805,793 matches
-
după cîteva episoade s-a întrerupt fără nici o explicație. S-a promis o revizuire, o "recitire", o reconsiderare a valorilor literare după 1944. Cu puține excepții, criticii nu s-au întors în trecutul care se dovedește că... nu mai trece. Valorile și ierarhiile dominante dinainte de '90 sînt și acum neclintite de pe piedestalul lor. Mi s-au dat numeroase explicații: transformarea mentalităților, conștiințelor și atitudinilor revin puterii politice sau istoricilor. Dar noi... fiecare dintre noi, nu avem o responsabilitate la nivel individual
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
nu i se acordă prin copiere o semnificație superioară textului copiat. Un mare scriitor nu va plagia niciodată, nici chiar atunci când va copia cu mâinile lui un text al altui scriitor ș...ț Să nu uităm că opera literară are valoare prin cel ce o asumă. Pe drept cuvânt, Alain Robbe Grillet făcea observația care poate provoca unora perplexitatea că, dacă cineva ar copia azi cuvânt cu cuvânt Don Quijote, el ar da o cu totul altă operă decât aceea semnată de
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
o cârpă basma curată! De altfel, Mircea Iorgulescu îi dă o replică scurtă dar care rezolvă definitiv orice dilemă: Atunci când lipsește originalitatea, în sens juridic avem de-a face cu un plagiat, când lipsește originalitatea estetică, avem o operă fără valoare." În ceea ce privește romanul în chestie al lui Barbu, se confirmă, din păcate, ambele presupoziții. Din lectura acestor texte despre plagiat selectate atent de Pavel Balmuș se poate reconstitui ușor atitudinea, mentalitatea plagiatorilor, nu atât din propriile intervenții, cât din cele ale
Cui îi e frică de plagiat? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12128_a_13453]
-
periodic abordarea critică a trecutului. Căci, în pofida impresiei, că "totul s-a spus" în legătură cu un creator, rămîn totdeauna piste necercetate, raporturi ori măcar nuanțe inedite în structura creației sale, pe care un analist înzestrat e capabil a le pune în valoare. Caracterul exhaustiv al unei cercetări n-ar putea fi decît o iluzie. E tocmai ceea ce ne demonstrează Lucian Raicu, în legătură cu E. Lovinescu, într-un amplu capitol al volumului d-sale, foarte substanțial în ansamblu, intitulat Calea de acces. Prospectînd, cum
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
stelele de pe cer pentru a ne sări în ajutor cînd ne aflăm în impas? Dar să ne oprim în final la o propoziție a lui Vladimir Streinu, excerptată și comentată de Lucian Raicu: "Dezinteresul, ca nivel de moralitate, este o valoare exemplară a biografiei sale" (e vorba de E. Lovinescu). Ah, deranjanta biografie! Acea biografie care se vede minimalizată, răstălmăcită ori dată la o parte la ora actuală, deși e - orice s-ar spune - un element generator al operei, un garant
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
strict estetică, avînd judecăți valabile și astăzi. Unii dintre autorii despre care a scris au dispărut. Alții n-au depășit pragul promisiunilor. Pe vremea cînd Laurențiu publica aceste comentarii în revistă, fotografiam rapid textul, pentru a ajunge la judecata de valoare. Acum le-am recitit fără grabă, ca pe niște povestiri cu un singur personaj pe tema misterioasă a eternului început. Din întregul lor se croiește o lume, cu oameni care au rămas tineri, într-o miraculoasă insulă a timpului al
Povestirile lui Laurențiu Ulici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12146_a_13471]
-
dintre personaje fac ca lungmetrajul să fie o deconstrucție a familiei tradiționale și a ierarhiei de putere pe care o presupune. Pentru a atinge acest scop, regizorul utilizează ingredientele melodramei, pentru că acesta e genul care se concentrează asupra familiei și valorilor morale. Punctul de pornire al filmului constă în două familii dezmembrate: cea a lui Jeffrey, el ocupând locul de pater familias în lipsa tatălui său, aflat în spital, și cea a lui Dorothy, separată prin forță de soțul și fiul ei
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]
-
erudiției sau încântarea de sonoritatea propriilor cuvinte; pornirea limbutului este de a se amesteca și el în vorbă oriunde și oricum. Pe orator îl stăpânește scopul, pe retor deșertăciunea, pe guraliv, mâncărimea de limbă. De aceea oratorul poate avea o valoare permanentă, retorul numai una trecătoare, limbutul, nici-una". Triada maioresciană își are perechea în viața politică: aici întâlnim oameni de stat, oameni politici, politicianiști. Omul de stat este personalitatea cu vederi largi, capabilă să judece situațiile în sine și să înțeleagă
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
De aceea, treaba făcută de Gabriel Dimisianu este una cu adevărat ieșită din comun. Criticul readuce în atenție istoria contorsionată a tuturor acestor cărți, dar face și o analiză complexă care demonstrează valabilitatea estetică a acestor produse literare, mult peste valoarea literaturii române din deceniul imediat următor, cînd cuvîntul de ordine devenise "realismul socialist". Indirect, criticul realizează în felul acesta și un veritabil act de revizuire. Pentru că prin revizuire el înțelege - pe bună dreptate - nu doar retrogradarea scriitorilor supralicitați în anumite
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
poante la care se râde sub amenințarea Kalașnikovului. După această noapte de revelion, viața va intra în normalul ei și nu vor mai fi nici probleme de ordin demografic, pentru că spontaneitatea nu mai este ucisă de programe rigide, iar marile valori artistico-umoristice nu mai sunt sugrumate în mod barbar sistematic. Dezlănțuirea neputințelor a fost superbă, ba nu, de-a dreptul de comă... Ceea ce s-a și întâmplat cu soacra lui Haralampy la ora zero și-un minut după ce a sărutat micul
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
cu un pas în urma poeziei noi sau a modernismului. E. Lovinescu avea capacitatea extraordinară de a recupera decalajul, capacitate specifică unui critic prin vocație, nu unui istoric literar. Neinspirat e Camil Petrescu și când atacă problematica revizuirilor și a mutației valorilor estetice. Interesantă este, fără îndoială, contrapunerea unei estetici fenomenologice împotriva unei estetici psihologice, dar asta se întâmplă prea târziu, în ultima parte a articolului, când furia s-a potolit, iar energia de a continua discuția s-a epuizat. Alimentarea și
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
quoi bon? este o propunere și o realizare interesantă, atât prin coregrafie, cât și prin interpretarea Sandrei Mavhima și a lui Gabriel Luca. Sandra Mavhima are calități deosebite, dar își așteaptă încă coregraful care să i le pună deplin în valoare. De fapt, toate interpretele trupei (unele și coregrafe ale căror lucrări le-am văzut de curând la Teatrul Nottara) sunt bune dansatoare de dans contemporan, unele cu vechi state în această direcție, precum Irina Roncea, dar egal pregătite pentru a
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
execuție de maximă finețe, pe care Shoko Nakamura și Jurgon Wagner nu au atins-o, în partea lor solistică din Temă cu variațiuni. Am o înregistrare a acestei lucrări, cu Gelsey Kirkland și Mihail Barâșnikov, care are cu totul altă valoare. Așa cum Celibidache nu vroia să i se înregistreze concertele, Balanchine nu dorea ca piesele create de el pe anumiți dansatori să fie preluate de alții. Dar dorința nu i-a fost respectată. Mult mai aproape de adevărul creației lui Balanchine au
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
Stilul său era ușor recognoscibil, dar acest fragment dintr-o suită în patru acte, creată între 1989 și 1990, nu spune nimic în plus față de alte lucrări ale sale, coregraful părând că se repetă continuu pe sine. Punctul de maximă valoare al spectacolului l-au constituit cele două piese ale coregrafului olandez de origine cehă, Jiri Kylian. în primul rând s-a simțit faptul că însuși coregraful a lucrat la un moment dat cu compania vieneză și a reușit să-i
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
Kylian. în primul rând s-a simțit faptul că însuși coregraful a lucrat la un moment dat cu compania vieneză și a reușit să-i imprime stilul său, care a fost redat cu fidelitate de dansatori. Apoi este vorba de valoarea în sine a celor două lucrări, pe muzică de Wolfgang Amadeus Mozart: Petite Mort, pe Adagio din Concertul nr. 23 pentru pian și orchestră și Șase dansuri, pe Andantele din Concertul nr. 21 pentru pian și orchestră. La pupitrul Orchestrei
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
Gustave Mahler a fost chiar o gafă coregrafică, deoarece între cele două universuri muzicale este o prea mare distanță. Deschiderea stilistică, ilustrată de varietatea repertoriului Baletului Operei de Stat din Viena, precum și piesele semnate de Jiri Kylian, bine puse în valoare de companie au fost cele mai importante atu-uri ale spectacolului dat de această trupă la București. Ar fi de dorit ca și Baletul Operei Naționale din București să se bată pentru a-și putea permite un repertoriu la fel de bogat
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
la Royal Ballet London, iar în cadrul secțiunii de "proiecte multimedia/instalații/spectacol" Premiul pentru cea mai bună creație multimedia/instalație a fost înmânat coregrafului Cosmin Manolescu, pentru proiectul "Don't ask the blond". Vom reveni asupra acestei confirmări internaționale a valorilor românești.
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
cu adevărat anvergura o dată cu declanșarea acestei furii a reconstrucției simbolice. Posedați mai mult decît ne-am fi așteptat de duhul Cîntării României, educați eficient să înțelegem lumea ca pe o enormă construcție butaforică și nu ca pe un set de valori imediate, îndoctrinați de o propagandă infailibilă să ne citim epopeic propria existență și să delegăm trecutului mitic prerogativele de reprezentare a prezentului, ne-am trezit dintr-o dată, în plină libertate, mai aproape ca oricînd de acel scenariu de tip magic
Monumentul public și perver(tirea)siunea magică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12142_a_13467]
-
Cioran), dar mai ales prin avansarea de către autoare a unor inedite ipoteze critice. Printre acestea, de menționat sunt racordarea retoricii ionesciene la curentul platonician, apoi sugerarea unui "manierism" al discursului din operele sale de tinerețe și, în special, punerea în valoare a unei "tematici a alternanței lumină/întuneric, zbor/cădere, tăcere/vorbărie". Tema căutării luminii paradisiace - constantă a biografiei spirituale a lui Eugčne Ionesco, inclusiv la nivelul credinței religioase, dar și motivație a tragismului aflat în spatele umorului, absurdului sau scepticismului ionescian
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
model melancolic; societatea post-industrială și post-modernă pare a fi una de gen coleric, în timp ce viitorul se anunță a fi de soi flegmatic. 8. Muzica savantă a fost erodată și cariată pe parcursul ciclului melancolic de absența consensului la nivelul indivizilor asupra valorilor și obligațiilor; de forțele entropice și centrifuge, ce au impus perindarea a fel și fel de cârmaci și modele; de toiul veșnic al ambițiilor, dorințelor și aversiunilor în care este cu neputință să nu ajungi sau victimă sau complice; de
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
începe de la el și se termină de unde a plecat. 17. Muzica epocilor colerice este dramatică tocmai pentru că mimează acțiuni grave și complicate ori pentru că ia totul în tragic și nimic în serios. Este, de asemenea, tragică deoarece avizează pieirea unor valori sonore ce nu și-au epuizat încă resursele potențiale, precum și datorită faptului că arborează o frumusețe inversată și reafirmată prin inversare, ce înfioară și strivește. Din artă a sacrificiului, muzica de sorginte colerică devine instrument al sacrilegiului. Din muzică savantă
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
spălarea pe creier, teroarea zilnică, înnebunirea, amenințarea, hărțuiala, exilul. Acum, nu. Deși, în ultimii patru ani, tot mai mulți ziariști, și nu numai, au încasat-o zdravăn, la propriu. Și totuși. Ca peste tot în societate, și în cultură, amestecul valorilor autentice, incontestabile cu cele conjuncturale mi se pare că a atins apogeul în acest interval. S-au petrecut lucruri rușinoase, ru-și-noa-se, incredibil de grave, festivisme, decorări la grămadă, valori cu nonvalori, s-a apelat la propaganda ieftină, de clică, proletcultistă
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
Și totuși. Ca peste tot în societate, și în cultură, amestecul valorilor autentice, incontestabile cu cele conjuncturale mi se pare că a atins apogeul în acest interval. S-au petrecut lucruri rușinoase, ru-și-noa-se, incredibil de grave, festivisme, decorări la grămadă, valori cu nonvalori, s-a apelat la propaganda ieftină, de clică, proletcultistă, la minciuna ordinară, la lingușitorii și osanale pentru care Ceaușescu ar fi invidios. În funcții culturale importante au fost puși mulți dintre cei care au slujit cu nespus de
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
și acum. întorcînd brutal spatele revistei Columna, o publicație fără precedent în Amarul Tîrg, care s-a bucurat de o bine marcată rezonanță națională, lăsînd-o să moară din lipsă de mijloace materiale, demnitarul pesedist dovedește că raportul d-sale cu valorile culturale nu e autentic, ci învățat aidoma unui număr de dresaj. în rest rămîn meciurile de fotbal, tarafurile de lăutari și "zilele berii". Păcat că nu se poate intra cu ele nici în Bibliotecă și nici în Istorie. în speranța
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
extrem de rezistent. E un peisaj sumbru, pe care îl vizionează cu sânge rece și îl suportă zilnic numai istoricii literari, să vezi câte romane au murit îndată ce au apărut. Procentul romanelor cu longevitate e foarte mic, dar numai acestea, ca valori durabile, justifică istoriile literare, dicționarele și bibliografiile. Un dicționar cronologic al romanului e în măsură să dea imaginea acestei calamități naturale, pe care o putem numi simplu "ravagiile timpului". Dicționarul e un cimitir al romanelor mai ecologic decât o bibliotecă
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]