2,080 matches
-
semnele și simptomele de însoțire sunt: 1. anevrismele sinusului Valsalva, de obicei congenitale, rar degenerative aterosclerotice, frecvent asimptomatice sunt descoperite cu ocazia unui examen ecocardiografic sau cu ocazia debutului brusc al unei insuficiențe cardiace prin ruptura anevrismului în atriul drept, ventricul drept, rar ventricul stâng. Clinic, ele sunt acompaniate de un suflu precordial continuu, intens, alături de insuficiența cardiacă. 2. anevrismele aortei ascendente sunt localizate până la emergența trunchiului brahiocefalic, determinând compresia bronșiei principale drepte (cu semne obiective de tulburare de ventilație la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de însoțire sunt: 1. anevrismele sinusului Valsalva, de obicei congenitale, rar degenerative aterosclerotice, frecvent asimptomatice sunt descoperite cu ocazia unui examen ecocardiografic sau cu ocazia debutului brusc al unei insuficiențe cardiace prin ruptura anevrismului în atriul drept, ventricul drept, rar ventricul stâng. Clinic, ele sunt acompaniate de un suflu precordial continuu, intens, alături de insuficiența cardiacă. 2. anevrismele aortei ascendente sunt localizate până la emergența trunchiului brahiocefalic, determinând compresia bronșiei principale drepte (cu semne obiective de tulburare de ventilație la nivelul plămânului drept
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
lichidian, cu densitate de apă (U.H. aproape zero) (fig. 7.38). Puncția percutanată sub ghidaj CT extrage lichid clar [77, 80]. Complicații evolutive Cele mai importante sunt disfuncția cardiacă prin compresiune pe artera pulmonară (Schaver, 1965) și eroziunea de ventricul drept (Chopra, 1991 - citat de Shields). Tratament Se recomandă abstenție chirurgicală în caz de diagnostic cert. Excizia chirurgicală este indicată în caz de diagnostic incert, sau când bolnavul este simptomatic. Căile de abord recomandate sunt: toracotomia, chirurgia video-asistată, sternotomia (pentru
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
structurale a cuspelor), o îngroșare marcată a stratului spongios, alături de o modificare a elementelor colagenice ale cordajelor. Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de contact), îngroșarea lineară, fibroasă a endocardului ventriculului stâng (la locul în care cordajele tendinoase, extrem de lungi, vin în contact cu el), îngroșarea endocardului ventriculului stâng sau atriului stâng (drept consecință a contactului prelungit cu valva prolabată), apariția de trombi pe suprafața atrială a valvei, formarea de calcificări
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Secundar, apar o serie de alte leziuni: îngroșarea fibroasă a foițelor valvulare (în special în zonele de contact), îngroșarea lineară, fibroasă a endocardului ventriculului stâng (la locul în care cordajele tendinoase, extrem de lungi, vin în contact cu el), îngroșarea endocardului ventriculului stâng sau atriului stâng (drept consecință a contactului prelungit cu valva prolabată), apariția de trombi pe suprafața atrială a valvei, formarea de calcificări focale la baza foiței mitrale posterioare. în patogenie, este discutată ipoteza unei anomalii de dezvoltare care implică
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
bolii la 15-20% din pacienți (15, 24); frecvența sa va crește odată cu declinul funcției renale, ajungând la 82% din pacienții care au clearence-ul de creatinină mai mic de 10 ml/min (24). Creșterea precoce a TA poate explica creșterea masei ventriculului stâng la pacienții tineri cu ADPKD, precum și incidența crescută a hipertensiunii ce debutează în cursul sarcinii (4). Se consideră că hipertensiunea este produsă de dezvoltarea chiștilor renali, iar valoarea ei crește direct proporțional cu numărul chiștilor și volumul rinichilor. Mecanismul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
crescut de evoluție mai rapidă spre ADPKD (Covic, 1997). Spre deosebire de relația controversată HTA supraviețuire renală, impactul negativ al HTA asupra supraviețuirii pacientului este mult mai clar. Principala cauză de deces în ADPKD o reprezintă complicațiile cardiovasculare asociate HTA necontrolate. Hipertrofia ventriculului stâng (HVS) survine precoce (adeseori evidentă la tineri cu funcție renală normală), masa ventricului stâng fiind mai crescută la bolnavii cu ADPKD, comparativ cu persoanele neafectate, la același nivel al RFG (Zeier, 1993; Saggar-Malik, 1994; Ivy, 1995). Importanța HVS ca
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
limfatic, creșterea presiunii în capilarul pulmonar și/sau hipertensiune pulmonară (HTP). Teoretic, congestia hemodinamică poate contribui la progresia IC prin activarea neuro-hormonală și prin producerea ischemiei subendocardice, care, la rândul său, poate antrena insuficiență mitrală (Im) cu efect pe geometria ventriculului stâng (VS). La aceste meca - nisme se adaugă presiunea atrială dreaptă crescută care poate contribui la apariția sindromului cardio‑renal prin reducerea gradientului presional la nivelul rinichiului. 27.2. Clasificare clinică ICA cuprinde cel puțin trei entități clinice distincte (2
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
sau sistemică, explorările paraclinice sunt adesea necesare pentru diagnostic pozitiv, diferențial i etiologic. Peptidele natriuretice BNP și NT-pro-BNP s-au dovedit utile pentru diferențierea dispneei de origine cardiacă de alte cauze de dispnee. Aceste peptide se eliberează din cauza stresului hemodinamic (ventricul dilatat, hipertrofic, cu tensiune parietală crescută). Utili - tatea lor a fost stabilită pentru diagnosticul dispneei de cauză cardiacă, evaluarea prognosticului și monitorizarea răspunsului la tratament. Acuratețea diagnostică a BNP utilizând o valoare cut-off de 100 pg/ml este de 86
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Daniela Bartoș, Cristina Tîrziu () [Corola-publishinghouse/Science/91944_a_92439]
-
66), Im severă cu AOR ≥ 40 mm2 . Predictorii de evenimente cardiace sunt fibrilația atrială, dilatarea AS (40 50 mm), flail-ul de valvă mitrală și AOR crescută, reducerea consumului maxim de oxigen la efort (14). Unele studii sugerează și rolul disfuncției ventriculului drept (Hochreiter cit. de 14). Pentru Im ischemică, informațiile sunt și mai puțin clarificate, deoarece este controversat dacă Im cauzează per se evoluția nefavorabilă sau doar indică afectarea VS (69). Cert este că prezența Im ischemice se asociază cu morbiditate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91940_a_92435]
-
ceea ce oferă dovezi privind utilizarea betablocantelor la populația vârstnică (48,138). Study of the Effects of Nebivolol in Outcomes and Rehospitalization in Seniors with Heart Failure (SENIORS), studiu placebo controlat, a evaluat efectele nebivololului asupra fracției de ejecție (FE) a ventriculului stâng, a mortalității globale și a incidenței evenimentelor cardiovasculare la un număr de 2.128 de pacienți vârstnici (vârsta medie 76 de ani) (139). Proporția pacienților care au înregistrat un eveniment cardiovascular a fost de 31% în grupul cu nebivolol
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
boala renovasculară, fibrila ia artrială (FA) cu răspuns ventricular rapid, anemia, în contextul cărora trebuie efectuat diagnosticul diferențial cu alte afecțiuni (1) ( caseta 28.2). 28.2. Particularități fiziopatologice Modificările cardiovasculare fiziologice la subiecții peste 65 de ani asociază hipertrofia ventriculului stâng (HVS) cu scăderea umplerii ventriculare, augmentarea contribuției auri culare în umplerea atrială, creșterea rigidității arteriale (RA), creșterea impedanței aortice, scăderea sensibilității baroreceptorilor, diminuarea răspunsului la catecolamine,creșterea rezistenței vasculare periferice (5). În prezența unei cardiopatii organice, spre deosebire de starea fiziologică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
contribuției auri culare în umplerea atrială, creșterea rigidității arteriale (RA), creșterea impedanței aortice, scăderea sensibilității baroreceptorilor, diminuarea răspunsului la catecolamine,creșterea rezistenței vasculare periferice (5). În prezența unei cardiopatii organice, spre deosebire de starea fiziologică, creșterea presarcinii nu determină augmentarea contractilității miocardice. Ventriculul stâng (VS) reacționează compensator prin hipertrofie și dilatație. Hipertrofia compensatorie crește numărul de unități contractile disponibile ce permit menținerea pentru un timp a funcției sistolice a VS. Limitele hipertrofiei sunt impuse de aportul de oxigen, alterarea funcției diastolice și defectul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
a ratei de supraviețuire în cazul montării unor dispozitive de asistare VS, chiar dacă acestea nu se aplică ca tratament curent la acest grup de pacienți (10) ( figura 28.1). b) grup 2 cu disfuncție ventriculară în grade variabile, de la un ventricul relativ normal, la unul cu disfuncție moderată sau severă. Majoritatea pacienților beneficiază de revascularizare, remodelare valvulară sau protezare. Anamneza și examenul clinic detaliat sunt esențiale în determinarea duratei simptomelor, prezenței anginei și limitărilor funcționale. Deși angina este un indicator al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
sau generalizate și impune tratament diuretic agresiv. Pacienții în șoc cardiogen cu suport inotrop crescut pot beneficia de intubare electivă și ventilație mecanică, intervenție care scade activitatea respiratorie și stresul pe sistemul cardio-pulmonar. În cazul pacienților cu IMA ce afectează ventriculul drept (VD), ventilația mecanică permite obținerea unor presiuni parțiale ale CO2 mai mici, cu dilatarea și scăderea presiunii în arterele pulmonare. Aritmiile se tratează agresiv prin corecția dezechilibrelor hidroelectrolitice și administrarea de agenți antiaritmici. În marea majoritate a cazurilor, tratamentul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
necesită protezare valvulară mitrală cu istoric de FA, izolarea venei pulmonare poate preveni recurența FA, cu o rată de succes de 90% (3). d) Procedee de remodelare ventriculară La pacienții cu infarct complet al unei porțiuni largi de perete anterior, ventriculul urmează un proces de remodelare secundar fibrozei regiunii infarctizate și întinderii mecanice a ariei adiacente infarctului, cu formarea unei regiuni subțiri, anevrismale, care interferează funcțional cu ciclul cardiac. Acest model evolutiv determină producerea de lucru mecanic ineficient, dilatarea VS și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
cu formarea unei regiuni subțiri, anevrismale, care interferează funcțional cu ciclul cardiac. Acest model evolutiv determină producerea de lucru mecanic ineficient, dilatarea VS și simptome de IC. Procedeul Dor sau remodelarea ventriculară elimină regiunea anevrismală și restaurează geometria normală a ventriculului infarctizat. Procedeul Dor presupune sternotomie mediană sub CEC. Există pacienți care necesită concomitent BAC în alte regiuni ale miocardului și reparare sau reprotezare valvulară. Se deschide sacul anevrismal și se elimină trombusul aderent de aria infarctizată. Se aplică un patch
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
număr mic beneficiază de transplant, cea mai mare parte confruntându-se cu o supraviețuire limitată. Accorn cardiac support device reprezintă o metodă prin care se încearcă prevenirea întinderii fibrelor miocardice. Accorn cardiac support device este o meșă care îmbracă ambii ventriculi care se plasează chirurgical în cursul intervenției de plastie mitrală sau BAC. Fabricat dintr-un material flexibil, acest sistem oferă complianța necesară activității normale a cordului, limitând hipertrofia excesivă. Rezultatele sistemului Accorn sunt favorabile pentru moment, stopând procesul de remodelare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
și o serie de hormoni (renină, norepinefrină, peptidul natriuretic atrial) sunt utili, dar folosirea lor este limitată, dificilă, consumatoare de timp și resurse. Totuși o serie de teste simple, cum ar fi natremia, capacitatea de efort, gradul de dilatare al ventriculului stâng (VS), fracția de ejecție (FE) ventriculară stângă evaluată radioizotopic oferă informații prognostice. Hiponatremia, invers proporțională cu nivelul reninei, are valoare predictivă peiorativă. Într-un studiu efectuat pe bolnavi cu IC cronică, clasa NYHA IV (14), media supraviețuirii celor cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ileana Antohe, Sabina Antonela Antoniu () [Corola-publishinghouse/Science/91971_a_92466]
-
chirurgicale, bolile cardiovasculare au prevalența cea mai mare. Morbiditatea și mortalitatea cardiacă perioperatorie se datorează în cea mai mare parte IM, insuficienței cardiace (IC) sau aritmiilor. De aceea, consultul preoperator trebuie să stabilească diagnosticul de boală coronariană, disfuncție sistolică a ventriculului stâng (VS) sau aritmii semnificative, dar și opțiunile terapeutice adecvate la această categorie de pacienți. Pacienții cu vârsta peste 50 de ani, chiar dacă sunt asimptomatici, trebuie examinați cu atenție. Pacienții cu boli cardiovasculare care suferă intervenții chirurgicale non-cardiace ridică mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
bun al frecvenței cardiace pentru evitarea apariției edemului pulmonar. Insuficiența aortică sau mitrală nesemnificativă nu cresc riscul de complicații cardio vasculare în timpul intervențiilor chirurgicale non-cardiace (26) . La pacienții asimptomatici cu insuficiență aortică sau mitrală severă și fracție de ejecție a ventriculului stâng (FEVS) prezervată, chirurgia non-cardiacă nu implică riscuri suplimentare. Pacienții cu FEVS < 30%, simptomatici sau nu, au risc mare de complicații cardiovasculare, la aceștia intervențiile chirurgicale non-cardiace efectuându-se numai dacă sunt strict necesare (26). Și la această categorie de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
și de elementele diverselor entități patologice supraadăugate pe parcursul vieții. Boli ca hipertensiunea arterială (HTA), boala cardiacă ischemică, insuficiența cardiacă (IC), a căror incidență crește odată cu vârsta, se suprapun peste schimbările induse de îmbătrânire (7). La nivelul cordului se constată hipertrofia ventriculului stâng (VS), spre deosebire de majoritatea organelor parenchimatoase care tind să se atrofieze odată cu vârsta. Hiper trofiaeste rezultatul creșterii rezistenței la ejecția din VS, din cauza scăderii elasticității și a complianței aortice (8). Microscopic se poate evidenția scăderea numărului de miocite și hipertrofia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
TEP. Angiografia pulmonară rămâne utilă pentru situațiile când explorările non-invazive sunt neconcludente (64). Ecocardiografia transtoracică este o metodă importantă de evaluare paraclinică a pacienților cu TEP suspectat în condiții de instabilitate hemodinamică, când absența semnelor de supraîncărcare și disfuncție a ventriculului drept exclude TEP. Studiile legate de evaluarea și diagnosticul TEP la persoanele vârstnice oferă date heterogene, cu diferențe mari de procentaj în ce privește elementele clinice și paraclinice luate în considerare, ceea ce explică dificultatea cu care mulți medici ajung să ridice suspiciunea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
simptome. Pacienții pot prezenta sincope, datorită debitului cardiac scăzut, sau hemoptizii că o consecință a hiperpresiunii din arteră pulmonară. Radiografia toracica poate arăta accentuarea hilurilor pulmonare datorită dilatării arterelor pulmonare, plămâni cu hipertransparență sau desen vascular slab reprezentat și hipertrofia ventriculului drept. Analizele hematologice și biochimice se practică de rutină. Un timp parțial de tromboplastina prelungit, în absența terapiei cu heparina, sau o scădere a numărului de trombocite poate sugera posibilitatea existenței de anticorpi anticoagulanți lupici sau anticardiolipinici; identificarea s-a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
datorită infarctizării pulmonare. Ecocardiografia joacă un rol major în investigarea hipertensiunii pulmonare cronice tromboembolice, în general stabilind diagnosticul de hipertensiune pulmonară - mărirea inimii drepte și hipertrofia ventriculara. Septul interventricular poate apare subțiat, prezentând mișcare paradoxala, cu deplasare spre stânga, în timp ce ventriculul stâng apare mic. Se observă insuficientă tricuspidiană în grade variabile. Ecocardiografia de efort ar trebui efectuată în caz de suspiciune; în urmă exercițiului crește hipertensiunea pulmonară, în ecocardiografia de repaus, existând semne anormale minime. Computer tomografia (CT) poate fi utilă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]