3,889 matches
-
-Te, răsăritu-nvierii! Primește-ne la ospățul divin / Să ne bucurăm în fiece rană / Cu har, tămăduire și hrană, / Bucură-Te, pâinea bunătății,-Amin! (Prinos de lumină și har. Ed. Agora, Iași-1995) Ioan Alexandru Marele poet creștin vine pe lume în veșmântul ortodox de nea brodat cu colinde în Noaptea Albă dumnezeiască a Nașterii Sfântului Prunc, în Topa Mică a Clujului la hotarul anului 1941. Licențiat în Filologie, aprofundează studiile postuniversitare de filologie clasică (greacă și hebraică), istoria artei, filosofie și teologie
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
măreția lui. La paginile 371-372 lucrurile sunt tranșate clar: pro sau împotriva icoanelor. Și, în vreme ce are loc aceasta dezbatere pe viața și pe moarte: Doar, Constantin, fiul basilissei se arăta plictisit jucându-se absent cu pietrele prețioase ale bogatului său veșmânt. Finalul cărții însă ne trimite în cu totul altă parte, dincolo de mizeria umana , fie ea și în numele credinței : Gândurile mă purtau iar spre Bizanțul iubirii mele (Irina n.n.), spre cei alături de care am trăit atâția și atâția ani. Și mi
DESPRE ADEVĂR , SENTIMENTE ŞI CANOANE ISTORICE de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377966_a_379295]
-
amintesc oglinda fermecată pe care fata negricioasă mi-o punea în ochi. Nu mai vedeam nimic. Ce nemișcat e soarele și noi ne tot rotim fără un rost. De marionete nu are nevoie nici Demiurgul. Unde ne sunt divinii în veșminte omenești? Străbați un drum, apoi un altul, te rătăcești și nu mai știi niciunul. Cum îmi clipește fata din oglindă. Mai știm noi ce-i mirarea? Noi care știm de toate și nimic. Mai știm ce-i îndoiala? Noi ne
FOARTE CONFUZ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376381_a_377710]
-
o aură de om cumpătat și sever cu sine însuși dar și cu alții, cu o constituție militară robustă și o alură pe care el și-o dorea impecabilă în ochii tuturor, dublate de o atenție excesivă pentru detalii precum veșmintele, podoabele, încălțămintea, armele, frizura sau unguentele și pomezile pe care le folosea. Acum procuratorul stătea aparent calm în jilțul său privindu-și soția. Claudia Procula îmbrăcată într-o rochie albastră, simplă, cu capul semiacoperit de un voal din purpură de
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376369_a_377698]
-
acestui timp nu ca cerul lor de-arginți și cenușă trezire din moarte mustrările Tale cum câmpia-nsetată fulgere vestitoare primește de ploaie și rod de voi și alerga nebunește în ochii cuminților Tu singur știi Părinte și-n tăcerea veșmânt de cuvinte aștepți mai înainte acasă pe sărmanul rătăcit călător. Referință Bibliografică: Rezemat pe Timpul Învierii / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2323, Anul VII, 11 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
REZEMAT PE TIMPUL ÎNVIERII de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376598_a_377927]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > SPRE ȘCOALĂ, ÎN PRIMA ZI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului SPRE ȘCOALĂ, ÎN PRIMA ZI Și-a pus veșminte galbene, cu fală Pădurea toamna-n ramurile sale, Din cele patru puncte cardinale, Copiii vin în pâlcuri azi la școală. Au haine noi și fețe zâmbitoare, Gesticulează mult, cu voioșie, În mintea lor vacanța-i încă vie Cu munții și
SPRE ŞCOALĂ, ÎN PRIMA ZI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375831_a_377160]
-
Credinta > PSALMUL 80 Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ia aminte, Sfânt Păstor, De cucernica Ta turmă Și ascultă-i cu-ndurare Rugăciunea de pe urmă. Tu ce stai pe heruvimi În veșmânt strălucitor Luminează cu putere Și ne vino-n ajutor. Până când, slăvite Doamne, Te vei mânia pe noi Și ne vei lasa jertfelnic În durere și nevoi. Până când ne vi fi pâinea Tot cu lacrimi frământată Până când vom bea potirul În
PSALMUL 80 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375875_a_377204]
-
mei vă împletesc Și vă-nvelesc cu țărm de flori. Mi-e dor, îmi este așa dor, căci vremile mă rătăcesc. V-aș căuta după zăvor, să vă sărut nepământesc. Noroc că timpu-i limitat și drumul este mai îngust. De sub veșmânt încorsetat, un strigăt va zâmbi vetust. Se va-nălța fără popas în lumea care pare vis. Când viața nu mai are ceas, m-oi dezrobi de compromis. Referință Bibliografică: Styx / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1633, Anul
STYX de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375934_a_377263]
-
fiindcă ești surâzătoare, plină de farmec și de gingășie, de acum te vei numi Primăvara! Cu bunătatea și priceperea ta, vei readuce natura la viață. Cum ești talentată la pictură, o vei putea împodobi în culori pastelate, îi vei țese veșminte dantelate și parfumate. În timpul domniei tale, vor fi doar râsete și voie bună. Toți te vor iubi pentru darurile tale și te vor aștepta întotdeauna cu multă dragoste. Fiica i-a mulțumit tatălui pentru încrederea acordată, promițându-i că își
REGELE TIMP ȘI FIICELE LUI de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375919_a_377248]
-
ultimei sale fiice: - Draga mea, cu toate că ești mofluză și plângăcioasă, te iubesc la fel de mult ca pe surorile tale! După firea ta mohorâtă, de acum vei purta numele Toamna! Tu vei coordona vânturile, vei uda pământul și vei dezbrăca natura de veșminte! Ai grijă însă, înainte de toate, lasă pământul să-și ofere roadele și să își ascundă semințele în cămările-i călduroase! Astfel, el se pregătește pentru somnul de iarnă! După ce toate acestea se vor termina, te vei putea pune cât vrei
REGELE TIMP ȘI FIICELE LUI de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/375919_a_377248]
-
păstrată în arhiva Schitului Prodromu: "Eu, Iordache Nicolau, zugrav din orașul Iași, am zugrăvit această Sfântă Icoană a Maicii lui Dumnezeu, cu însăși mâna mea, și în vremea lucrului a urmat o minune preaslăvită, în modul următor: După ce am terminat veșmintele, după mesteșugul zugrăvirii mele, m-am apucat să lucrez fața Maicii Domnului și a Domnului nostru Iisus Hristos; iar după ce am dat gata mâna întâia și a doua, apucându-mă de noapte ca să termin de zugrăvit, privind eu la chipuri
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
Coriolan Păunescu, o încoronare a aportului său publicistic, din sfera literaturii române. Ea constituie rodul predilect, expresia elocventă a unor stări de efuziune și de interogație, de meditație, de contrarietate, de introspecție, dar și de cutezanță a gândului, încorporat în veșmintele versului clasic, tradiționalist și, totodată, modern și liber. Recentul volum al talentatului și reputatului poet Coriolan Păunescu, ca manieră de exprimare, este relativ compozit, după cum remarcă și George Lateș, autorul Cuvântului Înainte. Interpretând valoric, putem afirma că autorul volumului dispune
ÎN LOC DE RECENZIE INTEROGAȚIE FINITĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375965_a_377294]
-
mei vă împletesc Și vă-nvelesc cu țărm de flori. Mi-e dor, îmi este așa dor, căci vremile mă rătăcesc. V-aș căuta după zăvor, să vă sărut nepământesc. Noroc că timpu-i limitat și drumul este mai îngust. De sub veșmânt încorsetat, un strigăt va zâmbi vetust. Citește mai mult -gând îngerilor din vânt-Ne-om regăsi vreodată-n cer,părinții mei fără liman? Într-un vertij cu mult mistersau este-o-nchipuire-n van?E bine-acolo între norisau locuiți tot pământean?Sunteți
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
Cu frații mei vă împletescși vă-nvelesc cu țărm de flori.Mi-e dor, îmi este așa dor,căci vremile mă rătăcesc.V-aș căuta după zăvor,să vă sărut nepământesc.Noroc că timpu-i limitatși drumul este mai îngust.De sub veșmânt încorsetat,un strigăt va zâmbi vetust.... XXIII. ÎNTRE TINE ȘI MINE, EL, de Carmen Popescu, publicat în Ediția nr. 1587 din 06 mai 2015. Mulțumesc din suflet domnului Viorel Gongu, pentru prezentarea plină de căldură a volumului "Între Tine și
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
viață” deoarece „sensul vieții are un sfârșit”. Sunt și momente când poetul trece de la o stare de pesimism la optimism, de la tristețe la voioșie, la speranță: „Sunt liber, fericiri mă inundă, / Beatitudini cresc mereu / Când ud cu-ale mele lacrimi / Veșmântul lumii din sufletul meu.” Ca o obesesie revine adesea amintirea copilăriei că: „orice suflet / E-un suflet de copil”, odată cu dorul de locurile natale: „Mi-e dor ca să umblu prin păduri surâzând, / S-aud cum frunzele sub picioare se sfâșie
TAINICA SIMŢIRE SAU PELERINAJ SPRE ABSOLUT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376642_a_377971]
-
acestui timp nu ca cerul lor de-arginți și cenușă trezire din moarte mustrările Tale cum câmpia-nsetată fulgere vestitoare primește de ploaie și rod de voi și alerga nebunește în ochii cuminților Tu singur știi Părinte și-n tăcerea veșmânt de cuvinte aștepți mai înainte acasă pe sărmanul rătăcit călător. Citește mai mult ce foc proaspăte luminaTa Doamnenu ca mierea de rogojinăa furilor acestui timpnu ca cerul lorde-argințiși cenușătrezire din moarte mustrările Talecum câmpia-nsetatăfulgere vestitoareprimeștede ploaie și rodde voi și
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
sărmanul rătăcit călător. Citește mai mult ce foc proaspăte luminaTa Doamnenu ca mierea de rogojinăa furilor acestui timpnu ca cerul lorde-argințiși cenușătrezire din moarte mustrările Talecum câmpia-nsetatăfulgere vestitoareprimeștede ploaie și rodde voi și alerganebuneșteîn ochii cumințilorTu singur știi Părinteși-n tăcerea veșmânt de cuvinteaștepți mai înainteacasăpe sărmanul rătăcitcălător.... VI. MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2321 din 09 mai 2017. O lucrare de un interes deosebit pentru toți cei care doresc
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
orizontul cum cadecum până la ceruri multe plaseși cupole de sticlăiarnă de iarnăvor trebuisparte.... XXIX. SIMPLITATE, de Alexandru Mărchidan , publicat în Ediția nr. 2148 din 17 noiembrie 2016. nu sunt de prisos frunzele rătăcite prin noiembrie ne vom face din ele veșminte s-acoperim timpul pierdut tristețile adunate uitarea că pământul are lacrimi pe care le leagă de trunchiuri puternice și-apoi le risipește nu sunt de prisos frunzele înecate ca memoria în amintiri ne vom face din ele veșminte să le
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
din ele veșminte s-acoperim timpul pierdut tristețile adunate uitarea că pământul are lacrimi pe care le leagă de trunchiuri puternice și-apoi le risipește nu sunt de prisos frunzele înecate ca memoria în amintiri ne vom face din ele veșminte să le purtăm acolo unde nu se cunoaște destrămarea. Citește mai mult nu sunt de prisosfrunzele rătăciteprin noiembriene vom face din ele veșmintes-acoperim timpul pierdut tristețile adunateuitarea că pământul are lacrimi pe carele leagă de trunchiuri puterniceși-apoi le risipeștenu sunt
ALEXANDRU MĂRCHIDAN [Corola-blog/BlogPost/376603_a_377932]
-
minunată) și bucuria adusă în casele oamenilor: „Noaptea asta Sfântul Domn Isus /Bucurie mare ne-a adus.” (Colindul clopotelor) Cu excepția lui Irod care-i dorește moartea, oamenii se bucură de nașterea Mântuitorului, îi vin în ajutor și îi fac daruri: veșminte „Să facă din pielea lui /Veșmânt frumos Domnului” (Am venit să colindăm) , „steble albe de flori,/ Și-o oaie cu miel prior” (Închinarea păstorilor). În general, atitudinea lor este de venerație: „Fie-n veci mărit /Să vă bucurați/ Și să
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
oamenilor: „Noaptea asta Sfântul Domn Isus /Bucurie mare ne-a adus.” (Colindul clopotelor) Cu excepția lui Irod care-i dorește moartea, oamenii se bucură de nașterea Mântuitorului, îi vin în ajutor și îi fac daruri: veșminte „Să facă din pielea lui /Veșmânt frumos Domnului” (Am venit să colindăm) , „steble albe de flori,/ Și-o oaie cu miel prior” (Închinarea păstorilor). În general, atitudinea lor este de venerație: „Fie-n veci mărit /Să vă bucurați/ Și să-l lăudați” (Lerui mărului). În universul
SACRU ŞI PROFAN ÎN COLINDA RELIGIOASĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376712_a_378041]
-
în suflet, cu onoruri De lied-uri lin șoptite de-o vioară Aș ști s-adun din unduirea ierbii Doar adierea blândului zefir Privind la râu cum se adapă cerbii Să-nlătur spini din rug de trandafir Înmiresmat, în sângeriu veșmânt De taine prinse-n trena nopții slute Apoi să-mi iau tainul din cuvânt Îngenunchind în clipele durute Pe lacrimi reci din roua dimineții Cu pumnii strânși dar sufletul deschis Strivind în gând amărăciunea vieții Dar pribegind prin colțul meu
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
publicat în Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012. Vreau toamna de-acasă ... cum aștept să-mi îmbrățișez toamna... toamna de-acasă, din munți știu sigur că „doamna” mă vrea și Doamne, cât se va bucura întâmpinându-mă-n ruginiul veșmânt cu trena mereu atârnată de-o stea cu picuri de sudoare pe frunți moții mei strânge-mi-vor mâna și-n jur, sigur, doar prospețime ce curge-va lin spre flămândul pământ domni-va Lumina de-a pururi cu sufletul
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
s-a aruncat afară din trup. Atunci îngerii l-au primit în brațele lor. Când m-am întors, am văzut trupul meu că zăcea neînsuflețit, fără mișcare și fără viață, și l-am privit ca unul care ar privi un veșmânt de care s-a dezbrăcat; și m-am mirat. Îngerii mă țineau și demonii s-au apropiat de noi, arătând păcatele mele. Îngerii au început a căuta faptele mele cele bune și, din mila lui Dumnezeu, le-au găsit. Îngerii
DUBLU SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PR. VASILE GAFTON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375005_a_376334]
-
divinității”. Deci, rugăciunea este o treaptă superioară unei simple rugi, în care relația credinciosului cu divinitatea este mult mai complexă, raportul de credință având alte valențe și conotații. Originalitatea poetului Traian Vasilcău constă în faptul că înnobilează rugăciunea cu inefabile veșminte de Poezie și atunci, poemele sale devin psalmi biblici de o factură aparte, întrucât acestea izvorăsc din râurile de lacrimi ale fraților din timpul său, dar și din toate vremile trecute sau viitoare ale grăbitului Timp. Să ne amintim prin
POEZIA CREDINŢEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375141_a_376470]