2,062 matches
-
într-o veche tradiție, comentată în proverbe, cântece, ilustrata în literatura, teatru și cinema, în viața privată a oamenilor iluștri. Bărbații francezi declina doar la superlativ calitățile concetățenelor lor, care sunt perfecte la masă, la bucătărie, la birou, în pat. Valorizarea femeilor de către francezi, fini cunoscători, este contagioasă și pentru bărbații din alte țări. În acest fel, francezul construiește un podium pentru femeile franceze, văzute de departe. Astfel, femeia franceză este investita cu un prestigiu ambiguu care o face să apară
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
-l permite mai mult ca oricare altă femeie. Libertinajul ridică marile curtezane la rang de regine. Nana devine prototipul femeii galante, precum madame Bovary cel al femeii adultere. Fără o autonomie veritabilă, femeia se deda adulterului că unei șanse de valorizare. Amantul este, de regulă, rezultatul decepției și întruchipează aventură și plăcerea. Mai mult decât oricare altă femeie, Pariziana este plictisita de privirea prea cotidiană a soțului ei, ea are nevoie ca alți ochi, inca plini de mister, să o descopere
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de satin et de soie, où leș épaules nues pâlissaient, sous leș notes vives de l'orchestre" [Zola, Nana, p.393]. Chiar dacă, aparent, "statutul vaporos al parfumului contesta valoarea de reprezentare", el poate fi considerat "un atribut al distincției și valorizării" [Bohanțov, p.413, 411]: "Un parfum léger s'envolait du peignoir, le parfum frais de la toilette récente. Et Duroy cherchait à deviner, croyait voir le corps jeune et clair, gras et chaud, doucement enveloppé dans l'étoffe moelleuse" [Maupassant, Bel-Ami
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
care profită fără sfială de toleranța politică a lumii liberale, democratice, pentru a o submina pe față făcând propagandă prosovietică - fie cu cinism, fie cu iresponsabilă candoare -, alcătuiesc o toxică majoritate în sânul intelectualității occidentale, fiind vectori de analiză și valorizare, consilieri la fundații sau vedete mass-media care induc opiniei publice o agendă politică anti-sistem, dar pro domo sua. Îi veți vedea tunând împotriva corporațiilor (pe onorarii astronomice, de regulă negociate cu rapacitate), a războiul și a feluritelor forme de discriminare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Eliade scria câteva rânduri despre literatura finlandeză contemporană și despre noua orientare a școlii finlandeze de folclor despre care mărturisește că și-ar dori să știe mai multe. Acesta menționează că savanții finlandezi sunt "cel mai bine pregătiți ca să realizeze (...) valorizarea materialelor etnografice și folclorice în perspectiva universală a Istoriei Religiilor"751. Acest lucru se datorează arhivelor folcloristice de care dispun, dar și de materialul lingvistic pe care și-l pot însuși cu ușurință (limbile de circulație, rusa, maghiara sau alte
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
celui care decide și este preț de referință, atunci el se raportează la prețul în chestiune pentru a determina dacă bunul este o afacere bună sau proastă. Numai că prețul de referință nu este un preț pertinent pentru a judeca valorizarea justă. Prețul pieței (de moment sau istoriceă este cel care semnalează dacă este vorba de sub sau supraevaluare. În sfârșit, preferințele personale sunt cele care ar trebui să prevină derapajele provocate de punctele de referință greșite. Dacă ne gândim la ele
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
ne face să credem că previziunile afective nu valorează mai mult decât previziunile pur aleatorii... Concluzie O societate care ne place mult nu e neapărat o societate performantă. Iar o societate performantă nu are neapărat titluri performante: totul depinde de valorizarea ei. Afectul poate fi cu siguranță util dacă oferă idei de investiție. Este în schimb prejudiciabil atunci când comandă decizii negândite. Dacă vreți să știți mai mult ALHAKAMI A. S. și SLOVIC P. (1994Ă, «A psychological study of the inverse relationship between
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
sunt în realitate. Incită la asumarea unor riscuri suplimentare pentru că evoluțiile plasamentelor sunt judecate anticipabile a posteriori. Astăzi, toată lumea găsește că e normal că Nasdaq și celelalte piețe de acțiuni s-au prăbușit începând din 2000 date fiind nivelele de valorizare stratosferice atinse la vremea respectivă, mai ales pe valorile tehnologice. Totuși, în 2000 diagnosticul era mult mai puțin evident decât astăzi. Imprecizia era atunci totală, toată lumea se întreba care sunt metodele de valorizare pertinente pentru a evalua campionii «Noii Economii
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
începând din 2000 date fiind nivelele de valorizare stratosferice atinse la vremea respectivă, mai ales pe valorile tehnologice. Totuși, în 2000 diagnosticul era mult mai puțin evident decât astăzi. Imprecizia era atunci totală, toată lumea se întreba care sunt metodele de valorizare pertinente pentru a evalua campionii «Noii Economii» Concluzie O consecință directă a diversiunii retrospective este că este tentant, o dată ce cunoaștem strategiile care au mers cel mai bine într-o perioadă trecută, să-i judecăm foarte sever pe conducătorii de SICAV
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
nu am duce lipsă de ele, și că suntem înainte de toate reticenți când trebuie să ne separăm de ele. De exemplu, un investitor ar putea să aibă în portofel titluri X care costă 90 de euro, despre care crede că valorizarea corectă este de 85 de euro dar pe care va refuza să le vândă cu mai puțin de 95 de euro! Un astfel de comportament nu este neapărat rezervat celor mai excentrici dintre investitori. Rezultatele empirice sugerează că efectul de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
festivalul cuprinde ateliere, lansări de carte, proiecții video. Începând cu această ediție se va acorda Premiul Internațional Shakespeare, pe care îl va primi, din doi în doi ani, o personalitate din lumea teatrului sau a scrisului, care sa impus prin valorizarea operei shakespeariene. Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu Teatru pe scene, în stradă și în copaci Veronica D. Niculescu „Energii“ - acesta este genericul sub care se desfășoară Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, ajuns la cea de-a XV-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
1.8. Accepțiunea culturală / 57 1.9. Accepțiunea artistică / 60 1.10. Accepțiunea pedagogică / 64 1.11. Accepțiunea semiotică / 69 Capitolul 2. Aplicații semiotice / 75 2.1. Semioza didactică / 75 2.2. Analiza semiotică a discursului didactic / 77 Capitolul 3. Valorizarea gestului în comunicarea didactică / 91 3.1. Dimensiunea relațională / 91 3.2. Rolul gestului. Funcții și disfuncții / 96 3.3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică / 101 Capitolul 4. Cercetarea educațională / 119 4.1. Premise teoretice / 119 4.2. Scopul, obiectivele
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
accepțiunea psihologică (caracterul personalizat al gestului), accepțiunea socială (caracterul dobândit al gestului), accepțiunea culturală (caracterul local al gestului), accepțiunea artistică (caracterul estetic al gestului), accepțiunea pedagogică (caracterul educativ al gestului), accepțiunea semiotică (caracterul relațional, contextual al gestului). În capitolul consacrat valorizării gestului în comunicarea didactică, autoarea prezintă o tipologie specifică fundamentată pe funcțiile gestului: emblemele (gesturi care substituie comunicarea didactică), ilustratorii (gesturi care însoțesc comunicarea didactică și au rolul de a descrie termenii), reglatorii (gesturi care mențin, dirijează și controlează comunicarea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
desemnează procesul de comunicare didactică în calitate de practică semnificantă. Gestul este actor principal ori mediator, participând la reducerea distorsiunilor dintre reprezentare și formulare, la construirea modelelor de reprezentare și la învățarea acestora, deoarece semioza didactică implică atât capacitatea de reprezentare (obiectivare, valorizare), cât și pe aceea de formulare (alegere, articulare) din partea profesorului, ori de referențialitate și interpretare din partea elevului. Sensul și semnificația discursului didactic depind, în egală măsură, de înțelegerea întregului, dar și a părților alcătuitoare. Unitatea și integralitatea analizei semiotice rezultă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și de a beneficia de avantajele acestui proces: • formarea unei prime impresii favorabile și gestionarea relației cu o clasă nouă de elevi; • facilitarea învățării prin asigurarea atractivității în predarea cunoștințelor; • construirea și menținerea unei relații de parteneriat cu elevii prin valorizarea gesturilor; • creșterea motivației școlare a elevilor prin captarea atenției, transmiterea entuziasmului profesional, trezirea interesului pentru disciplina de studiu; • persuadarea elevilor prin credibilitatea, onestitatea și expresivitatea personală, susținute de comunicarea gestuală; • realizarea economiei de timp în procesul de predare-învățare-evaluare prin îndeplinirea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de semnificare) și ,,situația de comunicare gestuală" (de transfer a conținutului semnificativ) alcătuiesc semioza gestualității comunicative. Am considerat semioza didactică (capitolul 2) o structură semnificantă de semne lingvistice și nonlingvistice, care facilitează învățarea și presupune atât capacitatea de reprezentare (semnificare, valorizare) și formulare (convingere, rezonanță afectivă) din partea profesorului, cât și capacitatea de referențialitate și interpretare din partea elevilor. În acest capitol, am prezentat evaluarea performativității comunicării didactice de către elevi din perspectiva rezonanței/ impactului relației educative (dimensiunea pragmatică) și am analizat mai multe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevi din perspectiva rezonanței/ impactului relației educative (dimensiunea pragmatică) și am analizat mai multe modele semiotice ale discursului didactic (ținând cont de tipologia propusă de Charles Morris), care să releve în aceeași măsură structura internă și mecanismele performative ale acestuia. Valorizarea gesturilor în comunicarea didactică este ilustrată în capitolul 3 prin exemplificarea funcțiilor acestora: acompaniază, completează, accentuează, substituie, reglează comunicarea verbală; captează atenția elevilor; facilitează învățarea; ilustrează obiecte și fenomene; stimulează memoria și motivația; trădează emoții și exprimă atitudini; definesc personalitatea
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
semioză fără de început și fără de sfârșit:....semnificare → comunicare → semnificare → comunicare...."91. În consens cu aceste considerații, semioza didactică ar putea desemna procesul de comunicare didactică în calitate de structură semnificantă de semne lingvistice și nonlingvistice, care presupune atât capacitatea de reprezentare (semnificare, valorizare) și formulare (convingere prin concordanță verbală-paraverbală-nonverbală), cât și capacitatea de referențialitate și interpretare din partea actorilor educaționali. Sursă a semiozei didactice, autor și mediator al acesteia, profesorul facilitează (re)construirea modelelor de reprezentare a unităților de învățare și-i dirijează pe
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o tăcere obedientă) are infinit mai mică valoare decât atmosfera de ,,tăcere" produsă prin captarea atenției elevilor cu ajutorul întrebărilor care creează dileme cognitive. Aprofundarea unităților de învățare solicită și tăcerea, mai ales în timpul provocărilor și căutării aspectelor esențiale. Capitolul 3 Valorizarea gestului în comunicarea didactică 3.1. Dimensiunea relațională Orice intervenție educativă în cadrul școlar se bazează pe comunicarea didactică, bidirecțională și în spirală dintre profesor și elevi, pe construirea și menținerea unei relații, pe schimbul reciproc de informații, credințe, sentimente, comportamente
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
se manifestă nu numai în interiorul școlii, ci și în afara ei, când elevii au încredere în sine pentru că au dobândit deprinderi de muncă independentă. e) caracterul interactiv în comunicarea didactică presupune o acțiune bilaterală, o interinfluențare, care contribuie la confirmarea și valorizarea partenerilor în actul educativ. Din perspectiva dramaturgiei sociale, relația profesor-elev este una de influențare reciprocă, rolurile de emițător și receptor, de performer și observator se schimbă permanent. Eficiența scenariului educativ nu depinde numai de competențele și resursele profesorului, ci și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
că mișcările de instruire sunt o parte integrantă a actului de predare-învățare ca și componentele verbale, deoarece ele comunică semnificații importante 137. Printre dimensiunile activității instructiv-educative, Bell Beverley 138 prezintă activitatea de predare ca practică corporală, în sensul conștientizării și valorizării limbajului corporal de fiecare profesor în parte. În acest sens, sunt analizate următoarele aspecte: • relația minte-corp; • înfățișarea fizică, genul, rasa, cultura, etnia și dizabilitatea profesorului; • imaginea de sine; • proxemica în sala de clasă. Emanuela Campisi și Asli Özyürek (2013) menționează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
impune a fi susținut. De aceea, învățământul românesc are nevoie în primul rând de profesori echilibrați psihic, dinamici, flexibili, creativi, rezistenți la stres și la accelerațiile proceselor sociale și educaționale, capabili să se autoanalizeze constant în relația cu elevii. Dacă valorizarea personală, socială, financiară a profesiei didactice ar crește, atunci, neîndoielnic, numărul profesorilor cu reactivitate accentuată la stres s-ar micșora. Verificarea ipotezelor cercetării Rezultate importante am obținut după aplicarea Grilei de observare, care, din păcate, ne-a demonstrat influența reactivității
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a-i evita, de a se așeza cât mai aproape sau cât mai departe de cineva, sunt exemple ce țin de proxemică. Analizați influența lărgimii sau îngustimii spațiului asupra parametrilor gesturilor unei persoane (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată). 2. Valorizarea gestului în comunicarea didactică Obiective generale * argumentarea utilității gestului în comunicarea didactică; * exemplificarea funcțiilor și disfuncțiilor gestului în comunicarea didactică; * însușirea unor modalități de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică. Obiective operaționale * să explice elementele caracteristice comunicării didactice; * să menționeze
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a elementelor informaționale disponibile. Autorii propun acronimul CASVE, pentru a explica posibilele etape ale acestui proces: COMUNICARE: persoana devine conștientă de existența unei probleme. ANALIZĂ: toate aspectele informaționale implicate sunt analizate. SINTEZĂ: individul generează potențiale soluții și identifică soluții realiste. VALORIZARE: analiza cost/beneficii. EXECUȚIE: se acționează în funcție de alternative. e. Teoriile umaniste si holistice. Noile teorii încearcă să privească munca și cariera ca fiind parte integrantă a vieții individului și nu ca activități auxiliare cu scop lucrativ. Vernon Zunker are o
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
a vieții individului și nu ca activități auxiliare cu scop lucrativ. Vernon Zunker are o viziune umanistă asupra carierei, considerând că principala cale de reușită profesională o reprezintă o foarte bună autocunoaștere. Conștiința propriilor calități și defecte, cunoașterea potențialului personal, valorizarea experiențelor profesionale anterioare, dorința de autoperfecționare sunt căi de reușită în carieră. Zunker analizează relația dintre muncă și stil de viață, militând pentru un echilibru între activitatea profesională și timpul liber. Richard Bolles 2 este autorul celei mai bine vândute
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]