1,983 matches
-
sarcini tehnice în care nu intră considerentele morale, politica internațională ar trebui să ia în considerare drept unul dintre scopurile sale legitime reducerea drastică sau chiar eliminarea populației unei națiuni rivale, a liderilor săi militari și politici cei mai de vază și a celor mai abili diplomați. Iar atunci când politica internațională era privită exclusiv ca o tehnică, fără o semnificație morală, având scopul de a menține și de a câștiga puterea, asemenea metode erau folosite fără scrupule morale și ca un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
continentul european, care putea fi folosit pentru întărirea aliaților Germaniei în dauna aliaților Franței. La baza acestor interpretări divergente ale standardelor de dreptate și ale principiilor politice regăsim modelul simplu al politicii internaționale. Franța, în calitatea sa de membru de vază al guvernului internațional al Ligii Națiunilor, și-a subordonat toate eforturile politice dorinței sale prevalente de a menține statu-quoul din 1919. Acest statu-quo însemna hegemonia Franței pe continentul european. Marea Britanie a crezut că-și poate recâștiga influența și controlul pe
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
lungul secolului al XIX-lea. În acest scop, a încercat să recreeze configurația de putere care a existat pe parcursul acelei perioade: o balanță a puterii continentale, menținută în echilibru de Marea Britanie. Astfel, eforturile ei politice, în calitate de al doilea membru de vază al guvernului internațional al Ligii Națiunilor, erau îndreptate către subminarea, în anumite limite, pe care Marea Britanie credea că le poate controla, a statu-quoului din 1919. Acest scop al politicii externe britanice putea fi atins doar prin slăbirea Franței. Acest conflict
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nefericit. Ținuta, accentul, Înfățișarea fizică, totul Îi trădează. Nu pot face abstracție de antecedentele lor. Conversațiile la care sunt invitați nu-i fac decât să fie și mai conștienți de distanța care Îi separă Încă de clasele cele mai de vază. Îndoielile care Îi chinuie nu sunt niciodată cu totul exorcizate. Pe de altă parte, camarazii de odinioară Îi indispun, poate, iar plăcerile cele mai simple le scapă printre degete. Coexistența mai multor subculturi creează așadar probleme, cu atât mai mult
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
alb al ei, dându-i ocoale nesfârșite, de parcă l-ar fi șlefuit, precum un maâtre bimbelotier, concavitatea sidefie a unei scoici, a unui ghioc. — Bănuiți, domnule profesor, îl întrebă Nora, arțăgoasă, pe Vasile, de ce crapă din senin un vas, o vază, o cană albă de cacao velină ca o caolină, un pahar, o cupă de șampanie, o ceașcă de cafea de Saxa?... Cafea de Saxa, întrebă perfid Vasile. „Vindem paturi de copii de fier”?! Sunteți pedant ca un profesor; știm și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
profesor; știm și noi că mai corect ar fi o ceașcă de Saxa de cafea. În orice caz, sexologia vă prinde mai mult decât... saxologia! Astfel încât sunt nevoită să repet: bănuiți, domnule profesor, de ce crapă din senin un vas, o vază, o cană albă de cacao velină ca o caolină, un pahar, o cupă de șampanie, o ceașcă de cafea de Saxa?... — ?! — Deoarece nu prea ne crapă obrazul de rușine, nouă: liotei noastre, vreau să zic, de atomistici fără Dumnezeu sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
sa cu entitatea/proprietatea calificată/descrisă este mediată de nominalul (lexicalizat sau nu) care denumește acea entitate/proprietate. Adjectivul nu își poate verifica sau valoriza trăsăturile "direct" prin raportarea la un obiect descris. În enunțul E frumoasă, rostit cu privire la o vază prezentă în context, avem un acord "deictic". Acest acord nu este direct, prin raportare la obiectul descris, ci mediat de substantivul vază, care este de genul feminin. Acordul nu este niciodată pur semantic, ci mediat de sintaxă. Dată fiind natura
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
verifica sau valoriza trăsăturile "direct" prin raportarea la un obiect descris. În enunțul E frumoasă, rostit cu privire la o vază prezentă în context, avem un acord "deictic". Acest acord nu este direct, prin raportare la obiectul descris, ci mediat de substantivul vază, care este de genul feminin. Acordul nu este niciodată pur semantic, ci mediat de sintaxă. Dată fiind natura relațională a adjectivului și a verbului, care, prototipic, "exprimă ceva despre o entitate desemnată de un nume", valorile trăsăturilor lor sunt întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ziua de la vecini. c. Muzee și expoziții e / *sunt (ceea) ce vreau să vizitez. Dacă N1 plural este articulat definit, el impune acordul verbului-predicat, dar cu o anumită intonație este destul de acceptabil și acordul la singular: (46) a. Trandafirii din vaza roșie sunt / ?e ceea ce mi-a adus Ion de ziua mea. b. Zgomotele sunt / ?este ceea ce mă deranjează la vecini. c. Muzeele și expozițiile sunt / ?e ceea ce vreau să vizitez. Acordul la singular este la fel de acceptabil precum cel la plural
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ceea ce vreau să vizitez. Acordul la singular este la fel de acceptabil precum cel la plural dacă pronumele relativ este precedat de pronumele cuantificator tot, care subliniază caracterul de singular al termenului postcopulativ, având și un caracter rezumativ: (47) a. Trandafirii din vaza roșie sunt / e tot ceea ce mi-a adus Ion de ziua mea. b. Zgomotele sunt / este tot ceea ce mă deranjează la vecini. c. Muzeele și expozițiile sunt / e tot ceea ce vreau să vizitez. Dacă N1 la plural este însoțit de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un măr. b. Ion mănâncă o pară și Dan un măr. (139) a. *Ion o sticlă de vin, dar Andrei a adus tortul. b. Ion a adus o sticlă de vin, dar Andrei tortul. (140) a. Dan nu a dat vaza Mariei, ci cartea Andreei. b. *Dan nu vaza Mariei, ci a dat cartea Andreei. c. ?Dan nu vaza Mariei, ci cartea Andreei a dat-o. d. ?Nu vaza Mariei, ci cartea Andreei a dat-o Dan. (141) a. ? Nu Dan
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Dan un măr. (139) a. *Ion o sticlă de vin, dar Andrei a adus tortul. b. Ion a adus o sticlă de vin, dar Andrei tortul. (140) a. Dan nu a dat vaza Mariei, ci cartea Andreei. b. *Dan nu vaza Mariei, ci a dat cartea Andreei. c. ?Dan nu vaza Mariei, ci cartea Andreei a dat-o. d. ?Nu vaza Mariei, ci cartea Andreei a dat-o Dan. (141) a. ? Nu Dan Mariei, ci Ion Andreei i-a dat florile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dar Andrei a adus tortul. b. Ion a adus o sticlă de vin, dar Andrei tortul. (140) a. Dan nu a dat vaza Mariei, ci cartea Andreei. b. *Dan nu vaza Mariei, ci a dat cartea Andreei. c. ?Dan nu vaza Mariei, ci cartea Andreei a dat-o. d. ?Nu vaza Mariei, ci cartea Andreei a dat-o Dan. (141) a. ? Nu Dan Mariei, ci Ion Andreei i-a dat florile. b. Nu Dan a dat florile Mariei, ci Ion Andreei
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sticlă de vin, dar Andrei tortul. (140) a. Dan nu a dat vaza Mariei, ci cartea Andreei. b. *Dan nu vaza Mariei, ci a dat cartea Andreei. c. ?Dan nu vaza Mariei, ci cartea Andreei a dat-o. d. ?Nu vaza Mariei, ci cartea Andreei a dat-o Dan. (141) a. ? Nu Dan Mariei, ci Ion Andreei i-a dat florile. b. Nu Dan a dat florile Mariei, ci Ion Andreei. Elipsa de la dreapta la stânga pare să fie acceptabilă doar pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
conjuncționale cu un sens comparativ care pot fi folosite pentru coordonarea copulativă. În grupul nominal ele se folosesc mai ales în enumerări (în special precum și; ca și și la fel ca și sunt mai rare în GN): (258) Cumpăr o vază, o masă ca și / precum o statuie antice. Fiind o coordonare copulativă, sunt aceleași probleme de acord ca la coordonarea prin și. Aceste locuțiuni fac ca interpretarea colectivă (un singur referent) a sintagmei coordonate să fie mai puțin acceptabilă: (259
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
club aseară. 11) Sateliții și avioanele au fost ............................ (avariat) în urma exploziei solare. 12) Sacul și toporul sunt ...................... (ascuns) în pod. 13) Dolarii și lirele sunt .......................... (ținut) de bunicul sub saltea. 14) Nasul și ochiul victimei fuseseră ..................... (sfârtecat) de urs. 15) Vazele și trandafirii de la petrecere au fost ........................ (adus) de Ion. 16) Ardeiul și merele au fost ...................... (cumpărat) direct de la producător. 17) Pantalonii și paltonul erau ............................ (asortat) unul cu celălalt. 18) Femeia și copacul au fost ......................... (pictat) de Rubens în trei tablouri
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ritter (1993) pentru limbile romanice, în general. 158 În această reprezentare, t = urmă (cf. engl. trace), Mod = modificator. 159 Aici sunt incluse și sintagmele coordonate n.sg. + n.sg. 160 Diferența dintre (i) și (j) se poate datora termenilor aleși pentru (i): Vazele și trandafirii de la petrecere au fost aduse / aduși de Ion. Aici, al doilea termen coordonat este separat de verb printr-un modificator prepozițional, care se referă la ambii conjuncți, ceea ce ar putea bloca regula acordului cu cel mai apropiat conjunct
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Smith este asemănătoare cu cea propusă de Levin și Rappaport Hovav (1995), conceptele folosite de cele două autoare fiind cauzare externă și cauzare internă. Diferența dintre acestea, comentează Matsuzaki (2001: 79), este aceea că o propoziție ca The vase broke ' Vaza s-a spart' este interpretată de Smith ca "vaza se poate sparge fără intervenția unei cauze", iar de Levin și Rappaport Hovav (1995: 93), astfel: "cunoașterea noastră asupra lumii ne spune că vaza nu se putea sparge fără o cauză
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Rappaport Hovav (1995), conceptele folosite de cele două autoare fiind cauzare externă și cauzare internă. Diferența dintre acestea, comentează Matsuzaki (2001: 79), este aceea că o propoziție ca The vase broke ' Vaza s-a spart' este interpretată de Smith ca "vaza se poate sparge fără intervenția unei cauze", iar de Levin și Rappaport Hovav (1995: 93), astfel: "cunoașterea noastră asupra lumii ne spune că vaza nu se putea sparge fără o cauză externă". În aceeași linie, concepte precum cauzare balistică (cauza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că o propoziție ca The vase broke ' Vaza s-a spart' este interpretată de Smith ca "vaza se poate sparge fără intervenția unei cauze", iar de Levin și Rappaport Hovav (1995: 93), astfel: "cunoașterea noastră asupra lumii ne spune că vaza nu se putea sparge fără o cauză externă". În aceeași linie, concepte precum cauzare balistică (cauza este impulsul inițial pentru declanșarea acțiunii verbului − send 'a trimite') vs cauzare controlată (cauza este responsabilă atât pentru declanșarea procesului, cât și pentru desfășurarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
contact/the word record '(lit.) (El) a rupt promisiunea/contractul/recordul mondial' *His promise/the contact/the word record broke '(lit.) Promisiunea/contractul/recordul mondial s-a rupt'. Koontz-Garboden (2009: 90−91) comentează exemple de același tip: The vase broke ' Vaza s-a spart' * His promise broke ' Promisiunea lui s-a spart/rupt'. Explicația pentru diferența dintre cele două exemple este că promisiunile, contractele etc. pot fi rupte numai de către agenți, nu și de instrumente, forțe naturale etc., situație în care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un subeveniment cauzator și unul central. Deși mulți cercetători sunt de părere că evenimentele denotate de ergativele intranzitive apar fără intervenția unui agent, într-un exemplu ca: Tom hit the vase with a bat, and it broke ' Tom a lovit vaza cu un băț și aceasta s-a spart', spargerea vazei nu a fost spontană. Prin urmare, agentul există la nivel semantic și în cazul ergativelor, dar este invizibil în sintaxă. Matsuzaki (2001: 41) arată că diagnosticele inacuzative reflectă faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de părere că evenimentele denotate de ergativele intranzitive apar fără intervenția unui agent, într-un exemplu ca: Tom hit the vase with a bat, and it broke ' Tom a lovit vaza cu un băț și aceasta s-a spart', spargerea vazei nu a fost spontană. Prin urmare, agentul există la nivel semantic și în cazul ergativelor, dar este invizibil în sintaxă. Matsuzaki (2001: 41) arată că diagnosticele inacuzative reflectă faptul că distincția dintre inacuzative și inergative este codificată sintactic, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu epistola). Caută să mă servească chiar mai mult decât m aș fi putut aștepta de la cineva. De multe ori nici nu e nevoie să mai aprind lampa de gaz căci ei singuri îmi gătesc la soba lor. Florile din vază sunt în permanență proaspete. Mi-am adus aminte că pe vremuri, când aveam mai multe posibilități iubeam și eu florile, dar acum nu mai am timp să mă gândesc la ele. Le miros, le privesc din fugă și le admir
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
azbociment, ciment fibrocelulozic etc. Panouri, blocuri și produse analoage din fibre vegetale, paie sau deșeuri din lemn, aglomerate cu substanțe adezive minerale. 2666 Fabricarea altor elemente din beton, ciment și ipsos Alte produse din beton, ciment și ipsos (statui, bazoreliefuri, vaze și ghivece de flori etc.). 267 Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei 2670 Tăierea, fasonarea și finisarea pietrei Tăierea, fasonarea și prelucrarea pietrei și marmurei destinate construcțiilor de clădiri, construcțiilor de monumente funerare, de drumuri și pentru alte aplicații. Prelucrarea pietrei
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]