1,700 matches
-
valori în defavoarea altora, riscul fiind ca indivizii să simuleze adeziunea la acestea, pentru ca în profunzime să apară conflicte ce vor rămâne în stare latentă până la apariția unei ocazii care să producă declanșarea și escaladarea acestora. De exemplu, în organizațiile care valorizează exclusiv cooperarea, munca în echipă, dincolo de avantajele acesteia, se creează șanse pentru manifestarea gândirii de grup, a conformismului, a pierderii "instinctului" de conservare și afirmare a propriei identități. La polul opus, organizațiile care ridică la rang de valoare absolută competiția
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
din sarcinile managerului fiind delegate echipelor. Reprezintă o cultură specifică mediilor caracterizate printr-un grad ridicat de profesionalism, prin dinamism, ceea ce o face capabilă de adaptare la nou. d) Cultura de persoane/existențială (gen "roi"), aflată sub patronajul lui Dionysos, valorizează din plin indivizii, rolul managerului limitându-se la coordonarea activităților. Reprezintă o cultură ce se regăsește mai rar la nivelul organizațiilor. Activitățile derulate se caracterizează prin profesionalism și un nivel crescut al expertizei. Deși organizațiile se pliază, în general, pe
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a conceptului, ci la aceeași semnificație a culturii din perspectivă organizațională. Deși are puternice accente informale, cultura părinților operează un determinism cultural la nivelul elevilor, generând, implicit, o subcultură proșcoală care acordă prioritate valorilor educației și o subcultură antișcoală care valorizează experiența de viață, latura materială, lipsa de respect etc. Deși mai puțin evidentă, se poate detașa și o cultură managerială al cărei conținut rămâne încă greu de definit, deși au fost exprimate opinii diverse în acest sens. Ea va deveni
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
cultura comunitară par a se regăsi foarte puțin la nivelul școlii, ultima fiind chiar foarte slab reprezentată. Raportând cultura școlii la tipologia elaborată de C. Handy, constatăm că, deși organizația școlară se pliază cel mai bine pe cultura sarcinii, care valorizează echipa și competențele profesionale ale indivizilor, menținerea unei anumite doze de birocrație și centralism la nivelul sistemului educațional face ca la nivelul școlii românești să se perpetueze elementele culturii puterii și ale culturii de roluri. Dacă acceptăm faptul că fiecare
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
unui scop, nu putem să nu ne întrebăm: "sunt ele capabile să confere identitate individului?" Da și nu, în funcție de tipul organizației, de importanța pe care aceasta o acordă factorului uman. Pesimiștii ar putea considera că nu există organizații care să valorizeze cu adevărat individul și care să fie sincer interesate de calitatea climatului organizațional. Există doar organizații care recunosc și acceptă declarativ rolul individului în formarea și dezvoltarea personalității organizației, dar care nu întreprind nimic sau prea puțin pentru obiectivarea acestor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
climatul direct răspunzător de "sănătatea" organizației respective, prin aceasta înțelegându-se capacitatea ei de a funcționa și de a se dezvolta în parametrii optimi. La nivel educațional, o școală "sănătoasă" este caracterizată printr-un climat deschis, participativ care promovează și valorizează potențialul uman, relațiile de cooperare și competiție non-agresivă, mobilizează eforturile tuturor în sensul cercetării și autodeterminării. În viziunea noastră, la nivelul oricărei organizații, inclusiv al școlii, climatul poate fi în același timp cauză și efect al dezvoltării organizaționale. Este cauză
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
organizații. Responsabilitatea decizională revine managerilor, situați la vârful ierarhiei, în timp ce implementarea acesteia reprezintă o activitate distinctă ce revine structurilor inferioare. Altfel spus, viitorul sau destinul organizației depind de capacitatea managerului de elaborare a planului strategic. Perspectiva postmodernistă accentuează latura afectiv-emoțională, valorizând resursa umană pe care o consideră capabilă de creativitate, diversitate, inovare. Rolul managerilor este limitat, reducându-se la crearea condițiilor propice manifestării creativității oamenilor. Paradigma neomodernistă minimalizează importanța planificării strategice, considerând importantă descoperirea strategiei. Este adepta activității manageriale proactive, bazată
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
egalizarea șanselor: cele două concepte ar trebui să stea la baza regândirii educației. Competiția nu trebuie văzută ca un scop în sine, ceea ce ar periclita egalizarea șanselor. În fapt este vorba de a facilita fiecărui individ ocaziile de a-și valoriza propriul potențial, dar și de a promova cooperarea; * tensiuni între explozia cunoașterii și capacitatea individuală de a o asimila: reprezintă un aspect important al realității contemporane, unul dintre motivele care au generat vii dezbateri legate de interdependența dintre informativ și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
în mod afirmativ și înglobant. Se spune că modernitatea ne-a modificat drastic structurile de gîndire. Nu mai gîndim universul ca pe un edificiu calitativ etajat, mărginit sau îmbrățișat de infinitul transcendenței. Cognitiv vorbind, ne interesează universul sensibil și psihofizic, valorizăm relativul dar un relativ nerelaționat în mod afirmativ cu absolutul , punem accent pe particular dar un particular care nu e raportat în mod afirmativ la universal, ci la general. Pînă și memoria culturală a religiei stă să se stingă în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
configurația comportamentelor învățate și a rezultatelor lor, ale căror elemente componente sunt împărtășite și transmise de către membrii unei societăți date”. De acestă dată culturii nu-i mai sunt asociate note apreciative. Cultura este o moștenire socială pe care grupul o valorizează și o transmite urmașilor; ea oferă individului modele adaptative de comportament la mediu în care trăiește, modele elaborate de-a lungul timpului respectiv. Se observă două tendințe de definire și utilizare a conceptului de cultură: pe de o parte, tendința
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
rezultat al apartenențelor sale diverse. C. Camilleri identifică influențe culturale la nivelul proceselor psihice, cognitive și afective, la nivelul comportamentelor, obiceiurilor, la nivelul activităților umane și al produselor acestora, la nivelul instituțiilor și a modurilor de organizare socială. Înainte de a valoriza conduitele unor indivizi, trebuie raportate la contextul cultural în care apar, la fondul de credințe și așteptări. Fiecare cultură se ordonează calificându-și binele și răul. În mod obișnuit, atunci când trebuie să înțelegem o altă cultură pornim de la cea proprie
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
diversitate de semne legate de postura, mișcarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor; a. natura interacțiunii: directă; indirectă; b. natura conținutului: referențială - comunicarea vizează un anumit adevăr; operațional-metodologică - vizează înțelegerea acelui adevăr, felul în care trebuie operat pentru a-l descifra; atitudinală - valorizează cele transmise, situația comunicării și partenerul; c. finalitatea actului comunicativ: accidentală; subiectivă; instrumentală; d. capacitatea autoreglării: unidirecțională - când nu există feedback, nici interacțiune, radioul, televiziunea, presa scrisă; bidirecțională - cu feedback determinat de interacțiunea emițător - receptor și cu posibilitatea schimbării rolurilor
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
puțin patru astfel de fețe implicate în comunicare: este vorba de fațeta pozitivă și fațeta negativă a fiecăruia dintre interlocutori. Orice act de enunțare poate constitui o amenințare pentru una sau mai multe dintre aceste fațete: a da un ordin valorizează fațeta pozitivă a locutorului, devalorizînd-o pe cea a interlocutorului, adresarea către un necunoscut amenință fațeta negativă a destinatarului (facem o intruziune pe teritoriul său), dar și fațeta pozitivă a locutorului (care riscă să fie considerat o persoană nepoliticoasă). Putem distinge
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lucrat deja mai mult decît majoritatea dintre noi într-o singură zi. Textul încearcă să-l prezinte pe McGee ca fiind angajatul model al distileriei Jack Daniel's. Dacă autorul reclamei ar fi scris "majoritatea dintre voi", el ar fi valorizat fațeta pozitivă a lui Jack Daniel's (a se trezi devreme este o probă de curaj), dar ar fi amenințat fațeta pozitivă a cititorului: ar fi părut că se afirmă că potențialii cumpărători ai produsului sînt leneși. Scriind "majoritatea dintre
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
devreme este o probă de curaj), dar ar fi amenințat fațeta pozitivă a cititorului: ar fi părut că se afirmă că potențialii cumpărători ai produsului sînt leneși. Scriind "majoritatea dintre noi", textul realizează un compromis: fațeta pozitivă a întreprinderii este valorizată cu ajutorul angajatului model, dar acest "noi" generalizator include locutorul publicității în grupul celor care nu se scoală devreme. Compromisul respectiv comportă totuși un risc: acela de a amenința fațeta pozitivă a locutorului, adică întreprinderea Jack Daniel's care poate apărea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
dat fiind că cititorul însuși decide să-l cumpere. Ziarul caută să se prezinte ca o instanță ce răspunde cerințelor cititorilor, fie că acestea sînt sau nu explicite. Atunci cînd propune o rubrică precum "Sănătatea dumneavoastră" sau "Rezultate sportive", el valorizează fațeta pozitivă a cititorului, interesîndu-se de gusturile și nevoile sale, arătînd că ele sînt legitime tocmai pentru că ziarul răspunde acestor gusturi; el valorizează, în același timp, fațeta sa pozitivă de locutor, prezentîndu-se ca preocupat de ceea ce este bine pentru cumpărătorii
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
acestea sînt sau nu explicite. Atunci cînd propune o rubrică precum "Sănătatea dumneavoastră" sau "Rezultate sportive", el valorizează fațeta pozitivă a cititorului, interesîndu-se de gusturile și nevoile sale, arătînd că ele sînt legitime tocmai pentru că ziarul răspunde acestor gusturi; el valorizează, în același timp, fațeta sa pozitivă de locutor, prezentîndu-se ca preocupat de ceea ce este bine pentru cumpărătorii săi. 3 DIVERSELE COMPETENȚE Am analizat un anumit număr de "legi ale discursului" care guvernează comunicarea verbală. Aceste legi care se aplică oricărei
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
pledoarie adresată Consiliului de Stat sau o moțiune la un congres sindical. În acest caz, este vorba de o manifestare foarte clară a inegalității sociale: numeroși locutori sînt desconsiderați pentru că nu știu să comunice cu ușurință în cadrul anumitor genuri discursive valorizate social. Mai mult, putem participa la un gen discursiv în calitate de personaje foarte diferite, putem juca diverse roluri. Elevul nu este capabil să țină un curs, dar poate să joace rolul de elev: să știe cînd trebuie să vorbească și să
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
femeile dinamice să fie un stereotip la modă pentru ca procesul de "întruchipare" să permită identificarea cititoarelor cu acest tip de garant. Cititoarele extrag din ziare, dar și din alte publicații, reprezentări cu care încearcă să se identifice pentru a fi valorizate. Ne găsim, deci, în prezența unui text foarte semnificativ din acest punct de vedere: conținutul publicității se raportează la un produs presupus a ajuta consumatoarele să-și modeleze corpul care corespunde ethosului persoanei garant din publicitate. 3. Ethos și scenă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
nu îi oferă deținătorului ei nici putere, nici influență, nici venituri deosebite, totuși această profesie este aleasă pentru prestigiul și satisfacțiile pe care le aduce. Cei care aspiră la ea sunt tineri provenind din familii în care activitățile intelectuale sunt valorizate. O caracteristică a acestei meserii, care între timp s-a transformat în stereotip, este prezența în număr mare a femeilor sau, cu alte cuvinte, că aceasta este o meserie mai potrivită pentru femei decât pentru bărbați. Motivele acestei realități ar
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
iar fetele și-ar dori să fie mai slabe și cu sânii mai mari. Ambele sexe sunt îngrijorate în privința greutății și a înălțimii. Totuși, fetele sunt mai nemulțumite de felul în care arată decât băieții, rezultat al culturii actuale care valorizează mai mult aspectul fizic feminin. Felul în care arată este foarte important pentru viața socială a adolescentului, pentru creșterea sau diminuarea stimei de sine. Din nefericire, oamenii valorizează mai mult aspectul fizic plăcut, acordându-i trăsături pozitive pe care nu
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
de felul în care arată decât băieții, rezultat al culturii actuale care valorizează mai mult aspectul fizic feminin. Felul în care arată este foarte important pentru viața socială a adolescentului, pentru creșterea sau diminuarea stimei de sine. Din nefericire, oamenii valorizează mai mult aspectul fizic plăcut, acordându-i trăsături pozitive pe care nu întotdeauna le și merită. Adulții care s-au simțit atractivi în timpul adolescenței au o stimă de sine mai ridicată și sunt mai fericiți. În concluzie, se poate spune
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
deși în ceea ce privește tehnica, aceasta se întâlnește într-o situație istorică, deoarece există o tradiție determinată a limbii literare, a idiomului în care se scrie sau o tradiție a genului literar în care se scrie etc.). Dar cât timp opera este valorizată sub raport estetic și nu ca fapt de cultură sau de tradiție, această operă este asituațională."299 6.2.4. În sfârșit, cele două tipuri de discurs diferă fundamental și în ceea ce pirvește destinatarul cărora li se adresează: "Subiectul vorbitor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să genereze disoluția realului 14. Teologia creștină a făcut posibilă o bogată ontologie a imaginii în jurul problemei centrale a Întrupării. Este important de a înțelege modul prin care ființa lui Dumnezeu devine imagine, adică ia forma corporalității în lume. Creștinismul valorizează moștenirea iudaică, interpretând creația lumii ca opera personală a lui Dumnezeu. Din perspectiva neotestamentară, Hristos este imaginea/icoana lui Dumnezeu, omul fiind invitat să îmbrace această icoană. În tradiția creștină, teologia icoanei urmează o altă cale decât cea a Euharistiei
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
bibliografia de ultimă oră era una extrem de dificilă, pe alocuri chiar imposibilă. Ne vom concentra atenția asupra a două lucrări importante ale Pr. Chesarie Gheorghescu care dau măsura unei etape semnificative a cercetării teologice românești. Pr. Chesarie Gheorghescu încearcă să valorizeze, în Studii de teologie fundamentală și apologetică, (ediția a II-a, Rm. Vâlcea, Editura Conphys, 2010), moștenirea teologică, filosofică și apologetică a operelor lui N. P. Rojdestvenski (1840-1882), V. D. Kudreavțev-Platonov (1828-1891) și S. S. Glagolev (1865-1937), fondatorii apologeticii în Rusia
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]