279,258 matches
-
mai mult, parcă-ar fi blestemat. Ce să zicem? El cu ale lui, noi cu ale noastre. Bine că mi-ai luat drumul din picioare! - a Încercat tatăl Elenei să se scuze. - Acum, că tot sunt aici, ce zici? Mai vine careva sau ne apucăm de treabă? - a Îndemnat tataie. - Nu, ăștia suntem!...Poate tata, dar cine știe... - Vine! Trebuie să vină! - s-a amestecat Elena În vorbă. Mi-a spus mie... - Să fi luat, acum, Înainte, una mică! Mai prindem
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
că mi-ai luat drumul din picioare! - a Încercat tatăl Elenei să se scuze. - Acum, că tot sunt aici, ce zici? Mai vine careva sau ne apucăm de treabă? - a Îndemnat tataie. - Nu, ăștia suntem!...Poate tata, dar cine știe... - Vine! Trebuie să vină! - s-a amestecat Elena În vorbă. Mi-a spus mie... - Să fi luat, acum, Înainte, una mică! Mai prindem putere, ce ziceți? - i-a Întrebat Gheorghe, stânjenit. - Una coaptă, că se trăzvește! - l-a aprobat Ghici cu
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
luat drumul din picioare! - a Încercat tatăl Elenei să se scuze. - Acum, că tot sunt aici, ce zici? Mai vine careva sau ne apucăm de treabă? - a Îndemnat tataie. - Nu, ăștia suntem!...Poate tata, dar cine știe... - Vine! Trebuie să vină! - s-a amestecat Elena În vorbă. Mi-a spus mie... - Să fi luat, acum, Înainte, una mică! Mai prindem putere, ce ziceți? - i-a Întrebat Gheorghe, stânjenit. - Una coaptă, că se trăzvește! - l-a aprobat Ghici cu ochii la ibricul
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
un fel, caraghioasă, mi s-a părut a fi și mai copil, dar și mai frumoasă. Am zâmbit discret. - Stai, ce crezi că scapi? Te mânjesc și pe tine! Nu m-am opus. „Un ritual vechi, păgân, sau o chestiune venită din timpurile noastre, semn al Încreștinării?” - am vrut să Întreb, Însă m-am abținut. Nu cred că cineva din cei prezenți ar fi putut să-mi răspundă ca la carte, iar de păreri, de vorbe de-aiurea, nu aveam chef
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
cei prezenți ar fi putut să-mi răspundă ca la carte, iar de păreri, de vorbe de-aiurea, nu aveam chef. - Auzi, de ce trebuie oamenii să taie porcii, acum, de Crăciun? - am Întrebat-o, totuși, pe Elena. - Cum, de ce? Pentru că vin sărbătorile și pentru că... trebuie să mâncăm șorici. Îți place? Îți place, că știu eu!... Și pentru că vin colindătorii... Hai, mergem și noi? Uite, așa... ne mai latră câinii, dar poate strângem și ceva bani. - Bani?! Prin sat, noaptea, pe timpurile
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
aiurea, nu aveam chef. - Auzi, de ce trebuie oamenii să taie porcii, acum, de Crăciun? - am Întrebat-o, totuși, pe Elena. - Cum, de ce? Pentru că vin sărbătorile și pentru că... trebuie să mâncăm șorici. Îți place? Îți place, că știu eu!... Și pentru că vin colindătorii... Hai, mergem și noi? Uite, așa... ne mai latră câinii, dar poate strângem și ceva bani. - Bani?! Prin sat, noaptea, pe timpurile astea?! - Da! Nu asta am făcut an de an? Voi, băieții! Dar mă luați și pe mine
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
vale, la popa. Înalți, frumoși, cămășile, toate verzi, pantaloni, la dungă, centură și diagonală...! Gemea pământul când mărșăluiau. Credeam că schimbă lumea!... Pârț! Unul de-aci, de la noi, că nu l-a Încăput cămașa de gras, la Amărăzanu, când au venit comuniștii, ca să scape, și-a schimbat numele. Și pe-al lui și pe-al lui fiu-său. Iar ăsta, o viață Întreagă activist, comunist! De, ar fi multe de spus! Apoi, ăilalți, nu-i știți voi, iar după ei, ăștia
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
pârțurile astea, unul după altul, miros al dracului! Dacă ai simț! Și bun simț! De-aia și istoria asta, a noastră, de care zici, pe ici, pe colo, pute. Unii și-au pus măști de gaze, ca În timpul războiului - vorba vine -, Îi vedeți și voi și o duc bine. Vai de binele lor, când suflet În ei nu mai e! Alții, adică noi, ăi mulți, ne-am obișnuit cu mirosul. Doar din când În când mai strâmbăm din nas, și asta
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
parcă dincolo de noi. A făcut ochii roată și a oftat. - Gata! Cu cei de-acum s-a sfârșit! Ceaușescu, cât a fost el de Ceaușescu, s-a urcat În elicopter și... Mă, nene, nu știu ce să zic... parcă, totuși, nu-mi vine să cred că a fugit! - Tataie, e revoluție! Poporul face revoluție! - i-a zis Elena - Dumneata n-ai văzut? Că ne-am uitat Împreună la televizor! - Poporul face ce i se spune!- mânca-o-ar moșu`! - Mă, tată, mai bine
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
fi răcit uncheșul! Lozăște! De când e lumea, mortul de la groapă nu se mai Întoarce! - Uite, că de data asta... A zis și, În iarnă, de Sfântul Ion, a Închis ochii! - Na, ca să vezi! Moș Gogule, poimâine e Crăciunul! Ce-ți veni? Că nu ai lua-o din loc tocmai acum! Nouă de Înmormântare ne arde? Ia o țuică fiartă și hai să ne vedem de ale noastre! Dă-i În măsa! Că n-o fi doar după ei!
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
au posibilitatea să aleagă exprimându-și astfel preferința, și nici nu sunt consultate altfel decât prin nefericitele teste de audiență. Mă tem că lumea de rând acceptă și chiar îndrăgește muzica folclorică doar în virtutea a două principii care, în România, vin din negura timpurilor: "asta avem, asta iubim" și "dacă-i musai, cu plăcere". Ce părere are ministrul culturii, un om deștept și rafinat, despre muzica noului canal de televiziune Etno TV? La urma urmelor cultura de masă e tot cultură
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
că trăim într-o țară liberă și că putem să spunem ce credem, că sîntem liberi să ne facem de rîs dacă vrem, că sîntem liberi să nu ne placă Jurnalul fericirii și s-o spunem fără teamă că va veni un gardian și ne va scoate din cultură, că putem să fim sinceri și s-o dăm în bară, dar să rămînem la fel de sinceri. Majoritatea oamenilor de cultură de la noi, mai bătrîni sau mai tineri, se poartă de fapt ca și cum
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
Mihai Stoenescu și alții de pe alte meleaguri. Amestecul de nume e o performanță în sine și ar trebui să-i facă și pe cei mai tenebroși să creadă că într-adevăr Dan Petrescu nu ține cu nimeni. Dar răul poate veni chiar de aici. Pentru că nu ține cu nimeni, pentru că n-are nimic sfînt așa cum s-a mai spus, acest opinioman e cumva frisonant și greu de suportat. Tocmai pentru că nu ține cu nimeni, Dan Petrescu nu e o autoritate importantă
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
în majoritate cărți ale autorilor români. Nu facem din asta un reproș, ci o nedumerire: literatura barocă engleză e o perioadă destul de inaccesibilă, cu extrem de puține traduceri, și ne-am fi dorit poate să avem și mostre de poeme traduse venind din partea autoarei. Faptul că majoritatea poemelor sunt reproduse în original limitează brusc publicul cititot la cei care pricep engleză veche. În acelșai timp, doar cei trecuți prin structuralism vor înțelege particularitățile "paratextului la Fielding" sau ale altor moțiuni elitiste. Dar
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
traseze câteva repere culturale definitorii pentru "generația O", cum o numește el. Nu doar Rushdie, Federman, Miller, Ionesco și Urmuz, dar și Limp Bizkit, Cypress Hill, Marylin Manson, Eminem... E clar faptul că generația O se recunoaște în atitudinea grunge venită pe filieră americană. Dacă generația beat se putea defini prin muzica psychedelică, flower-power-ul anilor '60-'70 (pace, întoarcere la natură, halucinogene), astăzi acelor fenomene le răspunde un altul - în esență asemănător - caracterizat prin rock-ul alternativ și fuziunea acestuia cu
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
un fragment desprins parcă din Trainspotting: "Simțeam cum mă scufund în pat, cum sub mine e o groapă imensă și eu tot cad, tot cad și nu se mai sfârșește odată. Dispăruse acel soare ce mă inunda de bucurie și veniră culori lichide amestecate ce mă ștergeau, îmi intrau în ochi, în creier și nu vroiau să iasă de acolo decât foarte greu, prin porii craniului care însă erau prea mici..." (p. 84). Desigur, există și scăderi. Multe secvențe par luate
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
-se într-o temă pentru acasă sui-generis. Din când în când, Hamlet, un tânăr cu o frumusețe de efeb, interpretat de Andryi Kravciuk, care aflu că e un adulat interpret de muzică ușoară, și Ofelia, jucată impecabil de Victoria Spesivceva, vin să ne reamintească că întâmplările de pe scenă au la origine un text shakespearian. Tehnica profesională și dăruirea actorilor sunt incontestabile. Dar, deși am admirat în permanență respectiva tehnică și desfășurările vizuale, aproape că nu am încercat nici un fel de emoție
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
imaginar-dramatic, cel dintâi prin experiența lui colosală, care-l ducea de la culmile olimpice ale filozofiei lui Blaga, al cărui asistent apucase să și fie scurtă vreme, până la grozăviile războiului de pe frontul de est la care fusese silit să participe. Apoi veneau, prin ironie, Regman, Negoițescu și Doinaș. Dacă ceilalți erau, în marea lor majoritate liberali, Sârbu era chiar un om de stânga, convins și sincer, crescut în spiritul sindicalist-minier de la începutul secolului: n-avea nimic comun cu bolșevicii, care au sfârșit
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
Biagio Marin, Diego Valeri sau Eugenio Montale, născuți înainte de 1900, îi găsim pe Vittorio Sereni și Mario Luzi, născuți în preajma primului război mondial, pe mult mai mai tinerii Andrea Zanzotto, P.P. Pasolini, Giovani Giudici și Maria Luisa Spaziani, pe cei veniți pe lume în anii '30, precum Silvio Ramat și Giovanni Raboni, urmați de ceilalți (este bogată lista numelor de poeți veniți pe lume în anii '50), pînă la cei mai recenți avînd astăzi în jur de patruzeci de ani, între
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
război mondial, pe mult mai mai tinerii Andrea Zanzotto, P.P. Pasolini, Giovani Giudici și Maria Luisa Spaziani, pe cei veniți pe lume în anii '30, precum Silvio Ramat și Giovanni Raboni, urmați de ceilalți (este bogată lista numelor de poeți veniți pe lume în anii '50), pînă la cei mai recenți avînd astăzi în jur de patruzeci de ani, între care Francesco Scaramozzino, Giancarlo Sissa, Edoardo Zuccato, Maria Luisa Vezzali. Selecția nu a fost deloc ușoară avînd în vedere că astăzi
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
au după ce bea apa, face ordine poliția în București? Cu Tartagă jr. și-au găsit judecătorii din Brașov să facă pe miloșii? Ce e în capul lui Băsescu vrînd să-i învețe pe bucureșteni să zboare? Etc... Cînd dinspre autorități vin asemenea semnale aiuritoare ce să ne mai mirăm că prin licee se consideră încercare de mituire a comisiilor de bacalaureat cheta făcută de părinți, chetă tradițională, pentru a li se oferi profesorilor din aceste comisii sendvișuri și sucuri în zilele
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
cotați profesorii din România? Și chiar atît de murdară e considerată gîndirea părinților bacalaureanzilor noștri?!! M-am trezit, zilele trecute, acuzat - nu direct, ci la grămadă - că dau bani pentru a mitui o asemenea comisie. Și această acuzație n-a venit din partea vreunui polițist ignorant, ci dinspre profesori de liceu cu gîndirea deviată. Oamenii aceia, profesori, care îmi examinează odrasla, sînt, prin tradiție, participanți la o sărbătoare: copilul meu se desparte de liceu. Se desparte și de vîrsta copilăriei, iar puțin
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
prejudecăților și crede că artistul e doar un vîntură lume, un sorb insațiabil de absint și o biată anatomie umblătoare, fără instinct de conservare și fără aderență la lumea tridimensională. Așadar, artistul e bine! Piața mijește, lumea se mișcă și vine eclipsa. Cealaltă, pentru că aceea despre care e vorba aici a trecut nu de mult! P.S. O variantă a acestui text a fost scrisă, cu vreo doi-trei ani în urmă, pentru revista Dilema. Sau poate pentru puiul său Vineri! Cam așa
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
trimis împăratul, sultan Mustafa, pe imbrihorul cel mic al lui la Constandin-vodă Brâncoveanul, domnul Țării Rumânești, să-l ridice, să-l ducă la Odriiu, unde era împăratul, și pentru ce pricină nu știia nimeni, căruia domnului mare întristăciune i-au venit, atâta cât s-au bolnăvit. De-abia s-au îndreptat în câtăva vreme și au purces cu voie făr' de voie de s-au dus. Acolo mergând, o lună de zile au șăzut și nici un răspuns de nimica nu lua
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
Neagoe - o "turcire" ar fi însemnat o discreditare totală a urmașilor, o desființare identitară de neconceput. Iată dar care pare să fi fost "visul român" acum trei veacuri. Să se fi schimbat el în cursul istoriei? Literatura ce avea să vină nu o dovedește. Cel mai dorit lucru rămâne "veselirea" în lunci, codri, sate, hanuri, cafenele, casa bunicilor, "mânăstire maici"... și întotdeauna mecanismul norocului înșelător se repetă, căci vine un trimis al istoriei, se taie capete, se ridică în prăjini și
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]