10,104 matches
-
Șerban Cioculescu l-a comentat critic, dar cu o extraordinară simpatie, în Viața literară". Fusese, spunea criticul, ca "un salut de arme de pe altă poziție militantă". Șerban Cioculescu admira romanul Maitreyi, pe care-l considera o capodoperă, dar admira și vasta operă eliadestă din domeniul istoriei religiilor. Faptul acesta reiese cu claritate din eseul Fascinație, redactat în martie 1982 și rămas nedescoperit în arhiva sa. Ideea de a aplica noțiunea de fascinație baladei Miorița i-a venit criticului în urma lecturii "interesantisimelor
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
său nu este însă univoc. în sufletul său de poet cosmic, ciobanul îmbrățișează pămîntul cu cerul: primul îi va adăposti rămășițele trupești, dar cel de-al doilea va participa la acest ceremonial, într-o figurație teatrală a cărei scenă e vastul firmament, în care ziua s-a asociat nopții, soarele și luna, în necontenită căutare, reciprocă dar zadarnică, s-au întîlnit în fine ca să-i țină cununa, iar natura întreagă, "munții mari", de strajă, pontificînd, stelele luminînd și păsările cîntînd ceremonial
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
Ibseniana de odinioară nu va întârzia să joace și un rol politic în Transilvania, când a fost aleasă în Comitetul orășenesc al organizației Partidului Național Țărănesc.” În patrimoniul familiei Șerban se păstrase și o consistentă colecție de plicuri cuprinzând o vastă corespondență între Lucian Blaga și Marioara, pe care poetul o considera verișoară. Din păcate, vicisitudinile inerente marii treceri au dus la pierderea unor asemenea prețioase documente. Putem fi siguri că ele ar fi furnizat mărturii de maxim interes și veracitate
Variațiuni pe tema unei fotografii din R.l. by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3531_a_4856]
-
acesta din urmă purtând o piele de lup: „...iar pe fiul său Macedon, Osiris l-a făcut rege al țării care de atunci i se spune Macedonia”. Evhemer de Messina, discipol al școlii filozofice din Cirenaica, un bărbat de o vastă erudiție, care a trăit pe la anul 316 Î.H, ne spune În istoria sa sacră Hera anagrafi despre „Arabia de la Oceanos”, numită și „Arabia Felix” și locuită de doi (daci), scyți, ocheaniți și panchei (peucini), care au ridicat o coloană
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
toate caracter sentimental și entuziast, având totdeauna la îndemână un fond nesecat din înțeleapta filozofie a poporului român”, iar la defecte: „ca și țăranul nostru, guraliu, adesea se pierde în amărunțimele descripției, slăbind firul logic”. Mai mult, „Creangă e o vastă sinteză etnică a poporului român”, iar în privința expresiei, „e mina cea mai curată, mai sigură și mai inteligentă pentru sintaxa românească”, deoarece „reproduce cu cea mai mare îmbelșugare geniul limbei noastre, adică modul de a gândi și românismele sau expresiunile
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
contexte socio-economice care i-ar favoriza cariera, personalitatea etc". Profesorul Marian Popescu încheie sublinind că există riscul ca participarea tot mai asiduă în social media să modifice ireversibil "darul vorbirii". Când zice acest lucru, nu se bazează doar pe o vastă experiență academică proprie, ci și pe studii medicale care confirmă spusele sale. "De ce în sistemul educațional românesc orele alocate vorbirii în public, dezvoltării personale, de fapt, nu există?", este o întrebare care va rămâne în continuare fără răspuns.
Cum ne transformă rețelele de socializare. Factorii tăcuți care aduc efecte devastatoare asupra omului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37184_a_38509]
-
măcar are ce să-l doară...” Asta, după ce mă mai gândesc puțin. Pentru francofoni: văd un furgon tras în fața unei porți; pe el scrie Cons. Amenajări interioare ; nu e clar cine, amenajatorii sau amenajații, sunt des cons. Vis. Într-o vastă bucătărie britanică, reprezentanți ai mai multor familiii pregătesc foarte aplicat un eveniment. Le spun că există cupluri care se urăsc atât de tare, încât trăiesc într-o tensiune continuă și te aștepți tot timpul să spargă vreun pahar. Cei prezenți
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3734_a_5059]
-
în 1992, iar Human Traces în 2005. Le deosebesc multe - viziunea ludică și fantezistă, dublată de satira ucigătoare la Alasdair Gray față de viziunea gravă a lui Sebastian Faulks. Dar le apropie fascinația medicilor față de mintea umană, o meditație profundă și vastă asupra civilizației și asupra evoluției omenirii, cultul rar al prieteniei și spiritul cosmopolit. Alasdair Gray (născut în 1934, la Glasgow) este artist complex, îl pasionează grafica și pictura, dramaturgia și actoria, în același timp și-a dobândit renumele de cel
Scotocind cotloanele minții by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3745_a_5070]
-
celor doi tineri și istorii ale familiei, călătoria ca explorare exterioară și interioară, boala ca parte a naturii umane, războiul și încercările aduse tuturor, vârstele cu privilegiile și punctele sensibile, iubirea și căsătoria în articulații subiective și sociale. Un roman vast, ramificat, îndrăzneț prin cuprindere și adâncime, cum ne-au obișnuit scriitorii britanici de azi, retrezind gustul pentru solida proză de odinioară.
Scotocind cotloanele minții by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3745_a_5070]
-
multe trepte și deschizător de suculente discuții. Enunțul e oprit când și când în loc pentru divagări etimologice spumoase, cu sensuri uitate ori cu nuanțe ignorate de vorbitorii grăbiți. Cele două trepte se slujesc generos una pe cealaltă, așa încât desfășurarea e vastă, învârtejită, labirintică, fără a-și pierde claritatea și forța de sugestie. În fine, cu un mic artificiu retoric, tema înaltă e coborâtă scurt în cea mai măruntă actualitate, în prezentul politic și social. Un text precum Ana și ipostazele ei
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
stiluri de învățare diferite. Pofesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, aduce în atenția părinților de succes un excelent instrument prin care-și pot verifica stilul de învățare, bazat pe un vast inventar dezvoltat de Barbara A. Soloman și Richard M. Felder, reelaborat după cel din 1995, întocmit de către Richard M. Felder și Eunice R. Henriques. Acest test poate fi găsit la următorul link: http://www.engr.ncsu.edu/learningstyles/ilsweb.html
Părinți de succes: Verifică ce stil de învățare are copilul tău by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34936_a_36261]
-
pentru a ajunge conferențiari sau profesori, dr. Bucur alerga după fonduri, la minister, unde se ducea întotdeauna în halat de spital și saboți, ca să nu piardă timpul cu schimbatul în costum. Spirit eniciclopedic, cu o memorie fantastică și o cultură vastă, a scris poezii pentru a descărca tensiunea acumulată în sala de operație sau în cabinetul de director. Și-a părăsit postul în 2004, după un accident vascular cerebral, făcut și tratat în spitalul creat de el. A murit la vârsta
Medicul Alexandru Bucur, fondatorul Urgenței, înmormântat la Ghencea Militar by Val Vâlcu () [Corola-journal/Journalistic/35089_a_36414]
-
Aurel Vainer). Redăm mai jos intervenția lui Andrei Oișteanu. Un răspuns simplu la această întrebare ar suna așa: evreii din România sunt altfel pentru că (și în măsura în care) România este altfel (Vezi Lucian Boia, De ce este România altfel). Tema este mult prea vastă ca să o abordez acum în toată complexitatea ei. Voi încerca doar să punctez câteva elemente mai specifice comunității evreiești din România. România (și implicit comunitatea evreiască din România) s-a aflat mereu la marginea și la intersecția marilor imperii și
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
din nou, în zilele noastre, căci poeme precum Cântare Omului și 1907 - peisaje ar fi pe nedrept socotite opere de circumstanță, cu care poetul și-ar fi obținut reabilitarea. Ar trebui, de fapt, să vedem în ele, mai ales în vastul poem dedicat răscoalei țărănești, aceeași vână subversivă din poemele de tinerețe, același „violent sentiment de revoltă socială și metafizică”. Înclin să-i dau dreptate, dacă mă gândesc că reveneau sub pana lui Arghezi nu doar ororile plasate în perioada ultimei
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
a făcut-o Dabija a determinat un spectacol viu, dinamic și reinterpretări majore. Ca și Visul unei nopți de vară în regia lui Radu Afrim, un spectacol extrem de puternic și de coerent cu demersul propriu al regizorului, cu o amplasare vastă a acțiunii, a construcției pe limită de cuțit a poveștii sexuale și erotice, așa cum Shakespeare însuși o face în piesa lui. În noaptea de Sînziene, aburul desfrîului, al ierburilor și halucinogenelor, al sunetelor senzuale nasc desfrîul peste tot și în
Seducția iluziei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3816_a_5141]
-
se menționează în programul Mișcării Populare. Rolul Mișcării este de a promova oamenii capabili și onești Susținătorii Mișcării consideră ca fiind un pas important recâștigarea încrederii românilor în țara lor și punctează că fundația este inițiată de personalități cu "o vastă experiență politică și viață profesională", cu o reputație validată prin realizări concrete semnificative. În documentul citat se menționează că rolul Mișcării Populare este identificarea și promovarea publică a oamenilor "capabili și onești" și se face apel la implicarea elitelor. "Mișcarea
Mișcarea Populară și-a lansat pe Internet platforma politică by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/38207_a_39532]
-
intim și de memorialistică, adăugându-se numeroase eseuri, ca cele despre Tolstoi și Bălcescu, însemnări pe diverse teme, despre teatru și cinematografie, reflecții de moralist, recenzii literare. Multe dintre ele sunt simple manuscrise în proiect - altele, neterminate, piese dintr-un vast atelier pe care editoarea a considerat că e bine să le facă publice. De aici, o seamă de repetiții, de reluări ale unor idei importante, exprimate cursiv și coagulat mai ales în primul volum Memoriile mandarinului valah. Sigur, informația se
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
din România. Născut în anul 1945 la Baia Sprie, județul Maramureș, Gavril Iosif Chiuzbaian a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București, devenind ulterior doctor în drept - cu magna cum laude - al aceleiași universități. A fost un intelectual cu vaste preocupări. Alături de scrierile în domeniul dreptului, a publicat poezie, eseuri, studii istorice, fiind și autorul unor scenarii de film, informează UJR. Meritele sale au fost recunoscute prin alegerea în conducerea unor instituții științifice și culturale din străinătate (Academia „Ștefan Odobleja
Gavril Iosif Chiuzbaian, fostul ministru al Justiției, a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37694_a_39019]
-
conceput-o E. Lovinescu. Poza anonimului din 1942 nu a fost nicidecum circumstanțială, ci numai efigia ultimă a unei vechi obsesii. „Anonimii” populează universul Memoriilor lovinesciene 1, ei sunt materia discursului evocator sau coroziv prin care criticul își descrie contemporanii. Vasta frescă a vieții literare se construiește asemeni marilor tablouri istorice, cu mase de figuranți, prin aglomerarea figurilor indistincte, a celor „fără de nume”. Faptul e ușor de înțeles, nici o reprezentare a furnicarului literar nu se poate face în absența minorilor. Ceea ce
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
România: Odeon Cineplex. Hitchcock a lăsat istoriei cinematografului o filmografie din al cărei joben ies în continuare de la figuri obsedante până la țipăt de păsări terifiante, iar criticii și istoricii de film scot din el noi cărți care cadastrează acest teritoriu vast, continentul Hitchcock. Filmul lui Sacha Gervasi are pretenția să taie doar o felie din tort, însă nu atât tortul, cât cuțitul întrebuințat și incizia fină sau dacă preferăm ceva mai cinematografic „tăietura” devin importante. Felia respectivă nu este una oarecare
Psychodrame hitchcockiene by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3794_a_5119]
-
Gervasi este pe invers, nu Hitchcock își transpune universul interior în film, ci, cu concursul unui regizor optimist, lumea filmului este reproiectată pe suprafața existenței lui Hitchcock. Din punctul meu de vedere, aici se află capcana pe care o operă vastă, care oricând poate exploda într-o polisemie derutantă, este utilizată determinist pentru a explica universul lăuntric al persoanei empirice a creatorului ei. Psihanaliza este instrumentul critic privilegiat, transpunerea ei într-o narațiune edificatoare conduce la psihodrama pusă în scenă de către
Psychodrame hitchcockiene by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3794_a_5119]
-
comunice publicului certitudinile. Debutul lui Gherea, la vîrsta de 30 de ani, se înfățișează ca spectaculos și retoric. În privința evoluției imediate a societății, autorul și-a însușit total dogma marxistă. "Una din aceste concepții, cea mai adîncă și cea mai vastă, e concepția materialistă. Acum patruzeci de ani, concepția aceasta a fost formulată de Karl Marx, genialul fondator al socialismului științific, împreună cu Fr. Engels, colaboratorul său. După concepția materialistă, factorul hotărîtor în mersul istoric al omenirei n-a fost nici intelectul
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
a spațiului și timpului impuse de jeunisme, riscăm să nu mai putem trăi decât în regim de urgență și în stres, în inconstanță și superficialitate”, conchide Debray. Și, am adăuga noi, în inconsistență: jeunismul se nutrește, nu din cultura trecutului, vastă, bogată, diversă, ci din cultul prezentului, restrâns, sărac, monoton. Cel vizat pentru supunerea lui la regulile jeunismului ca la o fatalitate a timpului nostru nu e altul decât Michel Serres, despre al cărui studiu intitulat Degețica, în onoarea degetelor care
„Numai imaturul merită adorația noastră“ () [Corola-journal/Journalistic/3614_a_4939]
-
se precizează că "Fundația Mișcarea Populară este o organizație neguvernamentală. Ea depinde de sprijinul voluntar al celor care apreciază rolul organizației care activează ca instrument public al exercitării democrației participative". Este adăugat: "Mișcarea Populară este inițiată de personalități cu o vastă experiență politică și viață profesională".
Mișcarea Populară nu are bani, dar îi cere. Vezi solicitarea by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36202_a_37527]
-
drama și să pregătească tragedia. Știe că e condamnat, așa cum sunt toți cei care „au trăit prea mult cu un singur vis.” Speranța psihotică nu e, în cazul lui, decât partea de măreție a acelei hipnoze care cuprinde, periodic, umanitatea. „Vasta nepăsare” a multora din protagoniști nu poate fi contrabalansată de protagonist, deși el își asumă rolul unui Atlas purtând pe umeri un destin a cărui greutate îl va distruge. De fapt, ea l-a distrus demult. Săptămâna trecută, noua ecranizare
Așteptându-l pe Gatsby by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3621_a_4946]