbare în „strategiile” organizațiilor religioase vizate (Barbu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
prea pline cu gol în cutii / foste ambalaje ale fostelor / amintiri / înghesuite în foste cârpe de praf”. Publicistica, adunată îndeosebi în volumele Bilete de favoare (1996) și Bazar sentimental (2000), este reflexivă, îndreptată spre lumea teatrului și a filmului, cu vădită disponibilitate interogativă față de atitudini, opțiuni privind capacitatea de adaptare la provocările prezentului. SCRIERI: Vizite, București, 1985; Pajura singurătății, București, 1994; Bilete de favoare, București, 1996; Baraka, bunii mei, București, 1998; Bazar sentimental, București, 2000; Fluture în lesă de aur, București
ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
-
impregnate de același sentimentalism desuet. Câteva personaje reapar și în al doilea roman, Sybaris. Astfel, Duduia, bătrână, se reîntoarce pe meleagurile unde trăise alături de Bujor pentru a muri răpusă de remușcare. În cu totul alt registru față de nota falsă, cu vădită tendință moralizatoare, caracteristică scrierilor de ficțiune ale lui A., este scrisă monografia Constanța pitorească cu împrejurimile ei (1908), un adevărat ghid pentru cel ce dorește să cunoască istoria acestui ținut străvechi. SCRIERI: Flori de câmp, București, 1900; Pe lângă vatră, București
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
Palestina. De asemenea, autoarea evocă eforturile depuse de Centrala Evreilor din România pentru emigrarea evreilor. Un studiu foarte interesant este cel al lui Radolph Braham, directorul Institutului „Rosenthal” de Studii asupra Holocaustului. Articolul reflectă tendința unor pseudoistorici xenofobi, cu o vădită tentă antisemită, de a nega Holocaustul. „Profesioniștii istoriei disculpative” (p. 74) au Început această campanie În anii ’70, acțiune Întărită pe la mijlocul anilor ’80 și aprofundată după decembrie 1989. Printre altele, autorul studiului afirmă: „Portretizarea lui Antonescu drept «salvator al evreilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
culege, de-a frânge fructul rar,/ E slăvit când toamna-i ștergar împodobit/ Cu legănatul rod pe loitre de car”) telegrafiei fără fir și telefoniei mobile („Parfumuri, unduire, ocheade și teroare,/ plutiri și goliciune, sex, răcnete, demență,/ farduri și fumigene, vădită regulare,/ fani, isterii, delir, transparență”). Extrema diversitate de preocupări - incluzând inegalități de substanță, diferențieri în ordinea valorii - caracterizează și cărțile de istorie și critică literară, de teatrologie, publicistică, monografia Lirica lui Constant Tonegaru (1997), exegeze, studii de sinteză, culegeri de
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
se exprimă inconfundabil. Inițial insistă asupra modului de construcție. Vocile vor fi evaluate mai ales în Dicțiunea ideilor. Cu conștiința edificatoare a textului, teoreticianul încearcă să stabilească un circuit de comunicare directă, din interior. Critică și profunzime are un caracter vădit demonstrativ, mai ales prin redefinirea celor două concepte implicate în titlu. Pe de o parte, profunzimea, care nu este apanajul criticii psihanalitice, ci al oricărui proces spiritual impecabil articulat. Iar pe de alta, însăși noțiunea de critică - în esența sa
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
transmită unidirecțional informațiile și ideile pe care le avea. În acest context, este ușor de Înțeles de ce punea un asemenea accent pe ziarul partidului. O publicație, chiar mai mult decât „agitația” În fața unor mulțimi refractare sau taciturne, creează o relație vădit inegală. Ea este un mijloc minunat de a transmite instrucțiuni, a explica linia de partid și a reuni trupele. Ca și succesorul său, radioul, presa scrisă este un mediu mai potrivit pentru a trimite decât pentru a primi mesaje. De
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
tind către literatură, către un gen de narațiune alertă, colorată, dramatizată. În câteva încercări în proză - schițe, povestiri - care transcriu întâmplări mărunte și conturează tipuri fin de siècle, amprenta foiletonistului locvace persistă. I.-G. mai scrie cu ușurință și cu vădită plăcere impresii din vacanțele petrecute în țară ori peste hotare. SCRIERI: Ludovic XIV și Constantin Brâncoveanu, București, 1884; Elementul pitoresc în cronicile române, București, 1885; Entuziasmul în trecuta generațiune, București, 1888; Manual de poetică română, București, 1888; ed. 2, București
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
romantico-simbolist. Bănci solitare și flori ofilite (În parc), ziduri cenușii și ruine (Nürnberg), orașul în negură albastră (Clopotele din Nürnberg) sunt tot atâtea pretexte de analogii simboliste. Când exprimă sentimente tandre, poetul dispune, dacă nu de strălucire metaforică, de o vădită sinceritate. Fraza simplă, aproape banală, păstrează în timbru frăgezimea emoției; liedul sentimental-ironic al lui Heine continuă monocord, în sens patetic. Adresate Corinei (fiica ucisă de bombele unui zeppelin, în 1916), Cântec de leagăn și Cântec sfânt țin de un temperament
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
război în speță 6, este de reținut faptul că același conflict crimeean a ocazionat, între altele, câteva notabile prezențe străine în spațiul românesc, dintre care două fac obiectul comentariului de față: una reprezentând - strălucit, am spune - noua specializare gazetărească, cu vădite predispoziții pentru aprofundarea anchetelor zonale destinate publicului cititor, cealaltă, ilustrând pragmatismul militarului aflat în misiune, atent la chestiunile derivate din aceasta și, poate, mai puțin la elementele de cadru. Cea dintâi l-a avut ca protagonist pe tânărul medic american
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dispune de resurse considerabile pentru a influența alegerile, succesul P.N.Ț. trebuie considerat - continua Hoare - ca o dovadă izbitoare a puterii lui de rezistență. Nici un efort nu a fost precupețit pentru a dezbina partidul, căruia regele îi era în mod vădit ostil, și încercări au fost făcute pentru a se crea sau a se găsi un succesor pentru liberali din afara P.N.Ț., dar „recentul eveniment pare să indice că Partidul Național-Țărănesc se bucură de sprijinul real al țării“39. De altfel
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
italian a anunțat guvernul român după consumarea faptului, lăsând Bucureștii să trateze singur cu Antanta și nu de pe o poziție comună, italo-română, așa cum sperase (România în relațiile internaționale..., p. 387). • Imediat după apariție, „broșura de patruzeci de pagini, scrisă cu vădită intenție de propagandă“ (Nici într-un chip cu Rusia) era recenzată în „Viața Românească“, vol. XXXIV, nr. 7-9, 1914, p. 283-285. „În o formă foarte concisă, în care tonul de polemică vie devine uneori aprig până la satiră, autorul a expus
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a lungul carierei; țelul său este conceperea unei cărți mântuitoare, Caloianul. Dorindu-și înfrigurat identificarea cu eroul mitic din titlu, simbol al fertilității, nu reușește decât să caligrafieze, pe zeci de file, titlul operei pe care o plănuiește. Subiectul (evocarea vădit documentară a anilor ’50, precum și meditația asupra problemelor politice ale perioadei) este incongruent ca tehnică narativă. După cum mărturisește L. într-o petiție adresată lui Nicolae Ceaușescu, publicarea cărții a fost tergiversată; evident, funcționau antipatiile pe care scriitorul și le atrăsese
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
pentru integrala operelor în versiune românească, proiectată de Editura Univers - și din Jacques Derrida, sub îndrumarea căruia a lucrat la Paris, în 1991. A îngrijit ediții din opera postumă a lui I. D. Sârbu. În primele sale cărți - aflate într-un vădit raport de convergență - G. autorul pornește de la limbaj, înțeles ca proces (în speță, de la scrierea ca o ipostază a lui poiein), pentru a reconstitui unitatea originară pierdută a ființei și a logosului. Esența umanului - susține autorul- este partea noastră de
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
un altul, mai demn de subliniat filonul satiric, sarcastic, care, și el, se vrea un atribut al etnicității, până la urmă. Fiindcă, dacă vorbim despre o colectivitate și memoria ei, atunci este important să știm despre ce colectivitate vorbim. În mod vădit, vorbind despre locurile memoriei românești, am ales colectivitatea sau suma colectivităților românești. Asta am vrut să adaug. Și acum am putea reveni, cu temei și poate mai informați un pic În legătură cu ce anume Încerc, la discuția pe care o Începusem
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
FĂCLIA, revistă apărută la Galați, lunar, între 24 august 1935 și 9 ianuarie 1936, editată de un comitet condus de avocatul I. E. Vasiliu. Primele numere poartă ștampila CENZURAT, din cauza materialelor protestatare cu o vădită tendință de stânga. Literatura se rezumă la poeziile lui Aron Cotruș (Pătru Opincă), Emilian Bâcov și Pavel Prundu. Semnificative sunt omagierea lui Romain Rolland la împlinirea vârstei de șaptezeci de ani și necrologul Henri Barbusse. Articolul lui Miron Radu Paraschivescu
FACLIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286933_a_288262]
-
sigure, critica d-lui Dragomirescu nu poate lăsa nici un loc îndoielii, ezitării sau amânării. Judecățile sale sunt categorice. Învinuirea de dogmatism este aceea pe care d-l Dragomirescu a primit-o nu numai cu inima ușoară, dar și cu o vădită satisfacție. Căci într-o epocă în care relativismul istorist și psihologist însemna o continuă alunecare a terenului, ridicarea incertitudinii la rangul de concepție de viață, d-l Dragomirescu a recunoscut în dogmatism o reacție salutară, afirmarea nevoii de siguranță și
DRAGOMIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
astfel, cele trei secțiuni componente (La întretăierea drumurilor comerciale, Elegii și Atelierele) ar putea fi asociate cu inserția istorică a „ciumei” totalitare, interiorizarea traumei și „analiza” detaliată a sistemului. Primul ciclu pare desprins din volumul de debut, cu care manifestă vădite afinități, inedite fiind doar aglutinarea lamentației istorice într-un spațiu textual definit și directețea aluziilor: „La întretăierea drumurilor comerciale/ se poate muri prin utopie sau uitare de sine./ O lume brutală, ai spune,/ dacă anumite previziuni nu te-ar mai
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
ne pare a se afla autorul nostru, când într-o parte a poeziilor sale reprezintă și rezumă iubirea și ura, durerile și speranțele unui neam amenințat în existența sa. TITU MAIORESCU Țara pe care o înfățișează această poezie are un vădit aer hermetic. E un Purgatoriu în care se petrec evenimente procesionale, în care lumea jelește misterios împinsă de o putere nerelevabilă, cu sentimentul unei catastrofe universale. Mișcarea poeziei este dantescă și jalea a rămas pură, desfăcută de conținutul politic [...] După
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
de micromonografia închinată prozei lui Petrarca, Petrarca prozatorul (1975). Din scrierile în proză, țesătura sociobiografică recompune analitic atât elemente despre curgerea vieții, cât și mărturii ale personalităților care l-au cunoscut pe marele florentin, alcătuind un portret aproape complet, cu vădite valențe parenetice. Interpretarea faptelor este întrucâtva subțiată de citatele frecvente și ample, autorul încrezându-se mai mult în puterea de convingere a documentului nemijlocit decât în caracterizarea interpretativă. Sinteză a aspirațiilor umaniste, Petrarca întrunește adeziunea contemporanilor săi - este concluzia la
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
evocat (sub semnătura Nylen) în ipostaza de ministru al afacerilor străine și comemorat la un an de la dispariție. Un necrolog e consacrat și lui N. N. Beldiceanu, iar Paul I. Papadopol dă evocarea Cum l-am cunoscut pe Iosif. Debutând cu vădite înclinări tradiționaliste, orientarea revistei se va radicaliza din anul al doilea în plutonul neosămănătorist, sub o deviză din N. Iorga: „Tineretul să încerce a face mai bine, pe urmă, dacă e nevoie, să încerce și mai nou”. Cuvântul nostru (1
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
1945. Director este Zaharia Boilă, iar redactor responsabil Paul Boilă, din 1940 prim-redactor e Nicolae Buta, iar din 1945 director devine Victor Iancu; de la numărul 28/1941 apare săptămânal. Deși în subtitlu se autodefinește ca „independent”, ziarul are o vădită orientare național-țărănistă, declarată deschis chiar în primul număr, unde se spune: „Milităm în cadrele și în ideologia ortodoxă a Partidului Național Țărănesc”. Această adeziune se manifestă îndeosebi în publicistica social-politică, dar transpare și din conținutul rubricilor culturale. Sub titluri generice
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
O afacere încurcată, Mandache sacagiul), reportaje de război (serialul Impresii de pe front), însemnări cu privire la situația militară (Vicleniile dușmanului, Bătălia de la Mărășești) și politică (Politica bulgărească, Provizorat), reflecții mobilizatoare pe teme moral-filosofice (Fatalismul, Munca, Jertfa rodnică, Altă educație). Un caracter cu vădite accente politico-ideologice naționaliste au numeroasele articole ale lui Octavian Goga (Două forțe unite: țara și frontul, Sânge și cerneală, Talpa țării, Politica ungurească ș.a.). Într-una din aceste luări de poziție, prilejuită de stingerea din viață a lui Titu Maiorescu
ROMANIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289343_a_290672]
-
și împotrivă). La nivel individual însă, atitudinile sunt unipolare nu doar în sensul că persoanele concrete sunt în acord sau în dezacord cu ceva, ci și în acela că există tendința de a ignora cealaltă jumătate a continuumului. Subzistă o vădită asimetrie în atenția, importanța și credibilitatea acordate informațiilor ce susțin propria poziție atitudinală în comparație cu cea contrară. A. Eagly și S. Chaiken (1998) citează o serie de studii teoretice și empirice care demonstrează că, din punctul de vedere al componentei cognitive
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]