12,807 matches
-
rămăsese în oraș decât tatăl meu - pentru că, pentru el, a pleca era egal cu o victorie a nemților, chiar și după înfrângerea acestora - și Fantin Marcoire, un bătrân cu o figură tăbăcită, ce vorbea cu păstrăvii și trăia împreună cu o vacă foarte bătrână căreia îi spunea Doamna. El și vaca dormeau unul lângă altul în grajd. Ajunseseră să semene, la miros și nu numai, doar că vaca era, fără îndoială, mai înțeleaptă decât el și mai puțin arțăgoasă. Fantin îl ura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
a pleca era egal cu o victorie a nemților, chiar și după înfrângerea acestora - și Fantin Marcoire, un bătrân cu o figură tăbăcită, ce vorbea cu păstrăvii și trăia împreună cu o vacă foarte bătrână căreia îi spunea Doamna. El și vaca dormeau unul lângă altul în grajd. Ajunseseră să semene, la miros și nu numai, doar că vaca era, fără îndoială, mai înțeleaptă decât el și mai puțin arțăgoasă. Fantin îl ura pe tata. Iar acesta îi întorcea sentimentul. Doi nebuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
un bătrân cu o figură tăbăcită, ce vorbea cu păstrăvii și trăia împreună cu o vacă foarte bătrână căreia îi spunea Doamna. El și vaca dormeau unul lângă altul în grajd. Ajunseseră să semene, la miros și nu numai, doar că vaca era, fără îndoială, mai înțeleaptă decât el și mai puțin arțăgoasă. Fantin îl ura pe tata. Iar acesta îi întorcea sentimentul. Doi nebuni într-un sat-fantomă, care se înjurau printre ruine, aruncând câteodată unul în altul cu pietre, ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
puștani cu fruntea ridată și cu picioare strâmbe. În fiecare dimineață, înainte de răsărit, Fantin Marcoire venea, își dădea jos pantalonii și-și făcea nevoile la ușa tatălui meu. Și, seară de seară, tata aștepta ca Fantin Marcoire să adoarmă lângă vaca lui pentru a face același lucru la ușa acestuia. Asta a durat mai mulți ani. Ca un ritual. O formă de salut. Politețea măruntaielor. Se știau din școală. Se urau fără să mai țină minte de ce. Alergaseră după aceleași fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
său. Iar eu rămăsei acolo, pironit ca un tăntălău. — Vorbești de trei zile, a urmat Josăphine, dar m-a ținut închisă o săptămână porcul, numai cu pâine și supă de mazăre, servite de o infirmieră la fel de amabilă ca un hârleț... Vaca! Ești sigur că a crăpat? — Sigur. Cu atât mai bine! Dacă iadul există, probabil că acolo se află! Sper că a avut timp să-și vadă moartea și că a suferit câteva ore... Și celălalt, împuțitul ăla care fuma trabuc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
dacă am ucis, poate că da, poate că i-am ratat, nu-i vezi niciodată prea bine, iar eu nu știu să trag, chiar și caporalul meu râde de mine: „Le Floc, îmi zice, tu n-ai putea nimeri nici o vacă“, deci nu e sigur, poate că n-am ucis pe nimeni. Colonelul se apropie de ei. Trage adânc din trabuc. Le suflă fumul în nas. Cel mic tușește. Celălalt nu protestează. — Ați ucis o fetiță, o fetiță de zece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
chemă pe Louisette. Fata veni cu capul plecat, tremurând toată. Credea că va fi interogată în legătură cu spânzuratul. Mierck o întrebă ce găsise de mâncare. Ea răspunse: — Trei cârnați, jumări, jambon, picioare de porc, o găină, ficat de vită, brânză de vacă și de capră. Chipul judecătorului se lumină: — Bine, foarte bine... spuse el salivând. Și dădu comanda: preparate din carne de porc în deschidere, un platou cu carne de găină și cu varză, morcovi, cepe, cârnați, apoi picioarele de porc înăbușite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Blanche Fen’vech și avea zece ani. Fusese găsită în apropierea unui drum desfundat, aruncată într-un șanț, la mai puțin de un kilometru de satul în care locuia, Plouzagen. Plecase, ca în fiecare seară, pentru a căuta patru biete vaci într-un parc. Nu aveam nevoie să citesc până la capăt pentru a ghici numele flăcăului pe care-l căuta Vignot. Din momentul în care deschisesem plicul, totul începuse să se învârtă în jurul și în capul meu. Criminalul se numea Le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
cu viața ta?, hai să ne căsătorim, ia spune-mi întâi, mă iubești?, ca sarea-n bucate!, atunci, fată de împărat, vrei tu să fii nevasta mea?, vreau, feciorule, păi, Cosânzeană, am să-ți fac trei cuptoare de pâine, trei vaci fripte și trei butoaie de vin, eu nu beau!, nu bei, nu bei, dar mă iubești?, ți-am spus: ca sarea-n bucate, dar sunt un om dificil, un artist, va trebui să mă înțelegi, și iar: vrei să fii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Tina cum a fost?, că atâta m-ați învâtit în jurul femeilor domnului Iacob, cu mamă, cu naștere, cu femei și neveste, că nu mai ajungem odată la subiect. VI. POVESTEA TINEI — Lăsați-mă-n durerea mea cu urâta aia, cu Vaca Domnului, v-am zis câte ceva despre ea, dacă le adunați pe toate în minte, dacă adunați tot ce v-am zis, o să vă faceți o impresie despre apariția nebunei, o tinerică mai tenace ca noi toți. Mai vroia să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
o puștoaică, doar părul ăla lung și blond de capul ei, dar nu mi se părea lucru curat cu fata asta, a intrat din prima, când la teatru trebuie să încerci de mai multe ori, să iei ore, și ea... Vaca Domnului!, cică scria poezie (în proză s-o văd eu, am auzit că e mai greu, așa spun unii, că proza e ceva pentru bărbați... de-aia o fi grea), cică lucra la o revistă, deși eu n-am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ar fi fost și profesor, să se întâlnească el cu atâtea pipițe din astea de azi, aș fi fost mult mai liniștită) sau el a oprit-o pe ea, nu știu, îți dai seama că nu știu de unde a apărut vaca asta, numai ei doi pot să știe, mie așa mi-a povestit el, că eu atâta știu, atâta vă spun. E vara lui 2000, în România, Anul Eminescu. Convenția Democratică, aleasă prin vot de românii care au vrut schimbare, conduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Regelui Străin Ochone Pleacă de lângă mine fiul sufletului meu Și e În floarea tinereții ca Angus Oge Angus al păsărilor strălucitoare Cu mintea tare și subtilă ca a lui Cuchulin la Muirtheme. Awirra sthrue Fruntea-i e albă ca laptele vacilor din Maeve Obrajii ca cireșele din pomul Ce se pleca spre Maria când Îl alăpta pe Fiul Domnului. Aveelia Vrone Părul lui e ca gulerele de aur ale regilor din Tara Ochii aidoma celor patru mări de oțel din Erin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
întreb fiindcă și doamna Popa e pacienta mea și... în fine... mă rog, înțelegeți... - Nu. - Dumneai e la o vârstă la care... S-o luăm altfel: vedeți dumneavostră, domnule Popa, soția mea e o femeie extraordinară... Soția lui e o vacă grasă roșcată și cu mustață care a venit odată la MaxiBar singură și a băut două sute de coniac și s-a pișat pe ea și a strigat că ea se împușcă ca Anna Karenina (da aia parcă nu s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
pentru că nu știa cum arătase Maica Tereza în tinerețe, ci pentru că asta, într-adevăr, nu conta. * Mariana murea încet de rușine, refuzând să mănânce. Lângă ea, doamna doctor îi făcea concurență serioasă soțului ei: - Fugi deochi/ Dintre ochi/ Că te-ajunge-o vacă neagră,/ Cu coarnele să te spargă,/ Să te-azvârle peste mare,/ În pustiu, în depărtare,/ Acolo să pieri,/ Ca ziua de ieri,/ Ca roua de floare,/ Ca spuma de soare,/ Iar capul cel deocheat/ Să rămâie luminat și curat/ De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
și zice, zice, cam pierdusem șirul, că era monolog lung și Marcela se tânguia strașnic. Mă uit ca prostul la Ițcuș și cred că el a simțit că-l privesc din spate, se întoarce către mine cu niște ochi de vacă blândă, mă umflă râsul din prima, mă întorc la Niculescu, omul se plictisea așa, singur, se uită la noi lung, vede catastrofa și, înainte ca să mai putem face ceva, se strâmbă puternic, Ițcuș râde ca un prost, scurt și îndesat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
necesar. Iar pe mine tocmai acest strict necesar mă interesează. Și cum gospodina mai e și neîndemânatică, ascunde ce nu trebuie în loc de ce trebuie. Hai, fă‑o, Gretl, fă‑o! Dar acum ai pus în umbră partea cea mai importantă, vaco, și anume pizda. Doar fac ce‑am făcut și data trecută! Tocmai asta nu‑i bine, tu trebuie s‑o faci de fiecare dată altfel, ca să obținem un efect artistic original. Lasă asta în seama mea, cine‑i specialistul fotograf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
păcate, decât de literatură. Fostul ofițer se duce - dând curs unei hotărâri de moment (ca ofițer e musai să‑ți placă să iei hotărâri!) - în bucătărie ca să‑și violeze soția. L‑a apucat dintr‑odată cheful de așa ceva, dar când vaca face, ca de obicei, o mișcare greșită, el alunecă pe gresie și cade lat la pământ. Acolo se zvârcolește încolo și încoace și tot dă din piciorul care i‑a mai rămas. Dar nu reușește să se scoale, oricât ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
că asta a fost dragoste, deoarece dragostea se află încă înaintea lui și are mai degrabă chipul Sophiei, ba nu, chiar este Sophie. Mult după ce zgomotul pașilor lui s‑a pierdut pe coridor, Anna se uită încă după Hans, ca vaca după tren, și înțelege că dragostea are chipul lui, ceea ce nu‑i urât deloc, în schimb e foarte neplăcut. Fiindcă Hans nu știe ce înseamnă ea pentru el, că Anna e tot ce poate obține el mai bun, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
zici De-i patru, două numai, ori a trecut de cinci. Perechi duminicale de Else și de Hans Suiau la hanul mare, din deal, unde e dans, Un han cu nume dublu, nu știu să-l mai țin minte, Cu vaci și servitoare și duh de-ngrășăminte. Cum Else foarte multe de Hanși răzmate-agale Visau, mă cercetară dulci planuri conjugale. Pe aburii aleei, la nucul melancolic, Idila ancorată se închega bucolic. - "Dar, Toamnă! Bărbăția cea dreaptă nu e dată În sine să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
care le declarăm o dată pentru totdeauna: antilirice, utilizabile numai în plastică sau în muzică), nu adăugăm nimic criticei noastre precedente. Cât privește mutația valorilor, cei ce cunosc "revizuirile" d-lui E. Lovinescu vor surâde la încercarea unui obscur cetățean din Vaca Bălțată (Bunte Kuh), de a acoperi propriile sale contravenții cu pavăza legii lui Zarathustra. Aceasta despre ideologia cărții. În privința legitimității ei? Un orb, vorbind despre tablouri după relieful pastei uleioase, cunoscut dibuitor cu palma. La fel, d-l E. Lovinescu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
psiholog - Săptămâna viitoare, doamnă, vom lucra cu inconștientul! - Nu cred că soțul meu vrea să vină! Terorism Un sat era terorizat de un leu. L-au chemat pe marele vânător să-l prindă, dar leul nu mai apare. - Tăiați o vacă și dați-mi pielea ei s-o port. Leul o să creadă că-s vacă, se va apropia și-l voi împușca! La miezul nopții, liniștea satului e sfâșiată de urlete și răcnete. Sar sătenii și îl găsesc pe marele vânător
TABLETA DE WEEKEND (44): APOCALIPSA DUPĂ TRAIAN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364325_a_365654]
-
să vină! Terorism Un sat era terorizat de un leu. L-au chemat pe marele vânător să-l prindă, dar leul nu mai apare. - Tăiați o vacă și dați-mi pielea ei s-o port. Leul o să creadă că-s vacă, se va apropia și-l voi împușca! La miezul nopții, liniștea satului e sfâșiată de urlete și răcnete. Sar sătenii și îl găsesc pe marele vânător tăvălindu-se de durere. - Ce s-a întâmplat? Unde e leul? - Dă-l dracului
TABLETA DE WEEKEND (44): APOCALIPSA DUPĂ TRAIAN de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364325_a_365654]
-
-ne cu faimoasa melodie „Bye, bye, black bird” chiar vestitul Benny Goodman, aflat în trecere prin București. La restaurantul Ambasador se mânca bine! Bucătăria producea „sortimente culinare” foarte gustoase și destul de acceptabile la preț, precum vestitul „biftec tartar”, „mușchi de vacă cu ciuperci”, „creier pane” și mai multe feluri de șnițel. Aperitivul la modă era „cașcavalul pane” și „filets d'anchois à l'huile”, cu pâine prăjită, mâncarea preferată a cucoanelor... care, cică, țineau la siluetă. Bărbații cereau o porție dublă
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
s-au transformat în altele, care se refereau la unele animale cam de genul. -Ești un porc, care bea banii cu prieteni prin cârciumi! Un bou care nu pricepe că o ducem greu! -Ba tu ești o proastă ca o vacă, o viperă care îmi distruge nervii cu cicăleala ei. Asta ești! Câteva zile nu-și mai vorbeau și stăteau fiecare în camera lor, apoi urma împăcarea, atunci când el lua o primă și se prezenta acasă cu un buchet de flori
EL ŞI EA de SILVIA KATZ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364437_a_365766]