9,893 matches
-
NI-E ROMÂNIA Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1328 din 20 august 2014 Toate Articolele Autorului Clopote bat a chemare, Țara-i pusă la vânzare. Străinul o năpădește, Iar ființa țării clocotește. Ce vor ei? Un colț de vatră, Să-și întindă a lor șatră. Pe români vor a-i supune, Să uite că au un nume. Legendarei noastre glie, Ștefan i-a fost chezășie. Hram purtat-a ca de frate, Înscris în eternitate. Cei ce-au vrut ca să
INIMA NI-E ROMÂNIA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364805_a_366134]
-
generalul Basta, pierzînd controlul asupra Ardealului. În scurt timp Moldova va reintra în posesia Movileștilor subordonați intereselor polone care impun în Valahia pe Simion Movilă. Mihai obține sprijinul împăratului austriac și împreună cu generalul Basta inițiază o campanie de recucerire a vetrei românești. Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601), voievodul valah, fiul unei frumoase ialomițence de la Tîrgul de Floci de la Dunăre și al lui Pătrascu cel Bun de pe Olt din neamul Drăculeștilor, îl îndepărtează pe Bathory din Transilvania, alungă apoi pe
REÎNTREGITORUL DACIEI de GEO STROE în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349443_a_350772]
-
aflau Vulcanii noroioși, și pe care momentan mă aflam și eu, mi se părea misterios și totuși foarte cunoscut. O adevărată revelație am avut, când m-am dumirit cu ce se asemăna culoarea vieții Vulcanilor noroioși: parcă era cenușa din vatra focului, așa cum am pomenit-o eu la mine acasă, când eram copil. Aveam sentimentul că mă aflu pe o vatră vie, locuită, pomostită proaspăt, așa cum gătea mama cunia, pentru sărbătoarea Paștelui! Mi-am rotit privirea de jur-împrejur, la formele de
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]
-
adevărată revelație am avut, când m-am dumirit cu ce se asemăna culoarea vieții Vulcanilor noroioși: parcă era cenușa din vatra focului, așa cum am pomenit-o eu la mine acasă, când eram copil. Aveam sentimentul că mă aflu pe o vatră vie, locuită, pomostită proaspăt, așa cum gătea mama cunia, pentru sărbătoarea Paștelui! Mi-am rotit privirea de jur-împrejur, la formele de relief nu prea îndepărtate. Un dor și un foc lăuntric a început să clocotească în mine, asemenea vulcanilor. Și ca
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]
-
nu prea îndepărtate. Un dor și un foc lăuntric a început să clocotească în mine, asemenea vulcanilor. Și ca un boboc de floare s-a desfăcut învelișul simțământului care-mi spărgea pieptul. Dumnezeule, parcă m-aș fi aflat pe o vatră de început de lume, unde străbunii mei își puseseră mâncarea la foc, în vase de lut, și o lăsaseră să fiarbă încet, pâtpâind la foc mic, iar ei dăduseră fuga, să-și mai vadă și de alte treburi, între timp
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]
-
-n brâu cu cingători colorate domol, pe sub pieptarele de culoarea mierii de mai, pieptare cu chenare cafenii și cărămiziu deschis. Voinici și plini de viață, păreau rupți din stâncile ce alcătuiau munții! Sosise ceasul să se adune la mesele dimprejurul vetrei, mese făcute din dealurile pe care și le șlefuiseră anume, mese uriașe la care să aibă loc cu toții, ei, dragii mei străbuni! IOANA STUPARU București Referință Bibliografică: VULCANII NOROIOȘI , de IOANA STUPARU / Ioana Stuparu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VULCANII NOROIOŞI , DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349498_a_350827]
-
citit recent cartea Vis vegetal a neprețuitei poete Magda Isanos, apărută la Ed. Nico, Tg.- Mureș, sub patronajul editorului și poetului Nicolae Băciuț, carte de poezii care a apărut datorită Domniei Sale, prin întâlnirea cu Elisabeta, fiica Magdei Isanos, grație revistei Vatra veche. Această carte de poezii a dat o strălucire aparte la Festivalul Ana Blandiana, ediția a-III- a din iunie, 2014, Brăila, cum de altfel și poeziile poeților George Bacovia, Gellu Naum, Nicolae Băciuț, Ana Blandiana. Lumea cuvintelor Magdei Isanos, aromată
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
mâțelor lui Nică torcălăul... În apropiere de Tg. Neamț, un scurt popas la Humulești, aici unde a văzut lumina zilei Nică a Petrei, cel care avea să devină clasicul literaturii române Ion Creangă. „La casa părintească din Humulești, la prichiciul vetrei cel huruit, unde lega mama o sfară cu motocei de crăpau mâțele jucându-se cu ei...” cu ferestrele pline de mușcate în floare, călcam pe urmele copilului de 11 ani cât aveam și eu atunci când am avut „un noroc chior
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
ploi, Că e semănat de noi! Grâul în brazdă să crească Și-n spic să se aurească! S-aveți în anul ce vine, Hambarul plin, pentru pâine. Ogor cu spice bogate Pentru mese-mbelșugate, Pâinea să o rumenească Doar pe vatră strămoșească! Să vă intre în hambare, Grâul pentru bunăstare! De noi să vă amintiți Întru mulți ani fericiți! Iar la Anul, când venim, Fericiți să vă găsim! Cu pâine caldă pe masă Și vin de viță aleasă. Trageți brazdă măi
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
în mod premeditat. Institutul - Biblioteca Română din Freiburg a constituit, dincolo de ori ce fel de insinuări partizane, un cadru de interferență și referință a acțiunilor și atitudinilor ce au confruntat exilul și emigrația noastră în ansamblu, dovedindu-se totodată o vatră de cultură și spiritualitate românească autentică. În perioada îndelungatei și controversatei tranziții, prețiosul său fod documentar a fost asaltat de feluriți emisari, „studenți”, „cercetători” și reprezentanți ai noilor institute, fundații și întocmiri create și întreținute cu fonduri generoase de către cei
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
din lemn și icoane pictate pe sticlă. Ouă încondeiate, pictate sau cu motive decorative din mărgele și icoane pe glajă Ouăle de Paște (ouă de găină, de rață, de gâscă și de struț) aduse de meșterii încondeietori Saghin Ecaterina din Vatra Moldoviței, sau de Ileana Hutopilă din Ulma, cele pictate ale rădăuțeanului Florin Bejinari, sau ouăle cu motive decorative din mărgele realizate de Elena Gheorghian din Suceava s-au aflat printre produsele cele mai întrebate de cumpărători. Icoanele pe sticlă, executate
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
în: Ediția nr. 1448 din 18 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului O, CE IARNĂ! Vântul suflă în amiază Într-o ruginită goarnă Și pe sate se așază; O, ce iarnă! Se ascund copii în case, Crește neaua pe coline, Pe vatră pâinea miroase; O, ce bine! Gerul iute croșetează La ferestre flori de gheață, Mâțele pe pat visează; O, ce viață! Șușotesc la sobă fete, Mama ceai călduț le toarnă, Ele-și spun niște secrete; O, ce iarnă! Referință Bibliografică: O
O, CE IARNĂ! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349690_a_351019]
-
cunoscuți lumii germano-gotice pe 55 dintre cei mai luminați creatori, intru Logos-ul valaho-getic - Logos zburătăcit (prin vorbitorii săi), de viforul vremilor, în toate colțurile bătrânei Terre, până la „capătul lumii”: unii își au (deja) casă și Duhul liniștite chiar lângă vatra gotico-germană (Adalbert Gyuris, Viorel Băetu, Mihaela Claudia Pop, Michael Cutui etc.) - alții, cu spor (nu-n van!) mâna-și „luneca pe Lira” ceva mai depărtișor... - înșirându-și rănile Diasporei din Spania (Gabi Sonnenberg) și Anglia (Ionela Flood, John Gardner...), până în
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
până în U.S.A. (Florentin Smarandache, Virgil Ciucă, Stelian Platon), Canada (Elenă Buică, Iacob Cazacu-Istrate...), Australia (Mihaela Cristescu)... Sunt prezente, firește, în această luptă pentru afirmarea Logos-ului Valah, si multe nume cunoscute, ale unor creatori consacrați (rămași în bătaia văpăilor Vetrei Strămoșești!) din România, dar și din ultragiata Moldova de pește Prut: Doina Postolache, Tatiana Dabija („Rep. Moldova”), Victor Burde (Albă Iulia), Victorița Duțu, Emil Lungeanu și Ștefan Lucian Mureșanu (București), Mizgan Gheorghe (Bistrița Năsăud), Laurian Lodoabă și Liliana Ardelean (Timișoara
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
păgân ... - dar bun meșteșugar într-ale stihului!) - este domnul VIRGIL CIUCĂ, New York/SUA: “Popor român, urmaș de daci,/Trezește-te din amorțire,/ Nu mai cerși la sfinți și vraci,/Aspiră la reîntregire ( ... Ține visul unirii treaz,/Recheamă-ți oastea de la vatră” (cf. Apel pentru reîntregire). La fel de vehement, de înflăcărat de gândul Patriei și Neam - dar profund religios și intens liric, raportat la ... “predecesorul” sau (între paginile antologiei), Virgil CIUCĂ ... - domnul IACOB CAZACU-ISTRATI, Toronto/CANADA: “Doamne, stii tu cine domnește azi în
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
necunoscând vreun termen care să o denumească. Dar mai bine să o botez, simplu, silvoițarnița ori magiunarnița. Gospodarul săpa un șanț să zicem de doi metri lungime, un metru lățime și tot un metru adâncime. La un capăt se săpa vatra pe care se așeza căldarea. Sub căldare firește se făcea focul. La capătul opus căldării se modelau scări tot de pământ, pe care stătea omul. Sistemul de învârtit era format dintr-un X de lemn care era fixat pe fundul
MIGDALE DULCI-AMARE (7): „ÎN FIECARE ZI MI-E DOR DE MINE, SAU CUM SE PREPARĂ SILVOIŢUL!” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349685_a_351014]
-
2-a a „Punților de lumină” (21 iunie a.c.), proiect pe care l-am inițiat și îl susțin la Târgu-Mureș, cu ajutorul unor prieteni de nădejde și de calitate excepțională, prietenul Miron Manega mi-a încredințat manuscrisul cărții „Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate”, frumoasă și demnă de laudă lucrare de licență (datând din 2003, autorul pregătindu-și, în prezent, doctoratul) a starețului Teoctist Moldovanu, pe care am parcurs-o cu interes și încântare, și pe care, împreună cu scriitorul și editorul Dr.
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
a spus un înger odată: Poeții nu mor niciodată! Chiar dacă azvârle nebunul în capul lor cu vreo piatră, Tramvaiul pe șine de-i calcă, de mână-i trage o fată Și se duc undeva,-ntr-un cătun, s-aprindă focul în vatră. Numai că, uneori, prea suferinzi de-atâta întristare, Se dezbracă de lut și, prea ușori fiind, se înalță la cer. Apoi nu mai pot să coboare și noi citim prin ziare: Ne mor poeții!” Dar cui îi mai pasă de
MI-A SPUS UN ÎNGER ODATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350420_a_351749]
-
chibrituri, a prins-o cu mare greutate între degetele-i noduroase, fiindcă mâinile nu-l ascultau: îi tremurau așa de tare, că a scăpat multe bețe pe jos până când a reușit să aprindă lampa de pe polița din dreptul ferestrei. Pe vatră se mai vedeau câțiva tăciuni care se încăpâțânaseră să ardă ultimile cioturi din niște buturugi de salcâm rămase sub pirostriile, pe care era așezat ceaunul de tuci, în care-și făcuse o amărâtă de mămăligă, și mâncase de seară... cu
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
cufundat în bezna nopții, iar pleoapele se deschideau din ce în ce mai greu. Scăpă țigara dintre degete și, deodată, prin întuneric, i se păru că Leana s-a desprins din perete și a venit lângă el. Părea că se așezase deasupra tăciunilor de pe vatră, chiar în fața lui. „Ia uită-te la drăcia dracului!... N-o fi arzând-o dogoarea tăciunilor?” Leana îl privea cu ochii înegurați de tristețe, fără să-i fie plini de lacrimi, cum îi avusese în ultima perioadă, până a pleca
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
Una făcea ce făcea și mă ciocănea în frunte Tac tac tac prietenește Este ora să bei o tabletă de Histazol Tac tac tac în creier și peste copac În pământ străin IEȘIREA PATRIEI DIN VISE Mai înainte aceasta era vatră Unde se întindeau masa și cântecul Unde creșteau copiii Se țeseau vise O Fitore un Ilir o Shpresa Și o Patrie mică Ei sunt acum undeva în Kiruna Au devenit mai fragili Mai apatici Și în vise poartă spaima Deșerturilor
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
Se țeseau vise O Fitore un Ilir o Shpresa Și o Patrie mică Ei sunt acum undeva în Kiruna Au devenit mai fragili Mai apatici Și în vise poartă spaima Deșerturilor albe Patria nu o mai amintește nimeni Chiar acea vatră Cu fundamente care țin Peste numele lor între secole COPILUL DE CRISTAL Eu mișc mâna El mâna Eu strâng fălcile El fălcile O, Dumnezeule Ai fost copil de cristal Dar de ce pe mama o doare Așa de mult UN AVERTISMENT
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
lumina cunoștinței în cetățile Iudei. Sfântul Iacov, fratele Domnului, a fost primul episcop în Ierusalim și după martirizarea lui de către necredincioși, Ierusalimul a fost distrus de romaniii conduși de Tit și Vespasian. Credincioșii risipiți care încotro, s-au reîntors la vetrele lor și viața și-a reluat mai departe curgerea sa. Atunci ucenicii care mai rămăseseră în viață, împreună cu cei care după trup erau rudeniile Domnului, s-au adunat și l-au ales pe Simeon ca al doilea epsicop al Ierusalimului
SFÂNTUL SIMEON, RUDA DOMNULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349052_a_350381]
-
instalare”. „E bună , ești angajat!” A ucenicit acolo dar ulterior, un vecin, fochist pe o locomotivă cu aburi, i-a propus să-l ducă să se angajeze la mină, unde se câștiga mai bine. Angajările se făceau la Întreprinderea Minieră Vatra Dornei, dar când s-a prezentat a fost respins pentru că nu avea încă vârsta de 18 ani. S-a rugat, a plâns și cineva l-a trimis la director, un om promovat dintre muncitori, care l-a măsurat cu privirea
ZIARIST DIN '59 de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349043_a_350372]
-
cei care căutau un „corespondent voluntar” pentru ziarul militar „Înainte”. A primit legitimație și ordin de serviciu permanent și putea umbla prin oraș fără grijă. Făcea și deplasări ajungând pe la Slatina, sau Caracal. În anul 1959 a fost lăsat la vatră și s-a reîntors la Suceava. Viața de gazetar Când aștepta să i se elibereze livretul, a fost contactat de cineva de la Secția de presă a Regiunii de Partid Suceava, care i-a dat o recomandare pentru redacția ziarului „Zori
ZIARIST DIN '59 de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349043_a_350372]