3,744 matches
-
deces precoce de cauză cardiovasculară. Boala aterosclerotică coronariană și disfuncția cardiacă. La pacienții non-renali, Buxton et al. [1999] au arătat că pacienții care suferiseră un infarct miocardic acut recent prezentau un risc de moarte subită sau de deces prin aritmii ventriculare de 25-32% la 5 ani, variabilitatea acestor date depinzând de calitatea tratamentului antiaritmogen. La pacienții hemodializați, un review clinic [De Lemos et al., 1996] constată că 15% din mortalitatea cardiovasculară era cauzată de infarctul miocardic acut. Riscul de deces prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
calitatea tratamentului antiaritmogen. La pacienții hemodializați, un review clinic [De Lemos et al., 1996] constată că 15% din mortalitatea cardiovasculară era cauzată de infarctul miocardic acut. Riscul de deces prin aritmii în această analiză se corela cu fracția de ejecție ventriculară redusă și cu prezența tahicardiei ventriculare nesusținute (sub 30 de secunde) la monitorizarea ECG. Relativ recent, Bos et al. [2000] au evaluat efectele cardiace și hemodinamice ale ședinței de hemodializă. Deși la sfârșitul ședinței s-a observat o ușoară îmbunătățire
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
un review clinic [De Lemos et al., 1996] constată că 15% din mortalitatea cardiovasculară era cauzată de infarctul miocardic acut. Riscul de deces prin aritmii în această analiză se corela cu fracția de ejecție ventriculară redusă și cu prezența tahicardiei ventriculare nesusținute (sub 30 de secunde) la monitorizarea ECG. Relativ recent, Bos et al. [2000] au evaluat efectele cardiace și hemodinamice ale ședinței de hemodializă. Deși la sfârșitul ședinței s-a observat o ușoară îmbunătățire (cu 9%) a balanței dintre ofertă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
intervalului Q-T corectat (r = 0,69, p = 0,001 imediat predialitic și r = 0,78, p = 0,001 imediat postdialitic). Se poate deci postula că cinetica potasiul în cursul hemodializei poate fi o cauză importantă de aritmii atriale și ventriculare [Redaelli et al., 1996]. Deoarece marea majoritatea a potasiului din organism este depozitat intracelular, concentrația serică din timpul dializei este menținută pe seama acestor depozite. Concentrațiile serice ale K variază larg în funcție de pH-ul sangvin și, ca urmare, nu exprimă cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
16%) decât în populația generală. Fibrilația atrială paroxistică este frecvent observată în cursul ședințelor de hemodializă, din cauza instabilității hemodinamice și a schimburilor electrolitice rapide [Harnett et al., 1995]. Prezentarea clinică a fibrilației atriale depinde în principal de rata de răspuns ventricular. La frecvențe normale, este de cele mai multe ori asimptomatică, în timp ce în cazul frecvențelor ventriculare rapide, simptomul principal este reprezentat de palpitații. în plus, în funcție de boala cardiacă consecutivă, pot fi prezente angina pectorală, dispneea, chiar edemul pulmonar acut. Prezența FA poate să
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ședințelor de hemodializă, din cauza instabilității hemodinamice și a schimburilor electrolitice rapide [Harnett et al., 1995]. Prezentarea clinică a fibrilației atriale depinde în principal de rata de răspuns ventricular. La frecvențe normale, este de cele mai multe ori asimptomatică, în timp ce în cazul frecvențelor ventriculare rapide, simptomul principal este reprezentat de palpitații. în plus, în funcție de boala cardiacă consecutivă, pot fi prezente angina pectorală, dispneea, chiar edemul pulmonar acut. Prezența FA poate să determine o importantă deteriorare hemodinamică și clinică, din cauza pierderii funcției de contracție a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pot fi prezente angina pectorală, dispneea, chiar edemul pulmonar acut. Prezența FA poate să determine o importantă deteriorare hemodinamică și clinică, din cauza pierderii funcției de contracție a atriului stâng și a sincronicității de contracție atrială. Ca urmare, se reduce umplerea ventriculară și funcția sistolică ventriculară este la rândul ei alterată. Fenomenele sunt cu atât mai accentuate cu cât frecvența ventriculară este mai ridicată. Prognosticul pacienților renali cu fibrilație atrială persistentă este relativ negativ; s-au raportat rate ale mortalității intraspitalicești cauzate
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
pectorală, dispneea, chiar edemul pulmonar acut. Prezența FA poate să determine o importantă deteriorare hemodinamică și clinică, din cauza pierderii funcției de contracție a atriului stâng și a sincronicității de contracție atrială. Ca urmare, se reduce umplerea ventriculară și funcția sistolică ventriculară este la rândul ei alterată. Fenomenele sunt cu atât mai accentuate cu cât frecvența ventriculară este mai ridicată. Prognosticul pacienților renali cu fibrilație atrială persistentă este relativ negativ; s-au raportat rate ale mortalității intraspitalicești cauzate de FA de până la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și clinică, din cauza pierderii funcției de contracție a atriului stâng și a sincronicității de contracție atrială. Ca urmare, se reduce umplerea ventriculară și funcția sistolică ventriculară este la rândul ei alterată. Fenomenele sunt cu atât mai accentuate cu cât frecvența ventriculară este mai ridicată. Prognosticul pacienților renali cu fibrilație atrială persistentă este relativ negativ; s-au raportat rate ale mortalității intraspitalicești cauzate de FA de până la 8% [Troester et al., 1991]. Prezența FA este în mod particular relevantă pentru riscul de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
anomalii electrocardiografice suplimentare; aritmiile semnificative clinic se pot decela frecvent începând cu prima oră de dializă, acestea persistând câteodată 4-5 ore după sfârșitul ședinței. Aritmogenicitatea hemodializei per se depinde în parte de factori precum tonusul nervos autonom și de anomaliile ventriculare structurale și funcționale discutate mai sus [Gruppo Emodialise Patologia Cardiovascolare, 1992]. Automaticitatea cardiacă. Depolarizarea normală a celulelor cardiace presupune un influx rapid de ioni pozitivi (Na+ și Ca2+). Repolarizarea miocardică, pe de altă parte, se produce când efluxul de ioni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
-T. în anumite condiții, cum ar fi hipokaliemia, ischemia sau în prezența anumitor medicamente, potențialele precoce pot fi generate în cursul acestor perioade de repolarizare prelungită [Surawicz et al., 1989]. Potențialele precoce reprezintă mecanismul cauzator al torsadei vârfului, o tahicardie ventriculară atipică care ia naștere în asociere cu prelungirea intervalului Q-T [Schwartz et al., 1985]. Sistemul nervos simpatic (SNS). Efectele SNS sunt independente de frecvența cardiacă, deoarece au fost obervate inclusiv în timpul pacing-ului atrial. Când frecvența cardiacă este meținută constantă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Q-T [Schwartz et al., 1985]. Sistemul nervos simpatic (SNS). Efectele SNS sunt independente de frecvența cardiacă, deoarece au fost obervate inclusiv în timpul pacing-ului atrial. Când frecvența cardiacă este meținută constantă, simpatectomia cardiacă, dar și beta-blocantele cresc pragul pentru fibrilație ventriculară (FV) și protejează împotriva dezvoltării FV în cursul ocluziei coronariene [Kopia et al., 1987]. Deși există date experimentale consistente privind rolul activării sistemului nervos simpatic ca factor declanșator/favorizant al FV, evidența la oameni este mai degrabă circumstanțială. O relație
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
cursul ocluziei coronariene [Kopia et al., 1987]. Deși există date experimentale consistente privind rolul activării sistemului nervos simpatic ca factor declanșator/favorizant al FV, evidența la oameni este mai degrabă circumstanțială. O relație interesantă între activarea SNS și apariția fibrilației ventriculare la pacienții cu interval Q-T prelungit (care deci au risc crescut de FV) a fost descrisă deja în deceniul [ase al secolului trecut [Jervell et al., 1957]. Anomalii ale inervației simpatice au fost descrise și la subiecții hemodializați [Hayano
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
deja în deceniul [ase al secolului trecut [Jervell et al., 1957]. Anomalii ale inervației simpatice au fost descrise și la subiecții hemodializați [Hayano et al., 1999; Girgis et al., 1999]. Așa cum au arătat Meredith et al. [1991], pacienții cu aritmii ventriculare prezintă o creștere cu 500% a nivelurilor de noradrenalină în plasmă în comparație cu voluntarii sănătoși. Aceasta se datorează unei eliberări crescute de noradrenalină în plasmă și, ca urmare, activării SNS cardiac. Aceiași autori au demonstrat de asemenea o relație inversă de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
crescute de noradrenalină în plasmă și, ca urmare, activării SNS cardiac. Aceiași autori au demonstrat de asemenea o relație inversă de tip exponențial între activarea simpatică cardiacă și fracția de ejecție. Ca urmare, tonusul simpatic crescut la pacienții cu aritmii ventriculare este atribuit stimulării reflexe simpatice în condițiile disfuncției ventriculare. Mecanismele de reintrare. Reintrarea a fost identificată ca principalul mecanism de producere a majorității tahicardiilor ventriculare decelate clinic, inclusiv a celor asociate cu boala ischemică coronariană. Numeroase studii au arătat modificări
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
SNS cardiac. Aceiași autori au demonstrat de asemenea o relație inversă de tip exponențial între activarea simpatică cardiacă și fracția de ejecție. Ca urmare, tonusul simpatic crescut la pacienții cu aritmii ventriculare este atribuit stimulării reflexe simpatice în condițiile disfuncției ventriculare. Mecanismele de reintrare. Reintrarea a fost identificată ca principalul mecanism de producere a majorității tahicardiilor ventriculare decelate clinic, inclusiv a celor asociate cu boala ischemică coronariană. Numeroase studii au arătat modificări morfopatologice de tipul fibrozei miocardice, atât pe modele experimentale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
simpatică cardiacă și fracția de ejecție. Ca urmare, tonusul simpatic crescut la pacienții cu aritmii ventriculare este atribuit stimulării reflexe simpatice în condițiile disfuncției ventriculare. Mecanismele de reintrare. Reintrarea a fost identificată ca principalul mecanism de producere a majorității tahicardiilor ventriculare decelate clinic, inclusiv a celor asociate cu boala ischemică coronariană. Numeroase studii au arătat modificări morfopatologice de tipul fibrozei miocardice, atât pe modele experimentale, cât și la pacienți cu uremie cronică; procesele fibrotice intramiocardice predispun la aritmii ventriculare prin reintrare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
majorității tahicardiilor ventriculare decelate clinic, inclusiv a celor asociate cu boala ischemică coronariană. Numeroase studii au arătat modificări morfopatologice de tipul fibrozei miocardice, atât pe modele experimentale, cât și la pacienți cu uremie cronică; procesele fibrotice intramiocardice predispun la aritmii ventriculare prin reintrare [Breithardt et al., 1989; Amann et al., 1994]. Propagarea neregulată și fragmentarea forțelor electrice la limita dintre țesutul miocardic viabil și cel fibrozat sunt probabil răspunzătoare de dezvoltarea tahicardiei ventriculare susținute prin mecanism de reintrare [Roithinger et al
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
uremie cronică; procesele fibrotice intramiocardice predispun la aritmii ventriculare prin reintrare [Breithardt et al., 1989; Amann et al., 1994]. Propagarea neregulată și fragmentarea forțelor electrice la limita dintre țesutul miocardic viabil și cel fibrozat sunt probabil răspunzătoare de dezvoltarea tahicardiei ventriculare susținute prin mecanism de reintrare [Roithinger et al., 1992]. Evaluarea intervalului Q-T și a dispersiei intervalului Q-T Intervalul Q-T reprezintă o măsură a duratei proceselor de depolarizare și repolarizare ventriculară. În cazul electrocardiogramei convenționale, alungirea intervalului Q
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
fibrozat sunt probabil răspunzătoare de dezvoltarea tahicardiei ventriculare susținute prin mecanism de reintrare [Roithinger et al., 1992]. Evaluarea intervalului Q-T și a dispersiei intervalului Q-T Intervalul Q-T reprezintă o măsură a duratei proceselor de depolarizare și repolarizare ventriculară. În cazul electrocardiogramei convenționale, alungirea intervalului Q-T a fost asociată cu aritmogeneza într-o serie de afecțiuni cardiace [Schwartz et al., 1978]. Studii mai recente au arătat că variabilitatea intervalului Q-T pe ECG de suprafață (dispersia Q-T
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
-T maxim minus intervalul Q-T minim în cele 12 derivații) reflectă mai bine diferențele regionale în ceea ce privește timpul de repolarizare. Dispersia Q-T a fost asociată cu apariția aritmiilor la pacienții cu interval Q-T prelungit congenital sau cu tahicardii ventriculare induse medicamentos, urmate de moarte subită [Pye et al., 1992; Day et al., 1990]. Dispersia corectată (Q-Tcd) reprezintă diferența dintre intervalele Q-T maxim și minim, ambele fiind corectate pentru frecvență. Deși Q-Tcd este mai dificil de calculat, poate fi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la 5-9 ani într-o populație de pacienți hemodializați sau tratați prin dializă peritoneală, această mortalitate fiind cauzată în mare măsură de aritmii. Alungirea intervalului Q-T și creșterea dispersiei Q-T reflectă un proces neomogen de refacere a excitabilității ventriculare. Pentru a examina contribuția acestor parametri la aritmiile ventriculare, Meier et al. [1999] au urmărit prospectiv și controlat modificările electrocardiografice complexe la 30 de pacienți hemodializați clinic stabili. Autorii au demonstrat că atât intervalele Q-T, cât și Q-Tc și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
sau tratați prin dializă peritoneală, această mortalitate fiind cauzată în mare măsură de aritmii. Alungirea intervalului Q-T și creșterea dispersiei Q-T reflectă un proces neomogen de refacere a excitabilității ventriculare. Pentru a examina contribuția acestor parametri la aritmiile ventriculare, Meier et al. [1999] au urmărit prospectiv și controlat modificările electrocardiografice complexe la 30 de pacienți hemodializați clinic stabili. Autorii au demonstrat că atât intervalele Q-T, cât și Q-Tc și Q-Tcd sunt mai prelungite la subiecții hemodializați în comparație cu subiecții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
infarct miocardic acut. Dispersia Q-Tc anterioară ședinței de hemodializă este profund influențată de prezența cardiopatiei ischemice și/sau a hipertensiunii arteriale. Autorii conchid că pacienții hemodializați, în special cei cu ateroscleroză coronariană sau HTA, prezintă un risc crescut de aritmii ventriculare potențial fatale. Aceste concluzii sunt susținute de către studiile altor autori [Loerincz et al., 1999; Cupisti et al., 1999]. Totuși, unii investigatori [Gussak et al., 1999; Coumel et al., 1998] consideră că Q-T luat ca un index clinic al repolarizării
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
potențial fatale. Aceste concluzii sunt susținute de către studiile altor autori [Loerincz et al., 1999; Cupisti et al., 1999]. Totuși, unii investigatori [Gussak et al., 1999; Coumel et al., 1998] consideră că Q-T luat ca un index clinic al repolarizării ventriculare nu reflectă la adevărata dimensiune neomogenitatea repolarizării ventriculare; prin aceasta, valoarea prognostică a dispersiei Q-Tc ca marker independent al instabilității electrice ar fi limitată. Mai mult, dificultățile tehnice în măsurarea corectă a Q-T ar putea fi o cauză a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]